Sunteți pe pagina 1din 5

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană

Impactul BREXIT asupra sistemului


european de apărare

STUDENT
VOICU FLORIN
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană

În cele ce urmează, ne vom îndrepta atenţia asupra consecinţelor Brexit-ului în domeniul


asigurării securităţii interne a UE, având în vedere îndeosebi impactul acestuia asupra
acutalelor instrumente de cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală, dar şi asupra
cadrului european de gestionare a migraţiei.
Cadrul actual de colaborare între Marea Britanie şi UE în domeniul Justiţiei şi
Afacerilor Interne

În prezent, conform Protocolului 21 din Tratatul de funcţionare al UE (TFUE), Marea Britanie


poate alege la ce reglementări doreşte să participe (regimul opt-in) sau poate alege să nu
aplice unele reglementări (regimul op-out) din domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare.
Acest lucru este posibil deoarece, conform art. 4 din acest protocol, Marea Britanie
beneficiază de un statut special, care îi permite să nu aplice în totalitate acquis-ul UE în
domeniul Justiţie, Afaceri Interne (JAI), ci doar acele acte notificate punctual (opt-in) care
sunt considerate a servi interesului naţional.
În iulie 2013, Marea Britanie, prin ministrul de interne din acea perioadă (Theresa May) a
notificat Consiliului JAI decizia de opt-out cu privire la măsurile de cooperare poliţienească şi
judiciară existente înaintea actualului TFUE (Tratatul Lisabona). Ulterior însă, prin vocea
aceluiaşi ministru, a solicitat să adere din nou (opt-in) la 35 din aceste măsuri, considerate a
avea un impact semnificativ în combaterea criminalităţii transfrontaliere şi prevenirea
terorismului.
Actele juridice din domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală
în care Regatul Unit este încă membru, pot fi clasificate în 5 categorii :
- Cooperarea dintre autorităţile statelor membre – cuprinde actele juridice privind cooperarea
vamală şi cooperarea dintre unităţile de informaţii financiare şi cele din cadrul echipelor
comune de anchetă. Acest domeniu include de asemenea, recunoaşterea reciprocă a
hotărârilor judecătoreşti, ordinul de confiscare şi mandatul european de arestare, care
simplifică extrem de mult procedurile de extrădare între statele membre.
- Schimbul de informaţii şi protecţia datelor – cuprinde actele juridice privind schimburile de
informaţii între statele membre (furnizarea datelor din dosarele judiciare) dar şi crearea de
baze de date europene, cum ar fi EURODAC, SIS, VIS, ETIAS, etc. În aceeaşi categorie pot
fi încadrate şi schimbul de date privind numele pasagerilor de pe cursele aeriene (Passenger
Name Record) sau informaţiile în domeniul transferurilor financiare.
- Infracţiunile penale - comise peste frontierele naţionale sau care implică urmărirea
transfrontalieră, regulile specifice pentru combaterea criminalităţii organizate, a pornografiei
infantile, a traficului de fiinţe umane sau a criminalităţii cibernetice.
- Agenţiile şi organismele UE în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare – respectiv
reglementările juridice privind activitatea EUROPOL, EUROJUSTşi a Colegiului European
de Poliţie (CEPOL).
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană
- Armonizarea procedurală penală – care include instrumentele privind procedurile penale
pentru anumite situaţii sau persoane, ca de exemplu statutul victimelor în procedurile penale,
reglementarea privind Ordinul european de anchetă, Ordinul european de protecţie.
Trebuie precizat însă faptul, de altfel cunoscut, că Marea Britanie nu aplică acquis-ul
Schengen în domeniul frontierei, inclusiv cel referitor la eliminarea controalelor la frontierele
interne ale UE.În ceea ce priveşte acţiunile Frontex, în cazul în care Regatul Unit solicită să
participe la oricare dintre acestea, Consiliul de administrare al Frontex, constituit din
conducerea agenţiei şi reprezentanţii tuturor statelor membre, decide dacă acceptă sau nu
solicitarea, precum şi contribuţia financiară aferentă. În practică, Regatul Unit a participat în
mod constant la acţiunile Frontex.
În ceea ce priveşte azilul şi migraţia, în 2004, Regatul Unit a decis să nu participe la
majoritatea actelor juridice din acest domeniu, optând însă să participe la reformarea
Regulamentului Dublin şi la acele acte juridice care contribuie la prevenirea şi combaterea
migraţiei ilegale.
Implicarea Regatului Unit în Sistemul de informaţii Schengen (SIS) este limitată la
informaţiile privind cooperarea poliţienească şi cooperarea judiciară în materie penală cum ar
fi, persoanele urmărite în baza mandatului european de arestare, persoane dispărute, obiecte
puse în urmărire, dar nu are acces la datele referitoare la resortisanţii statelor terţe cărora li se
refuză accesul pe teritoriul UE.
În ceea ce priveşte cooperarea poliţienească reglementată de Tratatul Prum, care a devenit
parte a acquis-ului comunitar, menţionăm faptul că aceasta reglementează schimbul de date
între statele membre privind sistemul de identificare pe baza impresiunilor digitale (AFIS) sau
a profilelor ADN, proprietarii autovehiculelor înmatriculate în statele membre şi cele asociate
(EUCARIS), combaterea terorismului pe aeronave şi acţiuni comune ale statelor membre în
domeniul prevenirii criminalităţii. La 1 decembrie 2014, Marea Britanie a decis să nu mai
aplice prevederile acestui tratat, pentru ca, doi ani mai târziu, să solicite prin mecanismul opt-
in, reaplicarea acestor decizii.
Se poate remarca din opţiunile contradictorii ale guvernului britanic de-a lungul ultimilor ani,
o abordare destul de controversată în privinţa aplicării măsurilor de cooperare poliţienească şi
judiciară penală, ceea ce a stârnit reacţii, uneori virulente, ale celorlalte state membre.
Impactul preconizat al Brexit-ului asupra domeniului securităţii interne a UE prin
prisma prevederilor actualului proiect de tratat

