ABORDAREA STRUCTURALA

Presupozitii: functiile familiei:

Protectia psihosociala a membrilor
Adaptarea la contextul cultural si transmiterea valorilor
Patologia poate exista in purtatorul de simptom, in contextul social sau in interactiunile dintre acestea
Are la baza modelul familiei normale fata de care masoara deviana
Tipare disfuncionale NU familii disfuncionale
DILEMA NORMALITATII
Sunt conflictele un criteriu in definirea normalitatii/patologiei?
Patologie: rigiditate in explorarea unor noi optiuni/variante
Normalitatea nu exclude conflictele/problemele
Normalitatea implica flexibilitate in ajustarea la situatii noi
Normalitatea presupune deschidere in a dezvolta abilitati noi si tipare noi de interactiune
Modelul de schimbare
Familia este organizat ierarhic in subsisteme difereniate de granie
Terapeutul se alatura familiei cu scopul de a schimba organizarea
Scop: Restructurarea familiei prin schimbarea tiparelor de interactiune
Re-definirea granitelor prin cresterea flexibilitatii si claritatii
Dezvoltarea unor noi tipare de interactiune
Concepte de baza
SF= un set invizibil de asteptari funcionale (roluri, responsabiliti) care organizeaz modul de interactiune al
familiei.
Subsistemele se formeaza in functie de gen, generatii, interes, functii, roluri, etc.
Granitele sunt regulile care definesc interactiunile (ce este permis n cadrul relaiei)
Rolul granitelor: protecia diferenierii subsistemelor
Parametrul de evaluare al functionalitii familei: claritatea granielor
Ierarhia prinii i copiii au nivele diferite de putere
Complementaritate in subsistemul soilor
Subsisteme:
Subsistemul cuplului (cel mai important): complementaritate, cooperare si intimitate, refugiu de stresul extern si
matricea de contact cu alte subsisteme
Subsistemul parental: functie executiva, ingrijire, ghidare si control
Permite acomodarea copiilor fr a pierde susinerea reciproc in cuplu
Subsistemul copiilor (fratria): primul laborator social (nva s negocieze, coopereze i s intre n competiii)
Interventii:
1. Evaluarea structurii familiei:
Subsistemul parental: functie executiva, ingrijire, ghidare si control
Permite acomodarea copiilor fr a pierde susinerea reciproc in cuplu
Subsistemul copiilor (fratria): primul laborator social (nva s negocieze, coopereze i s intre n competiii)

2. Joining (Alaturarea si acomodarea la dinamica familiei)

- formarea unui parteneriat cu familia cu scopuri comune:
- eliberarea de simptom a pacientului identif
- reducerea conflictului si a stresului
- a invata noi metode de coping
3. Maping: Evaluarea structurii familei
- subsisteme, granite, dinamica de cuplu, rolul simptomului, etape de tranzitie
4. Enactment (punerea in scena a tiparului disfunctional)
Terapeutul cere familiei sa interactioneze in prezenta lui
Terapeutul observa tiparul si decide ce aspecte sa evidentieze
Construieste ipoteze si o strategie
Impartaseste familiei predictiile, incluzand elemente care sa aduca speranta de schimbare spre bine
5. Focusing (zoom in): concentrarea pe aspectele relevante si evidentierea lo
6. Recadrarea (reframing): extinderea cadrului/perspectivei asupra problemei astfel incat sa se poata lucra asupra
ei
7. Stabilirea granitei: reglarea si clarificarea granitelor dintre subsisteme prin modificarea spatiala a distantei dintre
membrii familiei
8. Dezechilibrarea/destructurare: modificarea relatiilor ierarhice prin intrarea in alianta a terapeutului cu unul
dintre membrii, prin ignorarea altui membru, etc.
9. A-i invata ce inseamna complementaritatea: Sistemul este mai mult decat suma partilor lui - adresarea directa
a problemei si a cauzalitatii lineare.
10. Evidentierea resurselor familiei: schimbarea perceptiei negative cu care vine familia in terapie

1
Primul interviu structural
1. Alaturarea (stadiul social)
2. Maping (explorarea interactiunilor, punerea in scena (enactment)
3. Ipoteze
4. Verbalizarea lor catre familie cu elementul de speranta
5. Concentrarea pe un aspect (focusing)
6. Aplicarea interventiei in functie de tiparul ales pt a fi schimbat: destructurare, clarificarea granitei, complementaritate ,
etc.

