Sistem de Management al Calitatii

Sistem de Management al Calitatii

CUPRINS

1. Consultanta ISO 9000

1.1. Principalele standarde din familia ISO 9000

1.2. Standardul ISO 9001:2000

1.3. Principiile managementului calitatii

1.4. Scurta descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO 9001:2000

2. Sistem de Management al Calitatii implementat in cadrul Grupului United Breweries

3. CONCLUZII

1. CARACTERIZAREA STANDARDELOR ISO 9000

1.1. Importanta standardelor ISO 9000

Standardizarea este o activitate aflata in relatie directa cu asigurarea calitatii.

Standardele trebuie actualizate periodic pentru a raspunde cerintelor si exigentelor societatii

privind asigurarea calitatii.

Standardele care raspund cel mai bine cerintelor armonizarii si globalizarii internationale sunt
cele elaborate de Organizatia Internationala de Standardizare (ISO). La ora actuala, ISO a creat
mai multe grupuri de standarde dupa cum urmeaza :

Standarde terminologice - reprezentand practic glosare de termeni din domeniul calitologiei

(reamintim ca EOQ - Organizatia Europeana pentru Calitate, a editat cateva glosare proprii in
acest domeniu, in mai multe limbi, inclusiv in limba romana);

o      Standarde generale - dedicate in mod deosebit aspectelor manageriale ale calitatii (cum este
celebra serie ISO 9000);

o      Standarde metodologice - datorita caracterului lor specific, pot fi clasificate in:

Standarde privind asigurarea metrologica si colectarea datelor de masurare;

Standarde privind verificarea calitatii loturilor de produse (in bucati, vrac etc);

Standarde privind controlul proceselor de fabricatie;

Standarde privind metodele statistice (de exemplu, cunoscuta serie ISO

“Interpretarea statistica a datelor” elaborata de TC 69 - Comitetul Tehnic Nr. 89 al ISO) ;

Standarde privind fiabilitatea produselor.

Se poate afirma, ca aceasta evolutie spectaculoasa este strans legata de adoptarea si de succesul
fara precedent pe plan international al normativelor din seria ISO 9000, una dintre cele mai
mediatizate serii de normative dintre cele elaborate de catre Organizatia Internationala de
Standardizare (ISO). De mai bine de 50 de ani, ISO a fost motorul care a sustinut industria,
comertul si tehnologia, totul traducandu-se in elaborarea standardelor voluntare.

De la publicarea in 1987 a standardelor ISO 9000, urmata la aproape 10 ani de ISO 14000,
standardele ISO referitoare la sistemele de management al calitatii si de managementul mediului
au intrat in afacerile de zi cu zi, in cadrul conducerilor companiilor din intreaga lume.

Astazi, in peste 150 de tari ale lumii au fost acordate certificate ISO 9000 si un numar foarte
ridicat dintre acestea au adoptat standardele ISO 9000 drept standarde nationale. “Secretele“
succesului mondial al seriei ISO 9000 se pot descifra urmarind evolutia in timp a acestora.
Publicarea standardelor din seria ISO 9000 in anul 1987, ca si a standardului corespunzator de
terminologie in domeniul calitatii - ISO 8402, care a permis armonizarea la scara internationala a
acestui domeniu important suscitand, de asemenea, impactul crescand al calitatii ca factor
primordial in comertul international.

Seria ISO 9000 a fost publicata in timp util, pentru a raspunde asteptarilor crescande in ceea ce
priveste standardizarea internationala in sfera calitatii si generalizarea adoptarii programelor de
certificare a sistemelor calitatii de catre terti.

Seria ISO 9000 cuprinde un ansamblu complet de concepte si directive generale aplicabile in
conducerea calitatii impreuna cu mai multe modele referitoare la conditiile de asigurare a
calitatii.

In cadrul celei de-a doua revizii a standardelor internationale din familia ISO 9000 : 2000, s-a
avut in vedere asigurarea unei mai bune adaptari la cerintele diferitelor categorii de utilizatori,
astfel incat aceste standarde sa devina un instrument eficient pentru cresterea capacitatii
concurentiale a organizatiilor prin :

• Definirea unui singur model de asigurare externa a calitatii;

• Definirea unui model de asigurare interna a calitatii orientat TQM;

• Structurarea elementelor sistemului calitatii in cadrul ambelor modele potrivit ciclului

PEVA (planifica – executa – verifica - actioneaza);

• Orientarea politicii calitatii catre imbunatatirea continua a proceselor organizatiei si rezultatele

acestora, asigurandu-se compatibilitatea cu celelalte politici sectoriale ale organizatiei, in cadrul
politicii sale generale;

• Asigurarea unui sistem informational eficient, care sa permita si imbunatatirea continua a

rezultatelor obtinute;

• Accentul se va pune pe eficacitatea proceselor, in mai mare masura, decat pe documentarea

acestora;

• Facilitarea procesului de autoevaluare a masurii in care sunt indeplinite cerintele prevazute de

standardele ISO 9000;

• Asigurarea unei compatibilitati sporite cu standardele ISO 14000 referitoare la managementul

de mediu;

• Revizuirea si imbunatatirea calitatii standardelor din familia ISO 9000 a avut in vedere
compatibilizarea acestora cu TQM, astfel incat, cele patru standarde de baza pentru
implementarea sistemului calitatii sunt :
- ISO 9000 : Sisteme de management al calitatii - Principii fundamentale si

vocabular;

- ISO 9001 : Sisteme de management al calitatii - Cerinte;

- ISO 9004 : Sisteme de management al calitatii - Linii directoare pentru

imbunatatirea performantei;.

- ISO 19011 : Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si de mediu
- Ghid de auditare a sistemelor calitatii; (care a inlocuit standardul ISO 10011)

Standardul ISO 9000:2000 Sisteme de management al calitatii – Principii fundamentale si

vocabular are drept scop stabilirea unui punct de pornire pentru intelegerea standardelor din
aceasta familie, pentru ca defineste terminologia utilizata in cadrul tuturor standardelor din seria
ISO 9000;

Standardul ISO 9001 : Sisteme de management al calitatii – Cerinte este singurul standard care
se utilizeaza pentru certificarea sistemelor de management al calitatii si constituie baza
referentiala pentru evaluarea aptitudinii organizatiei de a indeplini cerintele clientului;

Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calitatii - Linii directoare pentru imbunatatirea
performantei are ca scop furnizarea liniilor directoare pentru imbunatatirea continua a sistemului
de management al calitatii in beneficiul tuturor partilor interesate prin cresterea satisfactiei
clientului.

Din prezentarea scopului acestor standarde din familia ISO 9000:2000 rezulta ca managementul
calitatii totale ocupa pozitia centrala in cadrul strategiei organizatiei de a realiza produse de
calitate.

In plus, trebuie remarcat si faptul ca, in conformitate cu politica Comitetului Tehnic ISO 176,
standardele din seria ISO 9000 sunt deosebit de dinamice, ele fiind imbunatatite in mai multe
randuri prin revizii succesive. Vechile standarde ISO 9001, 9002 si 9003 editia 1994 au fost
retrase treptat, ele fiind inlocuite cu un nou standard international ISO 9001 editia 2000. Din
titlul acestui standard, s-a scos termenul de “asigurarea calitatii”, care a fost inlocuit cu termenul
“sistemul de management al calitatii” pentru a sublinia clar rolul managementului in
fundamentarea calitatii, astfel incat organizatia sa demonstreze capabilitatea de satisfacere a
cerintelor clientului.

Standardul ISO 9001 : 2000 arata, intr-o noua acceptiune, ca asigurarea calitatii este “parte a
managementului calitatii” concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate
vor fi indeplinite”.