Fără a face supoziţii asupra şanselor de adoptare a prezentului acord privind Brexit-ul, agreat
zilele trecute de oficialii UE şi cei ai Regatului Unit, am vrea să trecem în revistă prevederile
acestuia în domeniul cooperării poliţieneşti şi a celei în materie penală şi impactul asupra
mediului de securitate pentru ambele părţi implicate.
Înainte de toate, trebuie să reamintim faptul că Regatul Unit al Marii Britanii se va retrage
oficial din Uniunea Europeană la 29 martie 2019, la 2 ani de la notificarea acestei intenţii,
făcută de Theresa May în numele guvernului britanic. Conform actualului proiect al acordului
de retragere, a fost stabilită o perioadă de tranziţie până la 31 decembrie 2020.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană

În ceea ce priveşte cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală, proiectul acordului


de retragere prevede reguli pentru continuarea până la finalizarea lor, a procedurilor în
materie penală care implică Regatul Unit. Cu alte cuvinte, în această materie, vor fi aplicate
prevederile actualului cadru de cooperare dintre UE şi Regatul Unit, până la sfârşitul
perioadei de tranziţie.
Spre exemplu, dacă o persoană a fost arestată de autorităţile britanice în baza unui mandat
european de arestare (MEA), ea va fi predată statului membru care a solicitat aceasta. Sau,
dacă un stat membru primeşte o solicitare din partea Regatului Unit, înainte de expirarea
perioadei de tranziţie, pentru confiscarea unor bunuri provenind din infracţiuni, ea va fi
executată conform regulilor existente în materie la acea dată.
Cu alte cuvinte, lucrurile par să fie destul de simple pe acest domeniu, cel puţin până la finalul
perioadei de tranziţie. Ce se va întâmpla însă după aceea ?
Mai întâi trebuie să precizăm că textul proiectului de acord prevede posibilitatea extinderii
perioadei de tranziţie o singură dată, prin decizia Comitetului Comun constituit din oficiali ai
ambelor entităţi, luată înainte de 1 iulie 2020.
După expirarea perioadei de tranziţie, oricare ar fi durata acesteia, Regatul Unit al Marii
Britanii va avea statutul de ţară terţă în raporturile cu UE.
Din această perspectivă, Regatul Unit nu va mai utiliza niciunul din instrumentele actuale
privind cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală, ceea ce va avea un impact
major, inclusiv asupra statelor membre UE. Să ne gândim doar la faptul că, pentru aducerea în
România a unei persoane pentru care s-a emis un mandat de arestare pentru un omor calificat
şi care a reuşit să ajungă în Marea Britanie, se va solicita urmărirea şi arestarea lui prin
Interpol, după care este necesară iniţierea unei proceduri de extrădare, care poate dura luni în
şir sau chiar ani, în timp ce executarea unui MEA durează 2-3 săptămâni. De asemeni
schimbul de date cu Regatul Unit nu se va mai putea face în mod automat, pe platformele
existente, ci eventual la nivel bilateral, prin intermediul ofiţerilor de legătură detaşaţi la
reprezentanţele diplomatice.
Este posibil însă ca, după retragerea din UE, Regatul Unit al Marii Britanii să solicite
negocieri pentru obţinerea statutului de stat asociat – aşa cum sunt de exemplu Norvegia sau
Elveţia – statut care i-ar permite cooperarea pe unele politici din domeniul JAI, cum ar fi
participarea la Europol, Frontex sau Eurojust.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană

BIBLIOGRAFIE

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/eu-affairs/20190313STO31215/brexit-
cum-poate-fi-redus-impactul-scenariului-fara-acord
https://www.dw.com/ro/care-va-fi-soarta-cet%C4%83%C5%A3enilor-ue-din-marea-britanie-
dup%C4%83-brexit/a-50094880
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/23-33.pdf
https://europolitics.ro/brexit/cum-va-afecta-brexit-politica-de-securitate-europeana/