Deschiderea catre experienta

Cei care se află în acest grup au atitudinea sau mentalitatea care este deschisă oricăror idei sau
opinii. În plus, sunt foarte vulnerabili la ceva despre noua experiență. Pentru că lumea este un
"loc de învățare", și pentru fiecare dintre acestea. Ei au o curiozitate (intelectual curios) sunt
atât de profunde. Ei iubesc lucrurile frumoase și apreciază artele. Acest grup este, de
asemenea, mai sensibil la emoțiile lor și le place să se compare cu cei mai apropiați de ei
(Costa & McCrae 1985). Ei acționează și gândesc în felul său (individualist) și într-o manieră
mai puțin confruntantă. Persoanele care nu au capacitate, care au puterea dominantă în această
caracteristică, au o percepție și o gândire superficială, de exemplu, un caz particular. Preferă
într-un mod sincer și mai puțin complex. Criticile (prejudecățile) sau anxietatea (scepticismul)
sunt una dintre problemele legate de artă și știință. Acest grup este mai conservator și nu-i
plăceau schimbările, mai ales drastice. Deschiderea (deschiderea spre experiență) este punctul
de vedere al multor sociologi care sunt mai sănătoși și mai maturi de gândire și de acțiuni pe
care ei. Cu toate acestea, este util în situații sau medii diferite. Studiul arată, de asemenea, că
persoanele cu minte închise, care au mai multe șanse de a intra în ocupații, cum ar fi ofițerii
de poliție, de marketing și au salutat și foarte bine în aceste domenii (Robbins, 2001).

Constiinciozitatea

Conștiința este, de asemenea, o trăsătură larg explorată din taxonomia personalității Big Five.
Este asociat cu adjective cum ar fi eficiente, organizate, fiabile, planificate, responsabile,
orientate spre realizare și productive (Goldberg, 1990; McCrae & Costa, 1989; McCrae &
John, 1992). Conștiinciozitatea are două fațete, realizări și dependență majore (Mount &
Brick, 1995), iar persoanele cu conștiinciozitate ridicată sunt dependente, averese de risc, au
nevoie mare și au comandat și pot întârzia satisfacerea (McCrae & John, 1992; Goldberg,
1990). Gellatly (1996) a raportat că structura cognitivă, ordinea și impulsivitatea scăzută au
arătat cele mai mari încărcări și conștiinciozitate.

Extraversia

Extraversia, ca neuroticismul și conștiinciozitatea, este o trăsătură larg explorată a Taxaniei

celor Cinci Mari (Salgado, 1997). Ambitia si sociabilitatea sunt cele doua componente
primare care caracterizeaza extraversiunea (Hogan, 1983). Cercetările mai recente au arătat
totuși că aceasta este o dimensiune multifacedă care compară mai multe alte componente
(Goldberg, 1990; Watson & Clark, 1997). Extravertele sunt descrise ca fiind sociabile,
vorbătoare, agresive, energice, entuziaste, asertive și optimiste. Ei caută entuziasm (Costa &
McCrae, 1992; Goldberg, 1992). Extraversiunea este strâns legată de afectivitatea pozitivă
(Costa & McCrae, 1980 și Holland's 1973.

Agreabilitatea

Agreabilitatea este descrisă ca fiind flexibilă, iertătoare, cooperantă, prietenoasă, de încredere,

bunăvoitoare, generoasă și altruistă (Costa & McCrae, 1992; Goldberg, 1990; McCrae &
John, 1992). Deschiderea spre experiență este descrisă de adjective precum imaginative,
culturale, curioase, originale, inteligente, inteligente și artistice (Goldberg, 1990). Deși există
un motiv bun să se aștepte la o relație de agreabilitate cu comportamentul cetățeniei
organizaționale, cercetarea existentă nu a reușit să susțină o astfel de relație (Organ & Ryan,
1995). Pentru a rezolva problema, concentrându-se asupra relației dintre agreabilitate și
dimensiunea interpersonală a comportamentelor cetățeniei. Așa cum agreabilitatea este
considerată o trăsătură bazată pe socialitate și oamenii caracterizați de această trăsătură sunt
descriși ca fiind prietenoși, cooperativi, altruisti, ajutați și generoși (Costa & McCrae, 1992).
Prin urmare, această acceptabilitate va fi în mod pozitiv legată de satisfacția profesională.

Neuroticism

Neuroticismul este una dintre trăsăturile de personalitate ale celor cinci mari (Costa &
McCrae, 1987), care a fost de asemenea marcată ca stabilitate, emoție și stabilitate emoțională
(Goldberg, 1990; Tellegan, 1985). Neuroticismul este asociat cu emoții negative (Penly &
Tomaka, 2002) și este invers proporțional cu stima de sine (Judge et al., 1997). Persoanele cu
neuroticism ridicat se auto-plâng, se îngrijorează, au mai puțină încredere, deprimă,
nervos,adaptarea psihologică și senzația de ajutor și vulnerabilitate (Costa & McCrae, 1988;
McCrae & John, 1992). Neuroticismul este foarte strâns legat de eficacitatea negativă (NA)
(Watson & Tellegan, 1985). De fapt, în multe ocazii, cercetătorii au folosit NA și
neuroticismul interschimbabil (Erez & Judge, 2001). Neuroticismul este o trăsătură exprimată
social asociată cu abilități sociale slabe și lipsă de încredere în altele (Goldberg, 1992;
McCrae & John, 1992). Persoanele cu neroticism ridicat sunt vulnerabile la situații care
necesită abilități sociale înalte (Judge et al., 1997). Este de așteptat ca aspectul social al
locului de muncă să sporească sau să reducă efectele domeniului de activitate. O situație
exigentă cognitiv (adică un domeniu înalt) va fi deosebit de amenințătoare pentru indivizii
neutetici, dacă aceasta necesită și aptitudini sociale înalte.