Investigatii medicale pentru depistarea si

diagnosticarea anemiei
Tocmai pentru ca anemia poate fi provocata de mai multi
factori diferiti si originea acesteia ii determina si clasificarea, nu
exista o investigatie universala pentru diagnosticarea ei, ci o
serie de analize ale caror rezultate le pot confirma sau infirma
specialistilor acest diagnostic.

Anamneza si examinarea fizica

Daca recunosti si te identifici cu unul sau mai multe
simptome descrise mai sus, primul pas pe care il vei face pentru
investigare este programarea unui examen fizic la un medic
generalist sau la medicul tau de familie.

In cadrul acestei vizite medicale, vei fi intrebat, in primul

rand, cu privire la istoricul afectiunilor din familie, pentru
stabilirea sau excluderea unor eventuale cauze ereditare.
Medicul va examina vizual si clinic, prin palpare, posibilele
schimbari sau nereguli manifestate, analizand culoarea pielii,
dimensiunea splinei si adresandu-ti intrebari legate de celelalte
semne care ti-au indicat ca ai putea avea o problema de
sanatate.

Hemoleucograma

Hemoleucograma completa este una dintre cele mai uzuale

analize de sange pe care le recomanda medicii de familie pentru
determinarea starii generale de sanatate. Aceasta consta in
prelevarea unei mostre de sange. La adulti si copii, sangele e
prelevat din deget sau din vena bratului, iar la sugari, acesta se
preleva din calcai.

Hemoleucograma completa ii furnizeaza medicului specialist

informatii cu privire la:

•numarul leucocitelor din sange;

•numarul globulelor rosii din sange, procentul acestora si
media volumului lor;
•numarul trombocitelor din sange;
•cantitatea de hemoglobina, concentratia medie si media
volumului acesteia.

Sideremia

Sideremia este o alta analiza de laborator care masoara cantitatea de

fier din sange si in urma careia se poate stabili daca
metabolizarea fierului in organism se desfasoara in parametri
optimi. Analiza poate depista anemia feriptiva, anemia
hemolitica sau talasemia.

Valorile normale de fier in sange sunt diferite in functie de sex si

varsta:

•50-175 mcg/dL sau 8,9-31,3 mcmol/L la barbati;

•40-150 mcg.dL sau 7,2-26,8 mcmol/L la femei;
•50-120 mcg/dL sau 9-21,5 mcmol/L la copii.
In ceea ce priveste pregatirea pentru aceasta analiza de sange,
trebuie sa ai in vedere urmatoarele aspecte:

•recoltarea se va face dimineata, deoarece nivelul fierului din

sange poate fluctua pe parcursul zilei;
•suplimentele cu fier pot influenta rezultatul, asadar este
important ca acestea sa nu fie administrate cu cel putin 12
ore inainte de prelevarea probei de sange;
•administrarea suplimentelor cu vitamina B12 poate, de
asemenea, sa influenteze rezultatele si este recomandata
evitarea lor cu cel putin 48 de ore inainte de prelevare;
•transfuziile de sange efectuate cu pana la patru luni inainte
de recoltare pot influenta rezultatul analizei;
•privarea de somn este un alt factor care stimuleaza
fluctuatiile de fier, asadar este indicat sa fii odihnit atunci
cand faci analize;
•anumite suplimente alimentare naturiste si medicamente
precum anticonceptionalele, corticotropina, aspirina sau cele
pe baza de estrogen pot face ca rezultatul analizei sa nu fie
unul concludent.

In urma sideremiei se pot depista si alte afectiuni care nu au

neaparat legatura cu anemia, precum ciroza, artrita reumatoida,
infectiile, intoxicarea cu plumb sau insuficienta renala.
Feritina

Testul pentru feritina are rolul de a masura nivelul feritinei

serice, pe care organismul o stocheaza ca rezerva. In urma
acestuia, se pot depista atat deficientele, cat si excesul de fier
din sange.

Nivelul crescut de feritina poate indica si alte afectiuni, precum

inflamatiile severe, infectiile cronice, bolile hepatice si cele
autoimune, dar si anumite tipuri de cancer. Pentru
diagnosticarea acestora este insa nevoie si de efectuarea altor
investigatii medicale.

Pentru ca nivelul scazut sau crescut al feritinei serice nu este

intotdeauna edificator pentru diagnosticarea anemiei, acest test
se face de regula impreuna cu sideremia si cu testul TIBC (total
iron-binding capacity), care masoara concentratia transferinei si
ale carui rezultate indica, dupa cum sugereaza si denumirea,
capacitatea totala de legare a fierului.

Ciancobalamina (vitamina B12)

Analizele relevante pentru vitamina B12 pot determina daca

anemia este cauzata de un deficit de ciancobalamina. Testele
pot fi facute prin metoda chemiluminiscenta, care presupune
insotirea anumitor reactii chimice de emisii luminoase, sau prin
metoda electrochemiluminiscenta.
Vitamina B12 contribuie la maturarea eritrocitelor. Deficientele
pot cauza o maturare anormala a precursorilor acestora, dar si o
supravietuire redusa a hematiilor. De asemenea, poate
determina si prezenta megaloblastelor (globule rosii cu nucleul
marit anormal).

Printre cele mai comune cauze ale carentei de vitamina B12 se

numara: ingestia insuficienta si malabsorbtia, deficitul de
transcobalamina (o proteina care se filtreaza la nivelul rinichilor
si contribuie la transportul catre tesuturi al vitaminei B12),
afectiunile intestinului subtire sau interventiile chirurgicale (de
exemplu, gastrectomia - indepartarea partiala sau totala a
stomacului).

Determinarea folatului seric

Folatii sunt compusi care contin acid folic si au structura

asemanatoare. Determinarea acestora se face prin prelevarea
sangelui venos, pe nemancate. Proba se recolteaza fara
anticoagulant si se separa ulterior prin centrifugare; cantitatea
minima necesara pentru determinarea folatilor este de 1 ml ser.

In cazul hemolizei (distrugerea globulelor rosii si trecerea lor in

plasma), proba va fi respinsa si se va mai recolta una. In ceea ce
priveste stabilitatea acesteia, trebuie sa stii ca rezista pana la
doua zile, la temperaturi de 2-8 grade Celsius, sau chiar o luna,
daca este pastrata la o temperatura de -20 de grade Celsius. In
conditii uzuale de pastrare (20-25 de grade Celsius), stabilitatea
serului nu depaseste doua ore, iar asta cu conditia sa nu fie
expus la lumina.

Coprocultura

Pentru ca exista situatii in care anemia se manifesta si prin

simptome precum prezenta sangelui in scaun, dar si pentru ca
unele infectii reprezinta un important factor de risc pentru
anemie, coprocultura poate fi o analiza recomandata de medic
pentru depistarea si diagnosticarea anemiei.