ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL DE CALITATE A

INFORMAŢIEI CONTABILE

Maleca Ina, conf. univ. inter., dr., UCCM

An important role in the accounting profession is information quality. The

qualities and timely accounting information contributes to an effective managing of
the enterprise and to the increase its market value.
The quality of accounting information served as object of study for many
academics. During the communication process the concept of information quality
aims at three stages: the representation of reality and quality; formation of meaning
and information transmission. Standardization bodies have been concerned over
time about the definition of accounting quality information criteria. Thus, their
classification according to their decreasing importance should be: comprehensive,
relevant, reliable, comparable, objective, cautious.

În contextul fenomenului de armonizare contabilă internaţională, calitatea

informaţiei contabile se ameliorează. Abundenţa de informaţii permite agenţilor
economici să-şi sporească parametrii de competitivitate din punct de vedere
informaţional în raport cu concurenţii de pe piaţa internă şi internaţională. Informaţia
reprezintă unica resursă inepuizabilă, un factor de putere care influenţează gradul de
prosperitate al unei naţiuni. O parte însemnată a informaţiilor din mediul economic
o reprezintă informaţia contabilă, fapt pentru care Oscar Morgestern afirma că
„contabilitatea reprezintă cea mai importantă sursă de informare a unei naţiuni”.
Ca orice ştiinţă şi contabilitatea nu are finalitate dacă nu vizează o anumită
utilitate şi, din această perspectivă, ea trebuie să-şi ajusteze în mod permanent
oferta informaţională la cererea socială. Astfel, se consideră că ştiinţa contabilităţii
îndeplineşte trei funcţii sociale importante:
 creează încrederea între protagoniştii vieţii economice;
 constituie un mijloc auxiliar al puterii statului;
 joacă un rol de mediator în raporturile sociale şi favorizează negocierile
între participanţii la viaţa socială.
În aceste condiţii, informaţiile furnizate de contabilitate sunt destinate unor
largi categorii de utilizatori şi, ca atare, orice structură de cadru conceptual pleacă
de la identificarea obiectivelor informaţiei contabile şi definirea caracteristicilor sale
104
calitative, pentru a trece ulterior la determinarea situaţiilor financiare şi a elementelor
componente, precum şi a modului în care ele vor fi recunoscute şi evaluate.
Rolul contabilităţii a crescut în mod semnificativ în ultimele decenii şi aceasta
se datoreşte faptului că informaţiile care le furnizează influenţează tot mai mult
comportamentul utilizatorilor în procesul de fundamentare a deciziilor. Astfel,
un rol primordial în cadrul profesiei contabile îl reprezintă calitatea informaţiei
furnizate de situaţiile financiare anuale. Este evident că fiecare utilizator doreşte să
dispună de informaţii corecte şi reale, care să-i ofere posibilitatea de a adopta cele
mai rezonabile decizii, aceste cerinţe semnalînd, de fapt, necesitatea producerii de
către contabilitate a unor informaţii de calitate.
Calitatea informaţiei a reprezentat obiect de studiu pentru mulţi teoreticieni în
informaţie, precum Shanon, Weaver, Gerbner, Berlo etc. În opinia acestora noţiunea
de calitate a informaţiei în procesul de comunicare vizează trei etape:
1) reprezentarea realităţii şi calităţii;
2) formarea sensului;
3) transmiterea informaţiei.
Calitatea este modificată de o succesiune de alegeri şi parametri în fiecare
etapă, care trebuie luaţi în considerare.
Reprezentarea realităţii şi calităţii. La acest nivel calitatea informaţiei se
apreciază în funcţie de realitatea care este reprezentată, informaţia trebuie să ajute
receptorul să creeze o realitate pe care singur nu o poate vizualiza. Această reprezentare
a realităţii comunicate receptorului, pornind de la datele obţinute de emiţător, este
condiţionată de: intenţiile şi scopurile urmărite în comunicare; receptorul căruia i se
adresează emiţătorul; contextul în care evoluează emiţătorul; mijloacele disponibile
în codificarea şi reprezentarea simbolică a realităţii.
Formarea sensului şi calitatea. Mesajul comunicat capătă sens odată cu
reprezentarea simbolică a realităţii, prin intermediul unui cod, care este reprezentat
de limbajul contabil (concepte principii reguli şi metode contabile). Reproducerea
realităţii prin intermediul limbajului contabil este asigurată de către fluxul de
informaţii care are loc prin intermediul unui canal de transmisie. La acest nivel,
constrîngerile care apasă asupra comunicării şi afectează calitatea informaţiei
transmise sînt date de:
- codificarea, altfel spus, conţinutul mesajelor care trebuie utilizat în permanenţă,
şi
- zgomotele care sînt interferenţe fizice şi transformări umane intervenite de-a
lungul parcursului şi care afectează mesajul.
Transmiterea informaţiei şi calitatea. Acest nivel al comunicării este reprezentat
de momentul în care receptorul primeşte informaţii în scopul adoptării deciziilor.
La acest nivel există mai multe restricţii şi constrîngeri care afectează procesul de
comunicare şi calitatea informaţiei:
- interpretarea mesajului de către receptor presupune cunoaşterea codului, a
limbajului contabil;