Perspectivele pe plan national si international privind evolutia standardelor ISO 9000 din anul
2000 se refera in special la armonizarea si facilitarea relatiilor comerciale internationale, prin
stabilirea gradului de indeplinire a criteriilor modelului european al TQM, de catre standardele
internationale ISO 9000. Viitorul in asigurarea calitatii in intreprinderile de mobila moderne va fi
raportarea la standardele ISO 9000 : 2000 si organizarea activitatii intreprinderii in functie de
prevederile acestor standarde in toate fazele ciclului de viata al produsului de mobila, incepand
de la marketing si prospectarea pietei pana la urmarirea produsului la utilizator.

1.2. Sisteme de management al calitatii in abordarea standardului ISO 9001:2000

Noul Standardul International ISO 9001:2000 - Sisteme de management al calitatii – Cerinte,

este singurul standard care se utilizeaza pentru certificarea sistemelor de management al calitatii
si constituie baza referentiala pentru evaluarea aptitudinii organizatiei de a indeplini cerintele
clientului. Acesta a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176 “Quality Management and
Quality assurance”, Subcomitetul 2, ”Quality Systems”. Transpunerea ca standard european a
fost condusa de Centrul de Management CEN (CMC) cu asistenta CEN/BT WG 107.

Standardul ISO 9001 : 2000 inlocuieste vechea editie reprezentata de ISO 9001 : 1994 ; ISO
9002 : 1994 si ISO 9003 : 1994. Standardul ISO 9001 : 2000 defineste un singur model de
asigurare externa a calitatii, spre deosebire de fosta varianta care cuprindea trei modele : ISO
9001, ISO 9002, ISO 9003.

Standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003:1994 defineau trei modele pentru asigurarea externa
a calitatii. Ele specificau cerintele referitoare la sistemul calitatii, in vederea demonstrarii de
catre furnizor a aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si in scopul evaluarii acestei
aptitudini de catre client sau o terta parte. Aceste cerinte nu se substituiau, ci erau
complementare celor prevazute in specificatiile produselor.

In cazul intreprinderilor care isi desfasurau activitatea intr-un domeniu reglementat, cerintele din
standardele mentionate erau considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. Aceste
standarde serveau ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii si aveau urmatoarele
denumiri:

Standardul ISO 9001:1994 ”Sistemele calitatii-model pentru asigurarea calitatii in proiectare,

dezvoltare, productie, instalare si servicii asociate”, prevedea cerinte referitoare la sistemul
calitatii, care sunt aplicabile atunci cand trebuie demonstrata aptitudinea furnizorului de a
proiecta si realiza un produs.

Acest standard era aplicabil in urmatoarele situatii:

a) atunci cand existau cerinte referitoare la proiectare, iar cele privind produsul erau formulate, in
principal, in termenii rezultatelor, sau era necesara stabilirea acestor cerinte;

b) atunci cand increderea privind conformitatea produsului putea fi obtinuta printr-o demonstrare
corespunzatoare a aptitudinii, in ceea ce priveste proiectarea, dezvoltarea, productia, instalarea si
serviciile asociate.
Standardul ISO 9002:1994 ”Sistemele calitatii-model pentru asigurarea calitatii in productie,
instalare si servicii asociate” prevedea cerintele referitoare la sistemul calitatii, care erau
aplicabile atunci cand trebuia demonstrata aptitudinea unei intreprinderi de a furniza un produs
conform unui proiect stabilit.

Acest standard era aplicabil in urmatoarele situatii :

a) atunci cand cerintele specificate pentru un produs erau exprimate in termenii proiectului sau a
specificatiei stabilite;

b) atunci cand increderea privind conformitatea produsului putea fi obtinuta printr-o demonstrare
corespunzatoare a aptitudinii furnizorilor in ceea ce priveste productia, instalarea si serviciile
asociate.

Standardul ISO 9003:1994 ”Sistemele calitatii-model pentru asigurarea calitatii in inspectie si

incercari finale”, prevedea cerintele referitoare la sistemul calitatii, care erau aplicabile atunci
cand contractul cerea demonstrarea aptitudinii furnizorului de a detecta toate neconformitatile
produsului si de a tine sub control dispozitiile corespunzatoare, in timpul inspectiei si incercarilor
finale.

Acest standard se putea utiliza in situatiile in care conformitatea produsului cu cerintele

specificate putea fi dovedita, cu un nivel suficient de incredere, printr-o demonstrare
corespunzatoare a aptitudinii furnizorului, in ceea ce priveste inspectia si incercarile finale ale
produsului finit.

Actualmente, aceste trei standarde au devenit istorie, desi foarte multe certificari ale sistemelor
de asigurare a calitatii in intreprinderile de mobila din Romania s-au facut pe baza lor, pana in
anul 2003.

Prin urmare, in noua varianta ISO 9001:2000, va servi in continuare ca referinta, pentru
certificarea sistemelor calitatii, devenind baza pentru recunoastere reciproca a certificatelor pe
plan international.

In definirea structurii standardului ISO 9001:2000, se prevad urmatoarele aspecte:

- adaptarea eficace la cerintele diferitelor categorii de utilizatori, orientata in principal spre

domeniul industrial;

- asigurarea flexibilitatii necesare pentru ca standardul sa poata fi aplicat in egala masura, in

intreprinderile mici si mijlocii;

- integrarea activitatilor corespunzatoare tuturor functiilor organizatiei in sistemul calitatii

acesteia, de la identificarea cerintelor clientilor pana la realizarea obiectivelor stabilite;
- definirea elementelor sistemului de management al calitatii, cu accent pe prevenire, promovarea
unor relatii de parteneriat cu clientii, instruirea si motivarea personalului, evaluarea rezultatelor
obtinute si identificarea unor solutii de imbunatatire a proceselor;

- facilitarea evaluarii performantelor obtinute in desfasurarea proceselor, a eficientei sistemului

de management al calitatii;

- asigurarea compatibilitatii cu modelul de asigurare interna, oferit de noua varianta a

standardului ISO 9004, pentru facilitarea implementarii principiilor TQM promovate de acesta
din urma;

- asigurarea compatibilitatii cu modelele de sistem de management de mediu, in principal cu cel

propus de standardul ISO 14001.

ISO 9001:2000 considera ca proiectarea si implementarea unui sistem de

management al calitatii al unei organizatii sunt influentate de necesitati diferite, de obiective

specifice, de produsele pe care le furnizeaza, de procesele utilizate si de marimea si structura
organizatiei. Acest standard poate fi utilizat atat de parti interne si externe, inclusiv de
organismele de certificare, pentru a evalua capabilitatea organizatiei de a satisface cerintele
clientului, de reglementare sau ale organizatiei insasi. Specific acestui standard este adoptarea
unei abordari bazate pe proces in dezvoltarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii
sistemului de management al calitatii, in scopul cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea
cerintelor acestuia.

Cand este utilizata in cadrul unui sistem de management al calitatii, o astfel de abordare
accentueaza importanta pentru urmatoarele aspecte de importanta majora : intelegerea si
satisfacerea cerintelor ; necesitatea de a considera procesele in functie de valoarea adaugata ;
obtinerea de rezultate in ceea ce priveste performanta si eficacitatea procesului ; imbunatatirea
continua a proceselor pe baza masurarilor obiective.