Rolul terapeutului
Activ, implicat, expert, avocat
Sustinerea autonomizarii adolescentului fara subminarea autoritatii parintelui
Recomandat n cazul unor familii dezorganizate, din medii defavorizate, cu stresuri multiple (adictie, boala,
conflicte multiple, agresivitate, probleme financiare), familii extinse, copil parentificat, deces, divor, familii
supraimplicate/dezangajate.

ABORDAREA TRANSGENERATIONALA
Concepte
Mai multe generaii
Anxietate
Reactivitate emoional
Tipare repetitive
Mecanisme de transmisie transgeneraional

MODELUL DE SCHIMBARE

Creterea nivelului de difereniere a membrilor familiei

Familia de origine
Procese emoionale n familia nuclear
Nivelul de anxietate i ataamentul (apropiere/separare).
CONCEPTE FUNDAMENTALE
1. Diferenierea sinelui: Abilitatea individului de a-i pstra autonomia n contextul presiunii apropierii emoionale
1. Familia = unitate emoional = reactivitatea individului fa de mediu (biologic/instinctual)
2. Orice nivel este natural i normal
3. Nivelul de difereniere are rol n abilitatea familiei de a absorbi tensiunea/anxietatea produs de condiiile
schimbrii
4. DS se manifest n modul n care un individ reuete de-a lungul vieii s-i menin abilitatea de a
decide ntre un comportament bazat pe gndire i reactivitate emoional

2. Triangulare: Un proces automatic

1. Apare n contextul unei relaii tensionate (anxietate mare)
2. Pentru reducerea anxietii unul dintre parteneri implic n acea relaie o alt persoan semnificativ
3. Efectul = reducerea anxietii n relaie

3. Procesele emoionale n familia nuclear: 4 tipare relaionale problematice: anxietate stres disfuncii
1. Conflictul marital
2. Simptomul copilului (dificulti la coal, n relaii sau boal)
3. Disfuncionalitatea partenerului (probleme medicale, sociale sau psihiatrice)
4. Distanare emoional

4. Procese proiective familiale: Modul n care parinii transmit propriile tipare emoionale copiilor. 3 etape ale
mecanismului de transmisie:
1. 1. printele i centreaz atenia pe un copil de fric s nu fie ceva n neregul cu el/ea (scanare)
2. 2. printele interpreteaz comportamentul copilului ca fiind anormal, confirmndu-i-se frica
(diagnosticare)
3. 3. printele se comport cu copilul ca i cum ceva nu e n regul cu copilul (abordare/tratare)
4. ncepe foarte devreme, de la naterea copilului

5. Transmiterea multigeneraional
6. Ordinea naterii copiilor (fratria): Nivelul de complementaritate n cuplu
1. Fiecare persoan din cuplu vine cu ateptri
2. Primul copil: preia responsabiliti, activ, i place s conduc, s ia decizii
3. Ultimul copil: mai relaxat, protejat, sensibil
4. Conflict de rang

2
 7. Separarea emoional (cut-off)
1. Modul n care un individ ncearc s-i ajusteze/regleze ataamentul emoional fa de prini i alte
persoane importante
2. Tipuri: fuzionare, separare/izolare fizic, izolare emoional
3. Cu ct o persoan folosete separarea de tip cut-off n relaiile cu familia de origine, cu att se face mai
vulnerabil n relaiile prezente i viitoare
4. Persoana caut apropierea ns se izoleaz brusc atunci cnd intensitatea relaiei depete un anumit
nivel subiectiv de intensitate

