Sunteți pe pagina 1din 7

FACULTATEA DE STIINTE

GEOGRAFIA TURISMULUI
ANUL I 102-B

STUDENT: CERNICA ALEXANDRA-BIANCA

LUNA

GEOGRAFIA FIZICA SI UMANA GENERALA


PROF:EMIL MARINESCU
LUNA
LUNA,este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul
său satelit natural permanent. Este al cincilea cel mai mare satelit natural din Sistemul
Solar, și cel mai mare dintre sateliți planetari relativ la dimensiunea planetei pe care o
orbitează. După satelitul lui Jupiter, Luna este al doilea cel mai dens satelit dintre cei ale
căror densități sunt cunoscute.
Se consideră că Luna s-a format acum circa 4,51 miliarde de ani, nu mult după
Pământ. Există mai multe ipoteze pentru originea sa cea mai acceptată explicație este
că Luna s-a format din resturile rămase după un impact uriaș între Pământ și un corp de
dimensiunile lui Marte, numit Theia.Luna este în rotație sincronă cu Pământul, adică
arată întotdeauna aceeași față către el, partea vizibilă fiind marcată de mări lunare
vulcanice întunecate, care umplu spațiile dintre zonele înalte ale scoarței și craterele de
impact mai proeminente. Văzută de pe Pământ, este al doilea obiect ceresc vizibil de pe
Pământ ca strălucire, după Soare. Suprafața sa este de fapt întunecată, deși prin
comparație cu cerul nopții pare foarte luminoasă, reflectanță doar puțin mai mare decât
cea a asfaltului  uzat. Influența ei gravitațională produce mareele oceanice, mareele de
uscat, și o ușoară prelungire a zilei.
Distanța orbitală actuală a Lunii este de 384.400 km, sau 1,28 secunde-lumină.
Această valoare este de aproximativ treizeci de ori mai mare ca diametrul
Pământului, mărimea aparentă pe cer fiind aproape la fel de mare ca cea a Soarelui, ca
urmare Luna acoperă Soarele aproape perfect în timpul eclipselor totale de Soare.
Această potrivire de aparență vizuală nu va continua în viitorul îndepărtat, pentru că
distanța între Lună și Pământ este într-o lentă creștere.

Fazele Lunii sunt diferitele forme în care apare Luna văzută de un observator de


pe Pământ. Ele sunt date de poziția Lunii în raport cu dreapta Pământ-Soare. Aceasta
variază datorită mișcării de revoluție a Lunii în jurul Pământului. Perioada de repetare a
fazelor Lunii este numită Lună sinodică și are o durată de aproximativ 29,5 zile.
Faza Lunii noi este atunci când, în cursul orbitei sale, satelitul se intrepune
între Pământ și Soare. În timpul acestei faze nu este posibilă vederea Lunii întrucât ea
este prezentă "pe cerul zilei", aparent, la mică distanță de Soare.
Când orbita Lunii este aliniată în mod perfect cu Pământul și cu Soarele atunci se
verifică fenomenuLuna nouă este faza Lunii în timpul căreia Luna, în revoluția sinodică,
care durează 29,53 de zile, se află între Pământ și Soare. În timpul acestei faze, ea nu
se află, prin urmare, pe cerul nocturn. În timpul zilei, faptul că fața vizibilă nu este
iluminată de Soare și se află aproape de discul solar, o face dificil de observat cu ochiul
liber.
Luna plină este faza lunară care apare atunci când Luna văzută de pe Pământ
apare complet luminată de Soare. Aceasta se întâmplă când Luna este în opoziție cu
Soarele, adică Pământul se află aproximativ pe linia care unește Luna cu Soarele, mai
exact atunci când longitudinea ecliptică a Soarelui și a Lunii diferă cu 180 de grade.
Eclipsele de lună pot avea loc numai în faza de lună plină, când Luna trece prin umbra
Pământului. Eclipsele de lună nu apar în fiecare lună, pentru că orbita Lunii și a
Pământului nu sunt exact coplanare și deci Luna trece de obicei fie pe deasupra umbrei
Pământului (aflată în planul ecliptic), fie pe sub ea. Eclipsele lunare pot avea loc numai
atunci când luna plină are loc în apropierea celor două noduri orbitale, fie nodul
ascendent, fie cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ
la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare.
Intervalul de timp dintre două faze ale lunii de același fel, numit lună sinodică, este în
medie de aproximativ 29,53 zile. Prin urmare, în calendarele lunare în care fiecare lună
începe de la luna nouă, de exemplu calendarul islamic, luna plină cade pe data de 14
sau 15 ale lunii. O lună a unui astfel de calendar are un număr întreg de zile și astfel
durata ei este de 29 sau 30 de zile
Luna nouă astronomică,se produce prin definiție în momentul precis al conjuncției
astronomice în longitudine ecliptică cu Soarele, așa cum este văzut de pe Pământ.
Acest moment este unic și nu depinde de localizarea geografică a observatorului. În
plus, dacă Luna este suficient de aproape de planul eclipticii, se produce o eclipsă de
Soare.
Într-o altă accepțiune, Luna nouă este adesea considerată ca fiind momentul apariției
primei seceri lunare vizibile, după conjuncția astronomică. Aceasta se observă chiar
deasupra orizontului spre vest, într-o foarte scurtă perioadă de timp, între apusul
Soarelui și apusul Lunii. Momentul precis, și chiar data precisă a acestei apariții depinde
de poziția geografică a observatorului.