Elementele sistemului de management al calitatii in noua varianta sunt diferite fata de editia
trecuta a standardului. Astfel, aceasta noua varianta este realizata potrivit ciclului PEVA
(planifica-executa-verifica-actioneaza) sau PDCA (plan-do-check-act), indicand succesiunea
fireasca a etapelor care trebuie parcurse pentru implementarea sistemului de management al
calitatii si pentru mentinerea eficacitatii acestuia, prin imbunatatirea continua a tuturor proceselor
pe care le implica un asemenea sistem. In acest scop, se propune ca elementele sistemului de
management al calitatii sa fie structurate pe patru domenii:

• responsabilitatea conducerii;

• managementul resurselor;

• managementul proceselor;

• evaluare, analiza si imbunatatire.

Modelul unui sistem de management al calitatii bazat pe proces ilustreaza rolul semnificativ pe
care clientii il joaca in definirea cerintelor ca elemente de intrare in sistem.

ISO 9001:2000 se coroboreaza mai bine cu alte sisteme de management prezentate in standarde
ISO. De exemplu, acest standard este aliniat cu standardul ISO 14001:1996 oferind utilizatorilor
mai multe oportunitati. Desi ISO 9001:2000 nu include cerinte specifice altor sisteme de
management, cum ar fi cele referitoare la managementul mediului, managementul sanatatii si
securitatii ocupationale, pentru managementul financiar sau pentru managementul riscului, totusi
permite unei organizatii sa-si alinieze sau sa-si integreze propriul sistem de management al
calitatii cu cerintele sistemului de management cu care este corelat.

Procesele necesare pentru sistemul de management al calitatii mentionate trebuie sa includa

procesele activitatilor de management, de asigurare a resurselor, de realizare a produsului si de
masurare.

1.3. Analiza comparativa a cerintelor sistemului de management al calitatii prevazute in ISO

9001:1994 si ISO 9001:2000

Standardele din familia ISO 9000 nu definesc in mod explicit termenul de “element” al
sistemului calitatii, nici in editia veche 1994 si nici editia cea noua 2000, dar prevad prin modul
de abordare prezentat necesitatea documentarii acestor elemente.

In standardul nou, aceste elemente sunt regasite sub denumirea de “cerinte”. Potrivit opiniilor
exprimate de specialistii in domeniu, elementele/cerintele sistemului calitatii pot fi grupate in
doua categorii : elemente/cerinte de conducere si elemente/cerinte de desfasurare.

a) Elemente/cerinte de conducere a sistemului de management al calitatii reprezinta sarcinile care

revin in mod direct managementului organizatiei in asigurarea calitatii.

Din aceasta categorie fac parte:

- politica organizatiei in domeniul calitatii;

- responsabilitatile si autoritatea in domeniul calitatii;

- documentatia sistemului calitatii;

- informarea privind sistemul de management al calitatii.

b) Elementele/cerinte de desfasurare a sistemului de management al calitatii care sunt

reprezentate de:

- elemente legate nemijlocit de productie : asigurarea calitatii in planificare,

dezvoltare, aprovizionare, fabricatie;

- elemente ajutatoare ale productiei (ale planificarii si realizarii produselor) :

asigurarea in pastrarea produsului (in manipulare, depozitare, transport), in stabilirea si tinerea

sub control a mijloacelor de verificare si in documentatia referitoare la calitate;

- elemente care se refera la defecte – neconformitati : tinerea sub control a produsului

neconform, actiuni corective;

- elemente referitoare la utilizarea produsului.

Conform Standardului ISO 9001 : 2000 ”organizatia trebuie sa stabileasca, sa documenteze, sa

implementeze si sa mentina un sistem de management al calitatii si sa imbunatateasca continuu
eficacitatea acestuia in conformitate cu cerintele acestuia”. In acest sens, organizatia trebuie :

a) sa identifice procesele necesare sistemului de management al calitatii si aplicarea

acestora in intreaga organizatie (indiferent de tipul, marimea si produsul furnizat);

b) sa determine succesiunea si interactiunea acestor procese;

c) sa determine criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat operarea

cat si controlul acestor procese sunt eficace;

d) sa se asigure de disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru a

sustine operarea si monitorizarea acestor procese;

e) sa monitorizeze, sa masoare si sa analizeze aceste procese si

f) sa implementeze actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si

imbunatatirea continua a acestor procese.

Organizatia trebuie sa administreze aceste procese in conformitate cu cerintele acestui standard

international. Analizand corespondenta dintre cele doua editii ale standardului ISO 9001, se pot
identifica elementele sistemului de management al calitatii utilizate in prezent.

Elementele sistemului de management al calitatii prezentate au la baza standardul

ISO 9001:2000, servind organizatiilor la implementarea si imbunatatirea continua a

sistemelor de management al calitatii.

1.4. Sisteme de management al calitatii in abordarea standardului ISO 9004

Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calitatii - Linii directoare pentru imbunatatirea
performantei editia 2000 a inlocuit standardul ISO 9004 editia 1994. Vechiul standard ISO
9004:1994 recomanda si descria toate elementele cu ajutorul carora putea fi dezvoltat si
implementat un sistem al calitatii, adaptat nevoilor specifice ale organizatiei. El servea pentru
optimizarea ansamblului proceselor organizatiei, referitoare la calitate si era destinat pentru
“asigurarea interna a calitatii”, mai precis in situatii necontractuale. Deci, nu era destinat pentru
utilizari contractuale, reglementate, sau in scopul certificarii si nu reprezenta un ghid pentru
aplicarea standardelor ISO 9001, ISO 9002 ; ISO 9003 editia 1994, din aceea vreme (care au fost
inlocuite ulterior de ISO 9001:2000). Prin urmare, nu era un standard de referinta pentru auditul
“sistemului calitatii”, in scopul certificarii acestuia.

Noul standard ISO 9004 : 2000, denumit “Sisteme de management al calitatii. Linii directoare
pentru imbunatatirea performantei”, furnizeaza pe baza celor opt principii de management al
calitatii, indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a
clientilor, precum si a altor parti interesate.

Pentru realizarea obiectivelor pe care si le-a propus in domeniul calitatii, organizatia trebuie sa-si
dezvolte si sa implementeze un sistem de management al calitatii, structurat si adaptat tipului
specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza, tinand cont de beneficii, costuri si riscuri.

Titlul al standardului ISO 9004:2000 a fost modificat fata de cel vechi in vederea intelegerii mai
clare a sistemului de management al calitatii. Astfel, in comparatie cu editiile anterioare,
standardele ISO 9001 si ISO 9004 editia 2000, formeaza in prezent o pereche de standarde ale
managementului calitatii, care se coroboreaza foarte util.

Asa cum arata ISO 9004:2000, adoptarea unui sistem de management al calitatii trebuie sa fie o
decizie strategica a top-managementului unei organizatii, luata in urma unei analize temeinice a :
obiectivelor specifice ale organizatiei, naturii produselor furnizate, dimensiunii si structurii
organizatiei si a influentelor mediului extern a acesteia.

Conform standardului mentionat, in aceasta viziune noua, scopul organizatiei este:“Sa identifice
si sa indeplineasca nevoile si asteptarile clientilor si ale altor parti interesate (angajati ai
organizatiei, furnizori, proprietari, societate), sa atinga un profit competitiv si sa realizeze toate
acestea intr-un mod efectiv si eficient.” .”(Sursa : Standardul ISO 9004:2000).

“Sa realizeze, sa mentina si sa imbunatateasca functionarea intregii organizatii si

capabilitatile.”(Sursa : Standardul ISO 9004:2000).

Aplicarea principiilor de management al calitatii furnizeaza, pe de o parte, beneficii directe, dar

are un impact deosebit si asupra managementului costurilor si al riscurilor.