8. Procese emoionale n societate

1. Intensitatea nivelului de anxietate n societate
2. Nivelul anxietii crete cnd apropierea n societate crete >> scderea individurii
3. Nivelul anxietii n societate a crescut n ultimii 20 ani (creterea populaiei, diminuarea resurselor,
relativizarea valorilor, etc)
4. Nivelul de difereniere n societate a sczut
5. Apropierea a dus la creterea anxietii sociale
6. Apariia fenomenelor de proiecie, cut-off, triangulare, criza
7. Triunghiul pervers

PAII PROCESULUI TERAPEUTIC

Definirea i clarificarea procesului emoional
Detriangularea terapeutului n procesul terapeutic
Explicitarea funciilor n interaciunile emoionale
Demonstrarea sinelui terapeutului de-a lungul procesului terapeutic

Terapia familial strategic

Scurt istoric : Jay Haley fondatorul terapiei familiale strategice, Bateson, D. Jackson $ Watzlavicck (1960), MRI in Palo Alto,
California, Satir si Erikson, Cloe Madanes

Concepte fundamentale

1. Abordare pragmatica, orientata pe solutii

2. Problema nu este conceputa ca un simptom al unui tipar dysfunctiona
3. Problema este reala si trebuie rezolvata
4. Tipul de comportament identificat de client ca fiind problematic reprezint ncercarea clientului de a gsi solutii la problema
5. Rezolvarea problemei prin schimbarea comportamentului
6. ntelegerea problemei si interpretrile terapeutului nu sunt necesare
7. Terapia se bazeaz pe rezolvarea problemelor n prezent si nu pe ntelegerea experientelor din trecut
8. Terapia este scurt, orientat pe solutii si mai degrab pe proces dect pe continut

Harta si teritoriul

Harta nu este teritoriul

Cadrul de referint nu este persoana n sine
Dac harta = teritoriu, atunci nu exist alternative
Invitatie la creativitate, metafore, simboluri
Iesirea din cutie/ tipare
Simptomul = strategie interpersonal, efortul de a defini natura unei relatii

Dilema terapeutului

T vede normalitate, coerenta, logica si sens

Orice comportament este functional
Acceptarea rolului de terapeut >>> exist familii normale si disfunctionale

Obiective terapeutice

Rezolvarea problemei prezente prin concentrarea asupra secventelor comportamentale

Prin schimbarea comportamentului se va produce si schimbarea sentimentelor
Modificarea modului de organizare familiala astfel nct problema s nu mai fie functional (ex. Dizolvarea unei aliante)

Procesul terapeutic

3
 Evaluarea comportamentului si interactiunilor dintre membrii
Distributia puterii si controlului
Ierarhia familial
Canale de comunicare
Construirea de strategii menite n a schimba comportamentul

Hayley

Prescrierea simptomului >>> scderea spontaneittii, cresterea controlului

Utilizarea metaforelor si temelor de casa
Schimbarea terapeutica = rspunsul la temele prescrise
Expunerea unei coalitii
Ordeal therapy = prescrierea unui comportament care ngreuneaz desfsurarea simptomului

Metafora
Simbolizeaz o problem/comportament
Aplicatie practica in 3 grupuri: poveste metaforica care sa evidentieze un comportament, consecintele lui si eventual o morala
Cloe Madanes
Tehnica prefcutului
Ex: Clientul depresiv

4 tipuri de probleme:

1. Dorinta de control >> delicventa

2. Dorinta de a fi iubit >> probleme psiho-somatice
3. Dorinta de a iubi/proteja >> abuz, neglect
4. Dorinta de iertare >> incest, abuz sexual

Tehnici si interventii

Reframing: descrierea problemei dintr-un alt unghi, conotatia pozitiva (ex. Tatl workaholic)
Joining
Amplifying
Pretending: a pretinde ca are simptomul cnd nu-l are
Enactments
Prescriptii
Interventii paradoxale: prescrierea simptomului

Interviul strategic

1. Stadiul social
2. Stadiul de definire a problemei din perspectiva fiecrui membru
3. Stadiul de interactiune
4. Definirea schimbrilor dorite
5. ncheierea interviului cu o scurta prescriptie