Lunația este intervalul de timp care separă două Luni noi și a cărei durată medie este
de 29 de zile, 12 ore, 44 de minute și 2,8 secunde.[1]
Luna se rotește în jurul Pământului în ceva mai mult de 27 de zile (27 de zile, 7 ore, 43
de minute și 11,5 secunde), dar în timpul acestei revoluții, Pământul avansează cu circa
1/12 pe orbita sa în jurul Soarelui. Or, cum revoluția Pământului și a Lunii sunt în
același sens, acest lucru se traduce prin faptul că pentru a reveni la aceeași fază, Luna
trebuie să-și facă revoluția (27 de zile, și deci aceeași poziție relativă a Pământului) plus
2 zile. În total sunt 29 de zile și jumătae .
Eclipsele de Lună au loc de cel puțin 2 ori pe an, atunci când razele solare sunt
împiedicate de către Pământ să ajungă la Lună. În timpul unei eclipse de Lună, Luna
este mereu în faza de Lună Plină. Dacă ne-am găsi pe Soare în timpul producerii
eclipsei, Luna s-ar ascunde în spatele Pământului. Orbita Lunii fiind înclinată cu 5 grade
față de planul orbitei Pământului, ecliptica, cele mai multe Luni Pline nu aduc eclipse de
Lună, Luna fiind ori prea la nord, ori prea la sud față de conul de umbră a Pământului.
Pentru a se realiza o eclipsă de Lună, nodul ascendent sau nodul descendent trebuie
să se afle în apropierea celor 2 puncte
Conul de umbră a Pământului poate fi împărțit astfel: umbra și penumbra. În porțiunea
de umbră nu există niciun fel de lumină solară directă. Totuși,datorită diametrului
unghiular mare al Soarelui, mai există și o iluminare parțială, în afara umbrei
Pământului, această porțiune chemându-se penumbră...
O „eclipsă penumbrială” apare atunci când Luna e
în penumbra Pământului. Penumbra nu cauzează modificări importante, adică nu se
întunecă pe suprafața Lunii, deși mulți spun că totuși suprafața Lunii devine un pic
gălbuie. Un tip foarte rar de eclipsă penumbrală este „eclipsa penumbrială totală”, în
timpul căreia Luna stă în întregime în penumbra Pământului.
O „eclipsă parțială de Lună” apare atunci când numai o porțiune din Lună intră în umbra
Pământului. Când întreaga suprafață a Lunii trece în umbra Pământului asistăm la o
„eclipsă totală de Lună”. Viteza Lunii prin umbra Pământului este de un kilometru pe
secundă (3600 km/h), și trecerea poate dura în total aproape 107 minute. Totuși timpul
de la primul contact al Lunii cu conul de umbră al Pământului până la ultimul contact
este mult mai mare, putând dura chiar și 6 ore. Cea mai lungă eclipsă totală lunară
dintre 1000 î.Hr. și 3000 d.Hr. a durat 1 oră, 47 minute, 14 secunde și a avut loc în
anul 31 mai 318. Distanța relativă între Pământ și Lună în momentul eclipsei poate
afecta durata ei. În mod particular, când Luna este la apogeu (punctul cel mai
îndepărtat față de Pământ de pe orbita Lunii), distanța orbitală a Lunii este mai mică.
Diametrul umbrei nu scade așa de mult odată cu distanța.
Un „selenelion” sau „selenehelion” este un tip de eclipsă când atât Luna eclipsată cât și
Soarele se pot vedea în același timp. Acest aranjament cosmic particular a dus la
apariția termenului de „eclipsă orizontală”. Poate fi obsevată imediat după răsărit sau
înainte de apus.
Următoarea scară (Scara Danjon), creată de André Danjon este pentru
departajarea eclipselor în funcție de suprafața discului lunar întunecat:
L=0: Eclipsă foarte întunecată. Luna aproape invizibilă, în special în partea de
mijloc.
L=1: Eclipsă întunecată,gri sau maro ca și colorație. Detaliile se văd cu mare
dificultate.
L=2: Foarte roșie, întunecată central, în schimb extremitățile foarte luminoase.
L=3: Eclipsă roșie-cărămiziu. Umbra are un accent gălbui.
L=4: Foarte luminoasă,de nuanță roșu deschis sau oranj. Nuanțe foarte
deschise. Se disting detalii foarte ușor.
Eclipsele de Lună din anii 2015 - 2020