Observarea si analiza managementului beneficiului, costurilor si al riscurilor sunt importante

pentru organizatie, clientii acesteia si alte parti interesate. Aceste consideratii despre intreaga
functionare a organizatiei pot avea impact asupra:

- atragerii clientilor si mentinerii loialitatii acestora;

- succesului in afaceri si realizarea profitului;

- adaptarea rapida la oportunitatile pietei;

- gestiunii conturilor si utilizarii efective si eficiente a resurselor;

- identificarea proceselor care vor genera cele mai bune rezultate dorite;

- profit competitiv, prin capabilitati organizatorice imbunatatite;

- instruirea si motivarea oamenilor fata de scopurile si obiectivele organizatiei, ca si

participarea lor la imbunatatirea continua;

- crearea unui renume al organizatiei care sa stea la baza castigarii increderii partilor

interesate;

- abilitatea de a crea valoare atat pentru organizatie, cat si pentru furnizorii ei, prin

optimizarea costurilor si a resurselor, precum si prin reactia de raspuns la pietele in

schimbare.

De asemenea, noul standard ISO 9004:2000, considera ca “abordarea procesuala” sta la baza
dezvoltarii, implementarii si imbunatatirii eficientei unui sistem de management al calitatii.
Functionarea “efectiva si eficienta” a unei organizatii are la baza identificarea proceselor din
interiorul organizatiei, combinatia si interactiunea acestora.

Atunci cand este utilizata in sistemul de management al calitatii, abordarea

procesuala subliniaza importanta aspectelor urmatoare : intelegerii si indeplinirii cerintelor

organizatiei ; necesitatii de a aprecia procesele in functie de valoarea adaugata ; obtinerii
rezultatelor referitoare la functionarea, realizarea si efectivitatea procesului ; imbunatatirea
continua a proceselor, bazata pe masuri obiective. Daca facem comparatia cu ISO 9001:2000,
obiectivele “satisfactia clientului” si “calitatea produsului “ sunt extinse, astfel incat sa includa
“satisfactia partilor interesate si functionarea organizatiei”. Standardul ISO 9001:2000 urmareste
sa confere asigurarea calitatii produsului si satisfactia clientului, in timp ce ISO 9004:2000
utilizeaza o perspectiva mai larga asupra managementului calitatii, pentru a servi ca ghid de
imbunatatire a utilizarii in vederea obtinerii performantei.

Prezentele editii ale ISO 9001:2000 si ISO 9004:2000 au fost dezvoltate ca o pereche consistenta
de standarde care sa se completeze unul pe celalalt, dar care sa se poata utiliza foarte bine si
separat. Specificul acestor standarde din aceasta noua perspectiva se exprima astfel : ISO
9004:2000 fata de ISO 9001:2000 furnizeaza indrumari intr-un domeniu mai larg de obiective
ale unui sistem de management al calitatii, vizand indeosebi imbunatatirea continua a
performantelor si a eficientei globale a unei organizatii, precum si a eficacitatii acesteia. De
aceea, ISO 9004 este recomandat ca un ghid pentru organizatiile care doresc sa depaseasca
nivelul cerintelor din ISO 9001, in scopul imbunatatirii continue a performantei.

In viziunea standardului ISO 9004:2000, imbunatatirea continua si abordarea procesuala vizeaza

realizarea unui management al performantei. Aplicarea unui management al performantei pentru
o organizatie este foarte important, pentru ca:

- permite evaluarea “starii de sanatate” a unei organizatii in intregul ei;

- ofera un cadru coerent si echilibrat pentru cresterea performantei in : management, indrumare,

raportare si contabilitate, coordonare, alocarea resurselor, evaluare.

Managementul performantei este, de fapt, modul in care este condusa o organizatie, reflectat in
componentele financiare si nonfinaciare ale performantelor sale. Acesta se compune din cultura
organizationala si sistemul de lucru. Performanta este un proces dinamic, ce urmareste in mod
natural progresul unei organizatii Motivele pentru care se aplica managementul performantei in
cadrul unei organizatii sunt, in principal, urmatoarele :

dorinta de a lucra mai eficient, cu un consum mai redus de reduse si de timp;

dorinta de a lucra pentru obiective clare, bine definite si constientizate de catre fiecare lucrator;

necesitatea de a cunoaste in fiecare moment ce actiuni trebuie indeplinite si justificarea realizarii

acestora;

dorinta de a obtine satisfactie si recunoastere profesionala si materiala de catre toti membrii

organizatiei.

In acest sens, se pot identifica principalele caracteristici ale unui sistem de management
performant. Prima caracteristica se refera la faptul ca, organizatia trebuie sa aiba o viziune clara
orientata spre ”efect” si in acest context trebuie sa raspunda la intrebarea : “Care este rostul
organizatiei?”. Din perspectiva acestei abordari, rezulta ca trebuie sa fie bine conturate
urmatoarele aspecte strategice :

directia clara, care deriva din nevoile si preferintele clientilor carora se adreseaza organizatia,
deci strategia;

setul cuprinzator de obiective pe care trebuie sa le indeplineasca organizatia pentru a raspunde

cerintelor clientilor sai privind calitatea produselor si sistemului implementat, deci obiective
strategice;

setul coerent de indicatori de performanta si tinte SMART care sa mentina organizatia pe un

drum corect, prin urmare, masurile de performanta.
Astfel, masura de performanta - SMART produce indicatori cheie de performanta definiti prin
urmatoarele atribute : Specifici (S) ; Ce pot fi masurati (M) ; Realizabili (A) ; Relevanti ( R ) ;
Delimitati in timp (T).

A doua caracteristica se refera la existenta unei planificari robuste si a unui sistem de revizuire
desfasurat in permanenta sub semnul intrebarii “Face bine organizatia ceea ce face?”. Din
perspectiva acestei abordari, rezulta ca trebuie bine conturate urmatoarele aspecte strategice:

crearea unor departemente “legate” care sa comunice bine in amonte si aval, a unor planuri de
lucru individuale si de echipa care sa precizeze actiunile ce trebuie intreprinse pentru a atinge
obiectivele strategice si tintele;

realizarea unei planificari financiare riguroase;

infiintarea unui sistem de monitorizare si revizuire interna care identifica punctele forte si
aspectele de imbunatatit prin actiuni adecvate.

A treia caracteristica se refera la existenta unei angajari si manifestarea unui entuziasm din partea
managerului si angajatilor, desfasurate sub semnul intrebarii “Chiar ne pasa?”. Din perspectiva
acestei abordari, rezulta ca trebuie bine conturate urmatoarele aspecte strategice :

existenta unui angajament personal pentru cresterea performantei;

existenta unui leadership care sa motiveze si sa entuziasmeze personalul;

disponibilitatea fiecarui angajat de a intelege rolul sau si actiunile pe care trebuie sa le desfasoare
pentru a atinge scopurile organizatiei.

Avand ca punct de plecare caracteristicile unui management performant, in timp sau conturat
diferite modele de performanta. Modelul de performanta este un cadru de referinta format din
componentele cheie ale unei organizatii pe intreg lantul cauza-efect.

Modelele au ca scop comun identificarea tuturor partilor implicate in functionarea performanta a

organizatiei si nevoile lor. Modelele de performanta s-au nascut in sectorul privat, in anii 80
(Malcolm Baldridge) si reprezinta o dezvoltare a modelelor de “calitate totala”. Initial au fost o
reactie la modelele pur financiare. Trebuie subliniat faptul ca managementul calitatii totale, in
esenta sa, este un model de management performant.

Cui se adreseaza?

Companiilor din toate domeniile de activitate, din orice regiune a globului, care doresc sa supuna
propriile organizatii unei evaluari externe si unei comparatii de Buna Practica in raport cu
concurenta.Companiilor care doresc sa isi imbunatateasca performanta si competitivitatea pe piata
nationala si internationala.

