Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În prezentul articol voi încerca să vă încânt cu câteva curiozităţi legate de anumite numere, cum
ar fi:15873, 142857, 12345679, 123.456.789, şi voi încheia prin descrierea numerelor ciudate, o
categorie de numere puţin necunoscută în lumea obişnuită a matematicii.
Voi începe prezentarea articolului propriu-zis cu o problemă indiană care aparţinea celebrului
matematician indian Bhaskara.
O veche problemă indiană cu albine şi flori
Bhaskara Aciarya sau înţeleptul cum i se mai spunea, a fost un celebru matematician Indian din
secolul XII. El a fost primul matematician care a prezentat în mod clar sistemul de numeraţie
zecimal. Cea mai remarcabilă lucrare a sa a fost “Sid-dhân-tasciromani”. Această lucrare este o
carte în care problemele şi enunţurile matematice sunt expuse sub forma unor poezii sau
povestiri, fiind ilustrate cu flori, albine, fluturi, păsări. Bhaskara a prezentat matematica ca ceva
plăcut şi util în acelaşi timp. Iată conţinutul uneia dintre problemele sale:
„A cincea parte a unui roi de albine se aşează pe o floare kadambu, a treia parte pe o floare
silhindri; de trei ori diferenţa acestora a zburat pentru a se duce pe o floare de kuta, iar o
albină a rămas zburând în aer atrasă de morosul unei flori de iasomie şi de pandanus. Spune-
mi, tinere, câte albine erau?”
1 1 1 1
Albinele care s-au aşezat pe flori însumează + + 3 x ( - ) din întregul roi. Efectuând
5 3 3 5
1 4 3 3 20 9 14
suma acestor fracţii obţinem: + - ═ + - ═ din întregul roi de albine. Însă
5 3 5 15 15 15 15
albina care a rămas zburând în aer atrasă de mirosul unei flori de iasomie şi pandanus
1
reprezintă restul roiului, adică . Aşadar, obţinem că întreg roiul are 15 albine.
15
1
Observăm că prin înmulţirea numărului 15.873 cu fiecare dintre termenii şirului de mai sus se
obţine un număr format din şase cifre egale.Cifra reprezentativă a fiecărui produs
este însuşi numărul de ordine al termenului din şirul de multiplii ai lui 7.
Numere Ciudate
În teoria numerelor, un număr ciudat este un număr natural care este abundent ( sau număr
excesiv ═ acel număr pentru care σ ( n )>2 n ), însă nu este semi-perfect ( sau număr pseudo-
perfect ═ acel număr natural care este egal cu suma unora dintre divizorii săi proprii; un număr
semi-perfect care este egal cu suma tuturor divozorilor săi proprii este numit număr perfect ). Cu
alte cuvinte, un număr natural este numit număr ciudat, dacă suma propriilor săi divizori
( divizori conţinând pe 1, dar nu şi pe el însuşi ) este mai mare decât numărul însuşi, însă nu
reprezintă o submulţime a sumei divizorilor numărului însuşi.
Cel mai mic număr ciudat este 70. Divizorii săi proprii sunt: 1, 2, 5, 7, 10, 14 şi 35. Suma
divizorilor numărului 70 este egală cu 74 şi deci nu reprezintă o submulţime a sumei divizorilor a
sumei divizorilor numărului 70.
În ceea ce urmează vom prezenta o listă a numerelor ciudate: 70, 836, 4.030, 5.830, 7.192, 7.912,
9.272, 10.430, 10. 570, 10.792, 10.990, 11.410, 11.690, 12.110, 12.530, 12.670, 13.370, 13.510,
13.790, 13.930, 14.770, 15.610, 15.890, 16.030, 16.310, 16.730, 16.870, 17.272, 17.570, 17.990,
18.410,
18.830, 18.970, 19.390, 19.670, etc.
S-a demonstrat că există un număr infinit de numere caudate. Nu se ştie însă dacă există numere
caudate impare. Oricum, dacă ar exista astfel de numere ar trebui să fie mai mari decât 232.
Stanley Kravitz a arătat că dacă k este un număr întreg pozitiv, iar Q este un număr prim, şi
raportul următor notat prin R:
2k Q−(Q+1)
R═ este un număr prim,
( Q+1 )−2 k
atunci n═ 2k−1 QR este un număr ciudat.
Pe baza acestei formule, el a reuşit să găsească un număr ciudat foarte mare:
n=256 . ( 261−1 ) . 153722867280912929≅ 2. 1052