EVALUAREA PERFORMANȚELOR ÎN ORGANIZAȚII

I. CARACTERISTICI ALE EVALUĂRII

1. Pași constitutivi
a. Măsurarea
b. Aprecierea
c. Decizia

2. Arii de acțiune
a. Perfecționarea angajaților
b. Luarea unor decizii din punct de vedere administrativ
c. Cercetarea organizațională

3. Funcții
a. Diagnoză
b. Informare
c. Monitorizare
d. Prognoză
e. Ameliorare/optimizare
f. Autoevaluare

II. MODELE ȘI METODE DE EVALUARE

1. Metoda analizei standardelor de performanță
2. Tehnica scalelor și ancorelor comportamentale
3. Tehnica ierarhiilor
4. Evaluarea obiectivelor
5. Evaluarea psihologică
6. Autoevaluarea
7. Feedbackul 360

III. GREȘELI DE EVALUARE. PRINCIPII DE ACORDARE A FEEDBACKULUI

1. Erori care pot apărea în activitatea evaluatorului
a. Efectul „halo”
b. Efectul de anticipație (efectul Pygmalion)
c. Efectul „blând”
d. Efectul „asprimii”
e. Efectul „nivelării” (eroarea tendinței centrale)
f. Ecuația personală a evaluatorului (eroarea individuală constantă)
g. Efectul standardelor subiective-selective
h. Efectul de similaritate
i. Efectul de contrast
 j. Eroarea logică

2. Tipuri de feedback
a. Feedback evaluativ pozitiv
b. Feedback evaluativ negativ
c. Feedback formativ

3. Determinante pozitive ale feedbackului

a. Să se bazeze pe încrederea dintre evaluator și evaluat
b. Mai degrabă specific decât general
c. Să fie oferit când angajatul e disponibil să-l accepte
d. Să se verifice măsura în care a fost înțeles de către angajat
e. Să includă lucrurile pe care angajatul e capabil să le facă