Data: 28.10.

2014
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2, Arad
Grupa Mică B „Albinuțele”
Educatoare:
Tema: „Când/cum și de ce se întamplă?”
Subtema: „Coșul dulce al toamnei-fructe”

Scenariu didactic

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Întâlnirea de dimineață:
-Salutul: „Bună dimineața! Eu sunt mărul ...”
-Prezența
-Calendarul naturii: Voi descoperi împreuna cu copiii, anotimpul, ziua și starea vremii din ziua respectivă pentru a completa calendarul naturii cu imaginile
corespunzătoare.
-Împartășirea cu ceilalți : Voi intreba copiii ce au facut în ziua precedentă, ce s-au jucat, ce lucruri noi au descoperit.
-Noutatea zilei: „Dacă ieri am învățat despre măr, astăzi vom afla o întâmplare cu un măr buclucaș (năzdrăvan) și vom învăța și alte fructe.” Prezint copiilor
un coș cu fructe pe care le vor denumi.

Tranziții: Bat din palme clap, clap, clap

Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și spre centre noi pornim!

Activităti liber alese

ALA 1 : Arii de stimulare

 Sectorul I: Artă
Subiectul activității: „Fructe de toamnă”
Mijloc de realizare: hașurare
Obiective operaționale: - să hașureze în interiorul spațiului dat, respectând conturul
Material didactic: fișe de lucru, creioane colorate
Metode și procedee: explicația, exercițiul, conversația
Desfășurarea activității: Copiii hașurează fructele de toamnă preferate de ei.
Evaluarea activității: Se vor face aprecieri verbale cu privire la modul în care s-au comportat copiii la centru.

 Sectorul II: Bibliotecă

Subiectul activității: „Fructe colorate, de la toamnă adunate”
Mijloc de realizare: citire de imagini
Obiective operaționale: -să recunoască fructele de toamnă, numindu-le
Material didactic: jetoane cu fructe de toamnă
Metode și procedee: explicația, exercițiul, conversația
Desfășurarea activității: Copiii trebuie să recunoască fructele de toamnă și să le numească.

Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul experiențial: Limbă și comunicare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Subiectul activității: „Povestea mărului” după Vladimir Suteev
Mijloc de realizare: povestire
Obiective de referință:
-să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea
-să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles
Obiective operaționale:
O1-să răspundă corect la întrebările adresate de educatoare;
O2-să demonstreze înțelegerea textului, relatând acțiunile din „Povestea mărului”;
O3-să reproducă „Povestea mărului” pe baza tabloului, respectând ordinea derulării faptelor.
Mijloace de învățământ: scrisoare de la Zâna Toamna, tablou, jetoane cu personajele poveștii: iepuraș, măr, cioară, arici, urs
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, dramatizarea, expunerea, povestirea, repovestirea
Bibliografie:
 MECT, „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, Editura Didactica Publishing House, București, 2009
 www.hailagradinita.ro

Obiective Activități de Strategii didactice

operaționale învățare Conținuturi esențiale Metode și Mijloace de Evaluare
 procedee învățământ
-exerciții de Introducerea în activitate: „Pentru că sunteți niște copii atât de cuminți, conversația scrisoare de Reținerea
receptare a Zâna Toamna v-a trimis o poveste cu un măr buclucaș, năzdrăvan.” explicația la Zâna titlului
mesajului oral Anunțarea temei și a obiectivelor: „Povestea se numește „Povestea Toamna poveștii.
a poveștii mărului” de Vladimir Suteev.”
-exerciții de Prezentarea conținutului povestirii: dramatizarea Ascultarea cu
expunere a PLAN DE IDEI povestirea atenție a
poveștii, 1. Iepurici vede un măr în vârful copacului. expunerea poveștii
respectând 2. Cioara a scăpat mărul chiar în țepii lui Țepoșilă. „Povestea
planul de idei, 3. Cei trei prieteni s-au luat la harță din cauza mărului. mărului” de
precum și 4. Moș Martin a făcut pace între cei trei prieteni. V. Suteev
intonația
necesară.
O1-să răspundă Fixarea povestirii: exercițiul Răspunsuri
corect la „Ce nume are povestea?” („...Povestea mărului.”) povestirea corecte la
întrebările „Care sunt personajele poveștii?” („...iepurele, cioara, ariciul, ursul.”) întrebările
adresate de „Ce au făcut cei trei prieteni?” („...s-au certat.”) adresate.
educatoare; „Și noi trebuie să ne împărțim obiectele și jucăriile din sala de grupă, Pvestirea
O2-să -exerciții de fără a ne certa și să fim cu toți prieteni pentru a ne juca împreuna corectă a
demonstreze povestire fericiți.” acțiunilor din
înțelegerea „Ce s-ar fi întămplat dacă ursul nu făcea dreptate (nu împărțea mărul)?” poveste.
textului, relatând („...s-ar fi certat în continuare.”)
acțiunile din
„Povestea
mărului”; Repovestirea
O3-să reproducă -exerciții de Evaluare : repovestirea tablou ordinii
„Povestea povestire „Zâna Toamna ne-a trimis și un săculeț. Priviți ce am găsit.” jetoane: derulării
mărului” pe baza În săculeț se află personajele din poveste pe care le voi scoate pe rând iepuraș, măr, faptelor.
tabloului, așezându-le într-un tablou. cioară, arici,
respectând „Cine este aceasta?” („...iepurașul.”) urs
ordinea derulării „Ce a văzut iepurașul în copac?” („...un măr.”)
faptelor. Așez iepurașul în partea de jos a tabloului. Din săculeț scot o cioară.
„Unde era cioara când se plimba iepurașul?” („...în copac.”)
Așez cioara în vârful copacului.
„Au! M-am înțepat în ceva...oare ce o fi?!” („...ariciul.”)
 „Unde se afla ariciul când a cazut mărul?” („...sub copac.”)
„Ce făcea ariciul sub copac?” („...dormea.”)
Așez aricul în tabloul. Scot din săculeț și mărul.
„Ce culoare acest măr?” („...roșie.”)
„Unde era mărul când l-a văzut iepurașul?” („...în copac.”)
Chem un copil să vina și să așeze mărul sus în copac.
„Unde a căzut mărul când l-a luat cioara din copac?” („...pe arici.”)
Voi numi un alt copil care schimbă poziția mărului în tablou.
„Am mai găsit ceva în săculeț, cine credeți că lipsește din tabloul
nostru?” („...ursul.”)
„Ce a făcut ursul pentru a nu se certa cei trei prieteni?” („...a împărțit
mărul.”)
Chem un copil care pune ursul în tablou.
„Ce nume are fructul pentru care s-au certat cei trei prieteni?” („...măr.”)
Încheierea activității: „Pentru că ați fost atenți la poveste, Zâna Toamna
vă răsplătește cu câte o bulinuță fermecată pe care să o puneți pe piept.”
Fac ultimele aprecieri asupra comportamentului copiilor de-a lungul
activității.