2. Sistem de Management al Calitatii implementat in cadrul Grupului United Breweries

DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.

Adresa : Bucuresti, sector 5, b-dul Unirii nr. 27, bl. 15, sc. 2, ap. 24

Amplasamentul instalatiei/activitatii: B-dul Biruintei nr. 89, comuna Pantelimon, judetul Ilfov

Telefon: 021 205.50.77 ; 021 205.50.00

Fax: : 021 205.50.05

Data infintarii : 1991

Numar de inmatriculare: J40/11906/1994

C.U.I.: 5857302
TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a solicitarii adresate de S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD

S.R.L. cu sediul in Bucuresti, sector 5, b-dul Unirii nr. 27, bl. 15, sc. 2, ap. 24 inregistrata la
A.P.M. Ilfov cu nr. 2677 din 20.03.2006, la A.R.P.M. Bucuresti cu nr. 1368 din 22.03.2006 si a
completarilor inregistrate ulterior cu nr. 2585/26.05.2006 , a verificarii si parcurgerii etapelor
procedurale, in baza Legii 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2005 privind protectia mediului, a Hotararii Guvernului nr.408/2004, cu modificariile si
completariile ulterioare, privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor, a Hotararii Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea
Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a Legii nr.84/2006 pentru aprobarea si modificarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, al Ordinului MAPAM nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate
de mediu modificat cu Ordinul MMGA 1158/2005, se emite prezenta autorizatie de mediu.

.Activitatile specifice societatii se vor desfasura obligatoriu in conformitate cu

prevederile urmatoarelor acte normative care sunt in concordanta cu standardele UNIUNII

EUROPENE prin prevederile Directivelor corespunzatoare:

O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE (modificata prin
DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE; DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC
2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; DC91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC
94/62/CE; DC 99/31/CE; DC75/439/CEE; DC91/157/CEE; RC 259/93; DC92/43/CEE;
DC79/409/CEE;

Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei care
transpune DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC
2002/3/CE;

Ordin MAPM nr. 592 din 06/25/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului
de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

Legea nr. 24/06.05.1994 (M. Of. nr. 119/12.05.1994) pentru ratificarea Conventiei-cadru a
Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 care
transpune Decizia 2004/280/CE si DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE;

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997) pentru aprobarea
Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei care transpune
Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare la evaluarea si
gospodarirea zgomotului in mediu;

Legea nr. 263/2005, care modifica Legea 360/2003, privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93;
Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonantei nr. 78/2000 privind regimul deseurilor care
transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE;
DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE;

HG nr. 173/13.03.2000 (MO nr. 131 din 28.03.2000) pentru reglementarea regimului special
privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari amendata prin
HG nr. 291/14.04.2005 (MO nr. 330/19.09.2005) care transpune DC 96/59/CE din 16 septembrie
1996 privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB/PCT);

HG nr.1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea HG nr. 662/2001 privind gestionarea

uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE si de DC
91/692/CEE);

Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu

Catalogul European al Deseurilor care transpune Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia
nr. 2001/119 privind lista deseurilor;

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje care transpune in

legislatia nationala Directiva Parlamentului si Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele si
deseurile de ambalaje, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L
365/1994, amendata prin Directiva Parlamentului si Consiliului 2004/12/CE, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 047/2004, Decizia Comisiei Europene
97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 050/1997, Decizia Comisiei Europene
2005/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date, publicata in Jurnalul Oficial
al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 086/2005;

HG nr. 124/30.01.2003 (MO nr. 109 din 20.02.2003) privind prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului cu azbest care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987
cu privire la prevenirea si reducerea poluarii mediului cauzate de azbest;

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor care transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind
depozitarea deseurilor;

HG nr. 321/14.04.2005 (MO nr. 27.04.2005) privind evaluarea si gestionarea zgomotului

ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul
zgomotului in mediul inconjurator – Declaratia Comisiei formulata in cadrul Comitetului de
Conciliere privind evaluarea si managementul zgomotului;

HG nr. 352 /21.04.2005 (M.Of. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea HG nr. 188/28.02.2002
(M. Of. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE;

.
MANAGEMENTUL ACTIVITATII

Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului – SR EN ISO

14001 si Sistemul de asigurarea calitatii ISO 9001: 2000.Titularul autorizatiei va stabili si va

mentine un Sistem de Management al Autorizatiei (SMA), care sa indeplineasca cerintele
prezentei Autorizatii . SMA va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile
pentru utilizarea tehnologiei mai curate, productiei mai curate, reducerii si minimizarii deseurilor
si va include planificarea obiectivelor si sarcinilor de mediu, astfel:

Titularul autorizatiei va pregati o planificare anuala a obiectivelor si sarcinilor de mediu.

Planificarea va contine termene pentru atingerea seturilor de sarcini .

La stabilirea programului de sarcini si obiective, titularul autorizatiei va avea in vedere aspectele

mentionate in Tabelele nr. 17 si nr. 18 .

Titularul va pregati si va depune la A.R.P.M. Bucuresti, ca parte a Raportului

Anual de Mediu (RAM), un raport privind modernizarea, care va include si performantele

obtinute in indeplinirea sarcinilor stabilite, precum si modificarile intervenite . Astfel de rapoarte
vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de cel putin 7 ani si vor fi puse la dispozitia
persoanelor cu drept de control conform legislatiei in vigoare .

Titularul Autorizatiei va asigura instruiri adecvate pe teme de protectia mediului,

in sensul minimizarii consumurilor de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, precum si

minimizarea deseurilor si masuri in caz de urgenta, functie de instalatia pe care-si desfasoara
activitatea . Registre adecvate privind instruirile vor fi pastrate .

Personalul va fi calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii,

instruiri si/sau experienta adecvata .

Titularul Autorizatiei va transmite cate o copie a prezentei Autorizatii tuturor

angajatilor ale caror sarcini sunt legate de oricare din conditiile prezentei Autorizatii.

MATERII PRIME , AUXILIARE SI MOD DE DEPOZITARE

Materii prime Cantitatea in 2005 Modul de ambalare si depozitare

Productia de bere
Malt 16897,624 t Vrac – in siloz de 180 t
Porumb 3630,343 t Vrac in siloz de 180 t
Apa 400000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Concentrat de hamei 13,68 l t Borcane sticla de 215 ml
Hamei 36,68 t Pungi hidroizolate de 0,5 kg
CO2 3118,28 t Tanc de 20 tone
Sulfat de calciu 65 t Saci hartie 25 kg
Beta glucanase (ULTRAFLO) 2,23 t Bidon plastic 240 kg
Clorura de zinc 35 kg Bidon 30 l
Polyclar 10 9,518 t Bidon plastic 240 kg
Metabisulfit de sodiu 1,73 t Saci hartie de 25 kg
Acid lactic 25 kg Bidon 30 l
Zahar 70,5 t Saci 50 kg
Productia de sucuri
Apa 30000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Concentrat 242462 kg Butoaie metalice de 245 kg
Zahar SD 636,5 t Saci de1 tona
Benzoat de sodiu 1,1 t Pungi hartie de 5 kg

Acid citric 2,775 t Pungi hartie de 5 kg

CO2 600 t Tanc de 20 tone
Imbuteliere bere
Apa 320000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Lubotop LH lubrifiant sintetic benzi 13415 l Bidon de 240 litri
inox
Lubo drive P3 lubrifiant sintetic 3,657 l Bidon de 240 litri
benzi platic
Luboklar HH lubrifiant pe baza de 420 l Bidon de 240 litri
sapun
Polix NN aditiv pt. baile de clatire 6,596 l Bidon de 240 litri
Stabilon Plus aditiv pt. soda caustica 13,675 l Bidon de 240 litri
Imbuteliere sucuri
Apa 20000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Materiale auxiliare
Hipoclorit de sodiu 23860 kg Bidon de 240 litri
Clorura de sodiu 35700 kg Bidon de 240 litri
Acid clorhidric 32% 123894 kg Bidon de 240 litri

DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

AMPLASAMENT
Constructii

1) Suprafata totala de 66.400 m2, din care :

2) Suprafata construita, la nivelul solului – 29.500 m2 :

Hala imbuteliere – corp 1=11.960,7m2

Hala imbuteliere – corp 2=9.900m2

Statie epurare ape uzate=468m2

Gospodaria de apa = 202m2

Rezervor inmagazinare apa = 118,9m2

Platforma gegazoare = 83m2

Hala productie si maturare bere = 4.963,4m2

Gospodaria de combustibil = 10,1m2

Cabina poarta = 13,7m2

Corp receptie soferi = 67,8m2

Moara si siloz = 240,6m2

Platforma descarcare malt = 108,9m2

3) Suprafata platforme betonate – 14.000 m2 ;

4) Suprafata spatii verzi – 22.900 m2 .

Dotari

1. Hala imbuteliere – Corp 1

a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.000 sticle/h :

- masina de depaletizat

- masina de depaletizat Vrac

- masina de denavetat
- masina de spalat navete

- masina de spalat sticle

- inspector de sticle goale

- masina de umplut si capsat sticle

- inspector de nivel

- tunel de pasteurizare

- masina de etichetat

- sistemul de inscriptionare data

- masina de impachetat in cutii carton

- masina de navetat

- sistemul de inscriptionare cutii

- masina de navetat

- masina de paletizat

- transportoare

- masina aplicat benzi

Linie de umplut cutii de Al cu capacitatea de 20.000 bucati/h:

- masina de Depaletizat

- conveior suspendat cutii goale

- tunel clatire uscare

- masina de umplut cutii

- masina de inchis cutii

- tunel de pasteurizare

- inspector de nivel
- sistemul de inscriptionare data

- transportor

- masina de impachetat in folie contractibila

- sistemul de inscriptionare tavi

- masina de infoliat

- masina de paletizat

c) Linie de imbuteliere bere in butoaie cu capacitate maxima de 240 unitati/h  :

- Transportor butoaie goale

- Sistem spalare exterioara AK2

- Instalatie de spalare interioara 'Transomat 6/2'

- 2 linii de umplere

- Transportor

- Rasturnator

- Cantar

- Sistemul de inscriptionare data

- Elevator semi-automat

- Tanc tampon 200 l

d) Line de imbuteliere bere in dozse de 5l tip AF-80 semiautomata

.Hala imbuteliere - corpul 2

a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.000 sticle/ora formata din:

- masina de Depaletizat

- masina de Depaletizat Vrac

- masina de Denavetat
- masina de spalat navete

- masina de spalat sticle

- inspector de sticle goale

- masina de umplut si capsat sticle

- inspector de nivel

- tunel de pasteurizare

- masina de etichetat

- sistemul de inscriptionare data

- masina de impachetat in cutii carton

- masina de navetat

- sistemul de inscriptionare cutii

- masina de navetat

- masina de paletizat

- transportoare

- masina aplicat benzi

b) Insatalatie preparare bauturi racoritare

- unitate de alimentare cu zahar vrac

- unitate dizolvare zahar - Contisolv 15 C-I

- unitate de filtrare sirop zahar

- 2 unitati de stocare si transfer sirop primar, capacitate 200hl

- statie mixare Multimix B-4-60

- unitate de pasteruizare

- unitate de carbonantare 45.000 l/h

- tanc stocare produs finit

- statie dezaerare apa 800 hl/h

- unitate de CIP-are (spalare/sterilizare)

- instalatia dezaerare apa, capacitate 50.000 l/h

Linie de PET, cu capacitatea de 24.000 Buc/ora

- masina de Depaletizat

- conveior PET-uri goale

- conveior PET-uri pline

- masina monobloc clatit, umplut si capsat 24.000 buc/ora

- masina de etichetat

- masina de impachetat in folie contractibila

- masina de aplicat manar

- transportor pachete

- masina de paletizat

- masina de infoliat

Hala productie si maturare bere:

a) Sectia de productie bere:

- moara cu valturi 3016/20;

- 2 vase cilindro-conice pt. plamadire-zaharificare cu capacitati de 375 si 570 hl;

- cazan de filtrare plamada”Lauter” = 680 hl;

- vas recuperare borhot =22m3;

- vas de fierbere cu hamei”Wort kettle”= 760 hl;

- vas de linistire must „Whirpool” = 760 hl;

- vas pt. Hamei = 2 x 30 l;

- vas de trub= 48 hl;

- racitor cu placi „Wort Cooler” = 750 hl;

- tancuri cu apa = 2 x 1500 hl si 1x 750 hl;

- vas stocare condens = 300 hl; - vas pt. Must = 150 hl;

- 2 instalatii centrifugare – separare tip GSC 150-06-777;

- filtru orizontal cu debit de 400 hl/h;

- vas preparare suspensie apoasa kiselgur;

- vas eliminare kiselgur;

- filtru cu saci textili;

- instalatie de dezaerare apa „Varidox”;

- 2 tancuri verticale apa dezaerata = 120 hl si 340 hl;

- vas tampon pt. bere = 100 hl;

- vas tampon pt. must = 750 hl;

- 2 tancuri pre-incalzire must = 460 hl;

- schimbator de caldura = 200 hl/h;

- vas orizontal condensator = 3000 kW;

- instalatie de curatare si sterilizare a echipamentelor ;

- vas de stocare borhot = 2 x 84 m3 ;

b) Statia « Drojdii » :

- vas pt. propagarea celulei de drojdie = 90 hl ;

- 5 vase stocare drojdie cu capacitati intre 90 hl si 115 hl ;

- vas sterilizare = 50 hl ;

- vas colectare drojdie uzata = 250 hl.

c) Statia tratare apa + centrala termica :

- 2 boilere = 16.000 t abur/h;

- tanc cilindric apa dezaerata = 30 m3 ;

- rezervor pt. combustibil M = 3 m3 ;

- Ttanc de stocare a condensului = 8 m3 ;

d) Statia de compresoare aer ZR 90 – 3 buc. ;

e) Postul trafo si inalta tensiune :

- statie de medie tensiune 20/0,4kV ;

- statie de joasa tensiune ;

- 5 baterii de condensatori uscati, capsulati.

f) Statia de frig :

- 4 pompe amoniac « Witt » ;

- 6 compresoare amoniac « Sabroe » ;

- 3 condensatoare ;

- rezervor lichid = 10 m3 ;

- separator-acumulator = 18 t ;

g) Laborator pt. controlul calitatii :

- 3 balante tip PB 3002 ;

- balanta analitica ;

- 3 pH-metre ;

- refractometru ;

- densimetru/analizor de bere ;
- spectrofotometru cu absorbtie moleculara ;

- baie de termostatare apa ;

- centrifuga de laborator  « Hereus ».

h) Statie recuperare CO2(capacitate de 250kg/h) :

- separator de spuma ;

- balon de recuperare CO2= 75 m3 ;

- unitate de prespalare = 250 kg/h ;

- compresor CO2 = 250kg/h ;

- purificator cu carbon activ = 250 kg/h ;

- uscator = 250 kg/h ;

- filtru aersol = 250gk/h ;

- lichefiator CO2 = 250 kg/h ;

- unitate de racire NH3 = 250 kg/h ;

- tanc stocare CO2 = 20 t ;

- unitate rectificare puritate CO2 = 250kg/h.

i) Platforma de fermentatie/maturare :

- 16 vase cilindro-conice pt. fermentare-maturare x 2400 hl ;

- 12 vase pt. fermentare-maturare x 5400 hl  ;

- 10 vase cilindro- conice pt. linistire bere x 1470 hl  ;

Moara si silozul :

- 3 elevatoare x 25t/h ;

- elevator H 0940 ;

- aparat de cantarit automat « MEAF DUMP » ;

- aparat de cantarit automat MWBL 120 ;

- banda de transport = 18 t/h ;

- separator magnetic malt ;

- transportor cu banda carcasat = 250 t/h ;

- separator centrifugal ;

- separator pietre MTSC 120/120 ;

- filtru magnetic ;

- buncar = 4,2 t ;

- 6 celule de depozitare x 180 t.