Imersiune Începutul Sfârșitul Emersiune


Imersiune Maximul/tipul Emersiune
Data conul de eclipsei eclipsei conul de Mărime
penumbră de eclipsă penumbră
umbră totale totale umbră

4 aprilie
09:00 10:16 11:54 12:00 / totală 12:06 13:45 15:01 1,005
2015

28
septembrie 00:10 01:07 02:11 02:47 / totală 03:24 04:28 05:24 1,282
2015

23 martie 11:47 / parțial-


09:37 - - - - 13:58 0,801
2016 penumbrială

18 august 09:43 / parțial-


09:25 - - - - 10:01 0,015
2016 penumbrială

16
18:54 / parțial-
septembrie 16:53 - - - - 20:56 0,933
penumbrială
2016

11 februarie 00:44 / total-


22:32 - - - - 02:56 1,015
2017 penumbrială

7 august
15:48 17:22 - 18:21 / parțială - 19:19 20:53 0,250
2017

31 ianuarie
10:50 11:48 12:52 13:30 / totală 14:08 15:12 16:10 1,321
2018

27 iulie
17:13 18:24 19:30 20:22 / totală 21:14 22:20 23:31 1,613
2018

21 ianuarie
02:35 03:34 04:41 05:12 / totală 05:44 06:51 07:50 1,201
2019
16 iulie
18:42 20:01 - 21:31 / parțială - 23:00 00:20 0,659
2019

10 ianuarie 19:10 / parțial-


17:06 - - - - 21:15 0,920
2020 penumbrială

19:25 / parțial-
5 iunie 2020 17:44 - - - - 21:07 0,594
penumbrială

04:30 / parțial-
5 iulie 2020 03:04 - - - - 05:56 0,381
penumbrială

30
09:43 / parțial-
noiembrie 07:30 - - - - 11:56 0,854
penumbrială
2020