105
- oportunitatea informaţiei sporeşte vădit dacă e prezentată operativ şi la timp. Ea
se află în relaţie directă cu comunicarea financiară şi cu calitatea informaţiei şi
depinde de rapiditatea cu care informaţiile ajung de la emiţător la receptor.
Definirea conceptului de calitate şi a caracteristicilor calitative ce privesc
informaţia contabilă este prezentată în mod explicit prin intermediul unor documente
cu caracter oficial:
Organismul american de normalizare (FASB), Comitetul normelor de
contabilitate financiara (Financial Accounting Standards Board), a publicat în
anul 1980, prin intermediul normei SFAC 2 intitulată Caracteristici calitative ale
informaţiei contabile (Qualitative Characteristics of Accounting Information),
elemente relevante cu privire la această problematică.
Consiliul Internaţional pentru Standarde Contabile (IASB) a inclus în anul
1989, în cadrul său conceptual, caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare şi
restricţiile care trebuie respectate pentru obţinerea unei informaţii de calitate.
Organismul britanic de normalizare în domeniu, Consiliul normalizării
contabile (ASB) a publicat în anul 1991 calităţile informaţiilor financiare prin
intermediul documentului Prezentare de principii; Caracteristicile calitative ale
informaţiilor financiare (Statement of Principles; The Qualitative Characteristics of
financial information).
Ierarhizarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor contabile atât în cadrul
conceptual propus de FASB, cât şi în acel impus de IASB, remarcă promovarea
aceloraşi patru caracteristici calitative:
Pertinenţa - capacitatea unei informaţii de a influenţa deciziile utilizatorilor şi
de a le permite evaluarea elementelor trecute, prezente şi viitoare, fie confirmîndu-
le, fie corectînd evaluările făcute în trecut.
Fiabilitatea presupune lipsa erorilor sau elementelor care să conducă la
interpretări eronate, permiţînd astfel reprezentarea fidelă a realităţii.
Inteligibilitatea reprezintă calitatea unei informaţii ce urmează a fi înţeleasă
uşor de către utilizatori, cu condiţia ca aceştia să posede cunoştinţe suficiente privind
afacerile, activităţile economice şi contabilitatea .
Comparabilitatea este calitatea unei informaţii privind valorizarea ei, atît în
timp, cît şi în spaţiu.
În ciuda cadrului propus de către normalizatori şi a caracteristicilor calitative
ale informaţiei se observă o anumită dependenţă între pertinenţă şi inteligibilitate.
Inteligibilitatea este asigurată în parte de cunoştinţele pe care utilizatorul le
posedă. Informaţiile pozitive cu privire la entitate sînt incontinu percepute a fi mai
inteligibile şi ele influenţează cînd se iau anumite decizii.
Spre deosebire de opinia FASB şi IASB, organismul Britanic ASB consideră
că doar calitatea informaţiei contabile are importanţa relativă şi include în categoria
calităţilor principale pertinenţa şi fiabilitatea. Din categoria secundară însă fac parte
în exclusivitate comparabilitatea şi inteligibilitatea. Dacă specialiştii americani
106
consideră (restricţia generală) că beneficiul obţinut ca urmare a utilizării informaţiilor
trebuie sa fie mai mare decât costul de producţie sau de analiză a informaţiilor, atunci
cercetătorii englezi avansează trei restricţii: echilibru între calităţi, oportunitatea şi
raportul cost-beneficiu.
Informaţiile contabile, de calitate şi prompte, contribuie la administrarea
eficientă a întreprinderii şi la creşterea valorii de piaţă a acesteia. În perioada
contemporană, documentele contabile de sinteză şi de raportare se caracterizează
printr-o serie de modificări esenţiale, ce ţin de formă şi de conţinut, jurisdicţia şi
normele care guvernează pieţele financiare internaţionale punându-şi tot mai mult
amprenta asupra caracteristicilor informaţiilor contabile.

Bibliografie:
1. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial nr.90-93 din
29.06.2007.
2. Domnişoru S. ş.a. Delimitări şi interferenţe privind conceptual de calitate a
informaţiei contabile, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006.
3. Feleagă N. Sisteme contabile comparate. Editura Economică, Bucureşti, 1999,
vol.I.
4. Horomnea E. Bazele contabilităţii, concepte şi aplicaţii. Editura Sedcom libris,
Iaşi 2004.
5. Malciu L. Cererea şi oferta de informaţii contabile. Editura Economică, Bucureşti,
1998.
6. Mihalciuc C. Valorificarea informaţiei financiar-contabile în diagnosticul
întreprinderii, Editura Sedcom libris, Iaşi, 2009.
7. Minu M. Contabilitatea ca instrument de putere. Editura Economică, Bucureşti,
2002.

Recenzenţi: T. Tuhari, dr. hab., prof. univ.

S. Căpăţină, lector superior

Prezentat în luna noiembire 2010

107