. Platforma descarcare malt :

- buncar semiingropat = 20 t ;

- sistem de snecuri = 25 t/h ;

- banda transportoare ;

- 3 elevatoare x 25 t/h.

Platforma degazoare :

- rezervor amoniac ;

- baterie de condensatoare = 3 buc.

. Gospodaria de combustibil

- 3 rezervoare cu capacitati 2 x 25m3 si 50m3 ;

- statie de pompare.

. Mijloace de transport

- 20 camioane;

- 150 autoturisme;
- 15 motostivuitoare.

Fluxuri tehnologice

.1. Fabricarea berii

- descarcare malt la rampa auto;

- desprafuire malt;

- indepartare corpuri straine;

- insilozare;

- cantarire/dozare;

- macinare umeda;

- plamadire;

- filtrare;

- fierbere cu hamei;

- separare trub la cald;

- racire;

- introducere drojdie;

- fermentare;

- centrifugare;

- maturare;

- filtrare prin kieselguhr;

- linistire.

.2. Fabricare Orangina

- pregatire sirop de zahar;

- diluare concentrat;
- preparare bautura din sirop, concentrat diluat si apa dezaerata;

- carbonatare cu CO2.

.3. Imbuteliere produse finite

a) Procesul de imbuteliere in sticle:

- depaletizare;

- denavetizare;

- spalare sticle goale in masina de spalat sticle;

- inspectia pentru sticle goale;

- umplere si capsare;

- inspectia pentru sticle pline;

- pasteurizare;

- etichetare;

- navetare;

- paletizare;

- depozitare.

b) Procesul de imbuteliere in PET-uri:

- depaletizare;

- clatire, umplere cu bautura pasteurizata, capsare;

- inspectia pentru sticle pline;

- etichetare;

- impachetare;

- paletizare;

- depozitare.
c) Procesul de imbuteliere in cutii de aluminiu:

- depaletizare;

- clatire cu apa in masina speciala;

- umplere si sigilare cutii;

- pasteurizare;

- inspectia pentru sticle pline;

- impachetare;

- paletizare;

- infoliere paleti;

- depozitare.

d) Procesul de imbuteliere in butoaie;

- depaletizare;

- clatire cu apa in masina speciala;

- verificare la presiune;

- depresurizare;

- umplere cu bere pasteurizata;

- represurizare cu CO2;

- cantarire;

- depozitare.

4. Activitati conexe

a) Statia de frig:

- comprimare;

- condensare;
- stocare NH3 lichid cald;

- acumulator NH3 ;

- pompare NH3 in sistem.

b) Statia de recuperare CO2:

- recuperare CO2 din etapa de fermentatie;

- spalare cu apa in contracurent;

- transfer in balonul tampon;

- purificare/dezumidificare;

- stocare.
 RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI
PERIODICITATEA ACESTORA

Rapoartele asa cum sunt ele mentionate in tabelele 17 si 18, trebuie depuse la sediul ARPM
Bucuresti in conformitate cu termenele stabilite.

Rapoarte periodice

Tabel 17

Nr.crt. Raport Termen de raportare

Aer
1 Monitorizarea emisiilor si imisiilor in aer (urmand a fi 10 ale lunii urmatoare
incluse in RAM)
semestrului raportat
2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului MAPAM 30 ianuarie an urmator

1144/2002 privind “Registrul poluantilor emisi” raportarii

Apa
1 Valoarea concentratiei poluantilor - urmand a fi 10 ale lunii urmatoare trim.
incluse in RAM
raportat
2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului MAPAM 30 ianuarie an urmator
 1144/2002 privind “Registrul poluantilor emisi” raportarii
Deseuri
1 Gestiunea deseurilor 30 ianuarie an urmator
raportarii

2 Chestionare si statistici anuale privind Data inscrisa in chestionar

situatia gestiunii deseurilor

2 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator
Alte raportari
1 Raport anual de mediu (R.A.M.) 1 februarie a anului urmator

Tabel 18

Nr.crt. Raport Termen de raportare

1 Notificare in caz de functionare defectuoasa a instalatiilor de reducere a In cel mai scurt timp posib
poluarii

2 Notificare in caz de oprire/pornire programata a Cu 48 de ore inaintea oprir

instalatiei pornirii.
3 Notificare privind poluarile accidentale Maxim o ora de la produce
4 Plan de dezafectare la oprirea definitiva a instalatiei Odata cu cererea pentru A
pentru dezafectare
5 Reclamatii (acolo unde apar) 10 zile de la incheierea lun
reclamatia

Titularul autorizatiei trebuie sa mentina un dosar pentru informarea publicului, la sediul ARPM
Bucuresti si la sediul unitatii. Acest dosar trebuie sa contina minimum:

- Copii ale corespondentei (alta decat cea desemnata a fi confidentiala) intre ARPM Bucuresti si
titularul autorizatiei

- Autorizatia integrata de mediu

- Solicitarea

- Raportarile anuale catre ARPM Bucuresti

Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate reclamatiile de mediu legate de exploatarea
activitatii. Fiecare astfel de inregistrare trebuie sa ofere detalii privind data si ora reclamatiei,
numele reclamantului si sa ofere detalii cu privire la natura reclamatiei. De asemenea, trebuie
pastrat un registru privind masura luata in cazul fiecarei reclamatii. Titularul autorizatiei trebuie
sa depuna un raport la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti in luna urmatoare
primirii reclamatiei, oferind detalii despre orice reclamatie care apare. Un rezumat privind
numarul si natura reclamatiilor primite trebuie inclus in RAM.

OBLIGATII ALE TITULARULUI ACTIVITATII

. Instalatia va fi controlata, exploatata si intretinuta, iar emisiile vor fi evacuate asa cum s-a
stabilit in prezenta Autorizatie integrata de mediu. Toate echipamentele si instalatiile mentionate
in prezenta autorizatie trebuie sa existe pe amplasament, sa functioneze si sa fie intretinute in
conditii optime. Titularul Autorizatiei trebuie sa notifice ARPM Bucuresti si Garda de Mediu
prin fax, nota telefonica si/sau electronic, daca este posibil, imediat ce se confrunta cu oricare din
urmatoarele situatii:

-orice emisie in aer, care depaseste valorile limita prevazute in autorizatie, de la orice punct
potential de emisie -orice functionare defectuoasa sau defectiune a echipamentului de control sau
a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricarui sistem de
reducere a poluarii de pe amplasament.

-orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si subterane sau care poate
reprezenta o amenintare de mediu pentru aer sau sol -orice emisie care nu se conformeaza cu
cerintele prezentei Autorizatii.