ALA 2: Joc distractiv

Subiectul activității: „Mărul șef”
Mijloc de realizare: joc distractiv
Mijloace de învățământ: scăunele
Metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, observația, exercițiul
Obiective operaționale:
-să execute corect diferite mișcări (bătăi din palme, mâini ridicate, bătaie pe genunchi), specifice unui șef;
-să depisteze mărul șef, observând cu atenție mișcările executate;
-să respecte regulile jocului „Mărul șef” pe baza explicațiilor date.
Desfășurarea activității: Copiii sunt așezați pe scăunele în cerc. Un copil părăsește sala, iar ceilalți aflați înăuntri își aleg un șef. La revenirea copilului, șeful
indică o mișcare care va trebui să fie imitată de copiii grupei fără să-l deconspire pe șef. Copilul revenit va trebui să depisteze șeful, cel care declanșează
mișcările (bătăi din palme, mâini ridicate, bătaie pe genunchi).

POVESTEA MĂRULUI
după Vladimir Suteev
 ,,Era o zi târzie de toamnă. Copacii se goliseră demult de frunze și numai în vârful unui măr sălbatic mai atârna un măr, un
singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepurele, care alerga prin pădure a văzut mărul. Dar cum să-l ia de acolo? Mărul este sus, iar el era jos,
nu putea să sară până la el. Se auzea ceva:
- Craa-crraa!
Se uită iepurele și vede că într-un copac stătea o cioară și râdea ..
- Ei, Cioaro! Rupe-mi mărul acesta te rog! Cioara a zburat și a rupt mărul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în cioc, şi mărul a
căzut.
- Îţi mulţumesc, Cioaro! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar acesta parcă ar fi fost viu, a început
deodată să sâsâie…și a luat-o la fugă.
- Ce-o fi asta?
Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub pom.
Ţepoşilă, buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul înfipt în ţepii lui.
- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
- Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins. Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
-Să-mi dai mărul chiar acum! Eu l-am găsit!
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:
- Degeaba vă certaţi. Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o ceartă între cei trei, că nu se mai
puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
- Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul!
- Ba e al meu – croncănea Cioara – că eu l-am rupt!
- Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins!
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl
înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe Cioară cu lăbuţa peste cioc. Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin –
ursul care mormăie supărat:
- Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?
Toţi se reped spre el, şi-i spun:
 -Tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci judecată dreaptă. Cui vei crede de
cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie. Şi i-au povestit ursului toate cum s-au petrecut. A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a
gândit, s-a scărpinat după urechea dreaptă şi a întrebat:
- Cine a descoperit mărul ?
- Eu! – a răspuns Iepurici.
- Dar cine l-a rupt din pom?
- Crra – crra - fireşte că eu! a răspuns Cioara.
- Buun! Şi cine l-a prins?
- Eu, eu Moş Martine – eu l-am prins a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din voi are dreptul să primească mărul …
- Da, dar nu-i decât un singur măr! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un glas:
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte?!
Ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
-Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:
- Asta ţie, Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
-Iar asta ţie Moş Martine …
-Dar de ce mie? răspunse, mirat, ursul.
-Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim!
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe
nimeni, toți fiind prieteni în continuare.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.

„Povestea mărului” după Vladimir Suteev