. In cazul oricarei situatii de mai jos trebuie trimisa o notificare scrisa catre ARPM Bucuresti:

-incetarea permanenta a oricarei parti sau a intregii instalatii autorizate;

-incetarea oricarei parti sau a intregii instalatii autorizate pentru o

perioada care poate depasi un an;

-reluarea exploatarii oricarei parti sau a intregii instalatii autorizate dupa

oprire.

Modificarea substantiala a actelor de reglementare, emise de alte autoritati, care au stat la baza
emiterii prezentei autorizatii poate conduce la revizuirea acesteia de catre ARPM Bucuresti.
Titularul autorizatiei fiind obligat sa prezinte in acest scop la ARPM Bucuresti orice astfel de act
de reglementare actualizat, in termen de 30 de zile de la obtinerea acestuia.
3. CONCLUZII

entru a obtine o imagine de ansamblu a orientarilor actuale si tendintelor privind

dezvoltarea domeniului, cercetarea efectuata a vizat in primul

rand evidentierea evolutiei acestui domeniu pe plan international si in Romania, cu

accent pe analiza obiectivelor prevazute de strategia nationala referitoare la

dezvoltarea societatii

Luand in considerare opiniile exprimate in literatura de specialitate si rezultatele

cercetarilor proprii au rezultat urmatoarele tendinte principale cu impact asupra

domeniului tehnologiei: modificarea continutului muncii si a pregatirii

personalului; externalizarea unor produse si servicii; proliferarea sistemelor de

comunicare bazate pe internet si intranet; dezvoltarea unor noi sisteme de organizare a

intreprinderilor;.

Pentru eliminarea acestora, consideram important ca evaluarea calitatii produselor

sa fie abordata ca un proces sistematic, fiind parcurse urmatoarele etape:

identificarea si clasificarea produselor

determinarea caracteristicilor importante ale calitatii;

definirea metricilor pentru caracteristici individuale, care pot fi usor

identificate;

ordonarea metricilor in functie de stadiul dezvoltarii produsului, astfel incat

sa poata fi determinate;

definirea metodelor de masurare si a listelor de verificare pentru evaluarea

criteriilor necuantificabile;.
stabilirea limitelor si valorilor asteptate;

determinarea valorilor metricilor si evaluarea acestora in raport cu cele

asteptate (prescrise);

initierea de actiuni corective si verificarea aplicarii lor.

Cercetarea efectiva a urmarit, in continuare, evidentierea particularitatilor privind

managementul calitatii In acest scop, plecand de la cadrul conceptual general al managementului

calitatii, au fost definite conceptele specifice aplicabile, pentru

fiecare din activitatile corespunzatoare functiilor managementului calitatii.

O serie de particularitati privind managementul calitatii rezulta din etapele ciclului vietii
produselor din acest domeniu, incepandcu definirea produsului in raport cu cerintele stabilite si
pana in etapa imbunatatirii produsului la utilizator.

Luand in considerare aceste particularitati, au fost definite elementele de baza ale

managementului calitatii.

Un spatiu distinct s-a acordat aplicarii principiilor managementului calitatii fiind formulate
propuneri pentru operationalizareafiecaruia dintre aceste principii si anume: -focalizare catre
client,

leadership,

implicareapersonalului,

abordare procesuala,

abordare sistemica la nivelul conducerii,

imbunatatire continua,

argumentare cu date si informatii a deciziilor,

relatii reciprocavantajoase cu furnizorii.

O alta directie a cercetarii intreprinse a constituit-o analiza modelelor de sisteme de

management al calitatii implementate in prezent si

aume a modelului propus de standardul international ISO 9001:2000 si a celui definit

de schema de certificare TickIT.

In ceea ce priveste modelul ISO 9001:2000 un accent mai mare s-a pus pe clarificarea

abordarii procesuale a activitatilor, ca principiu de baza promovat de noua editie a

seriei de standarde ISO 9000, fiind definite procesele tipice ale sistemului de

management al calitatii conform cu standardul respectiv.

Tinand seama de interesul crescand al organizatiilor pentru implementarea unui model

de sistem de management al calitatii, inclusiv in cazul organizatiilor, cercetarea efectuata a

urmarit evidentierea aspectelor practiceale implementarii unui asemenea model.

Analizand stadiul actual al preocuparilor privind certificarea sistemelor de

management al calitatii a rezultat o crestere semnificativa in ultimii ani a numarului de certificate

de conformitate cu standardele ISO 9000. Aceeasi

tendinta a rezultat si din analiza situatiei actuale din Romania.

O atentie deosebita s-a acordat modalitatilor de documentare a proceselor sistemului

de management al calitatii, facandu-se o analiza a avantajelor respectiv dezavantajelor

utilizarii diferitelor sisteme de reprezentare a proceselor organizatiilor.

Pornind de la aceasta premisa au fost analizate aspectele specifice ale evaluarii

conformitatii sistemului de management al calitatii prin audit, propunandu-se o diagrama de flux

pentru etapele parcurse in desfasurarea unui asemenea audit, mai bine adaptata domeniului.

In urma efectuarii de audituri ale sistemului de management al calitatii in 25 de

intreprinderi, in perioada 2000-2002, au rezultat o serie de particularitati ale desfasurarii acestor

audituri cu privire la urmatoarele

aspecte:

modalitatea de verificarea a asigurarii competentelor necesare pentru zonele

auditate;

clarificarea terminologiei utilizate;

modalitatea de verificare a cerintelor clientului;

tinerea sub control a documentelor referitoare la sistemul de management al

calitatii;

multiplicarea produselor software;

verificarea modului de efectuare a auditurilor interne.

Pe de alta parte, in contextul orientarii spre abordarea procesuala a activitatilor –

orientare promovata de noua editie a standardelor ISO 9000 – devine importanta

identificarea si tinerea sub control a proceselor organizatiilor, luand in considerare cerintele

modelului de sistem de management al calitatii definit de standardele amintite.

Din aceste considerente cercetarea efectuata a urmarit stabilirea unei metodologii de

identificare si de imbunatatire a proceselor organizatiilor ,care sa permita:

identificarea si documentarea proceselor;

supravegherea si adaptarea permanenta a proceselor;

imbunatatirea continua a acestor procese.

Pentru tinerea sub control a proceselor s-a propus apelarea la managementul

configuratiei, care permite documentarea si asigurarea vizibilitatii configuratiei

produselor din domeniul tehnologiei berii pentru fiecare din etapele ciclului

vietii acestora.

Un accent mai mare s-a pus pe necesitatea planificarii activitatilor de management al

configuratiei, propunandu-se un mod specific de structurare a unui asemenea plan si

definirea unor responsabilitati referitoare la aceste activitati.

In cazul celor doua organizatii mentionate, procesele au fost definite luand in

considerare urmatoarele trei aspecte: stabilirea unor obiective masurabile referitoare la

calitate; definirea succesiunii si interactiunii proceselor precum si a documentelor

necesare pentru tinerea sub control a acestora; stabilirea unor modalitati de

monitorizare a proceselor si de evaluare a eficacitatii acestora.

Pentru organizatiile in cauza au fost apoi definite si documentate categoriile de

procese, astfel incat sa fie satisfacute cerintele definite ale standardului ISO

Analizand efectele obtinute prin implementarea sistemului de management al calitatii

conform cu standardul mentionat, a rezultat modificarea structurii costurilor referitoarela calitate,

in sensul cresterii semnificative a ponderii costurilor de evaluare, costurilede prevenire avand, in
continuare, o pondere redusa.

Pe de alta parte, consideram ca rezultatele cercetarii intreprinse referitoare la

proiectarea si implementarea unui sistem de management al calitatii si la evaluarea

efectelor obtinute in cazul organizatiilor din domeniul bauturilor pot fi

valorificate si in alte domenii de activitate.