Anexa B

0RQLWRUL]DUHDRSHUD LXQLORUGHVXSUDYHJKHUHEDQFDU

SULYLQGDFWLYLW LOHILQDQFLDUHFDUDFWHULVWLFHHFRQRPLHLLQIRUPDOH

A. OPERA IUNI ÎN NUMERAR

• Depozite lichide de o importan deosebit , f cute de persoane sau societ i ale c ror activit i
aparente nu genereaz astfel de venituri.
• Creúterea masiv úi subit a depozitelor cash apar inând unor persoane sau societ i f r
cauz aparent , în special în cazurile în care aceste depozite sunt transferate imediat c tre o
destina ie f r nici o leg tur aparent cu activitatea clientului.
• Depozite cash create prin vir ri de credite, multiple cu valori pe fiecare depunere neglijabile,
dar semnificative pe total.
• Pl i sau depuneri cash pentru acoperirea cecurilor bancare, transferuri cash sau alte
instrumente monetare negociabile úi încasabile imediat.
• Schimbarea de cantit i importante de bancnote cu valoare mic contra bancnote de
valoare mare.
• Schimbarea frecvent a sumelor cash în alte monezi úi/sau opera iuni de schimb cu un
volum important.
• Transferuri importante de sume cash c tre una sau mai multe ri str ine înso ite de cecuri
de încasare.
• Depunerea úi retragerea de sume importante care dep úesc cu mult cifra de afaceri a unei
societ i sau a unei persoane particulare.
• Intr ri úi ieúiri frecvente de fonduri în cazul unui cont deschis de c tre un particular a c rui
activitate profesional declarat nu justific func ionarea atât de activ a contului s u.
• Depuneri úi retrageri, în principal cash, de c tre un particular sau o societate care exercit o
activitate ce d naútere în mod obiúnuit unor pl i sau transferuri de fonduri prin intermediul
cecurilor, viramentelor sau altor asemenea tipuri.

B. OPERA IUNI ÎN CONTURI BANCARE

• Existen a mai multor conturi precum úi depuneri cash globale importante în fiecare din aceste
conturi.
• Contul unei persoane sau al unei societ i care nu arat de fapt nici o activitate personal
normal sau în raport cu afacerile persoanei ori ale societ ii, dar care este utilizat pentru a primi
sau retrage importante sume de bani ce nu au nici o leg tur evident cu situa ia titularului de
cont úi/sau cu activit ile sale.
• Depuneri de cecuri importante ale unei ter e persoane andosate de c tre client.
• Retrageri cash din conturi inactive sau creditate pe neaúteptate cu sume provenind din
str in tate.
• Importante tranzac ii cash sau importante opera ii de schimb efectuate de c tre clien i
concerta i, dar de la ghiúee de b nci diferite.
• Sporirea important a depozitelor cash sau în valori negociabile de c tre o societate care
utilizeaz conturi-client sau conturi intermediare, în special dac depozitele sunt transferate rapid
c tre alte conturi-client.
• Utilizarea insuficient a facilit ilor bancare obiúnuite (de exemplu, a nu profita de rata
substan ial a dobânzii asupra soldurilor creditoare importante).
• Emiterea de cecuri la purt tor, c tre re eaua str in (de exemplu, legisla ia actual interzice în
Fran a, cecurile de banc la purt tor).
• Remiterea de cecuri importante declarate ca reprezentând un “câútig de joc”.
• Remiterea, cu ocazia deschiderii unui nou cont, a unui cec cu valoare ridicat (este prudent
luarea unei fotocopii a cecului).
C. OPERA II DE ÎMPRUMUTURI (garantate sau negarantate)
• Cererea de împrumut garantat prin valori de inute de c tre banc sau de c tre o ter
persoan , când originea valorilor nu este cunoscut úi când aceste valori sunt incompatibile cu
nivelul aparent al clientului.
• Cererea de împrumut înso it de o ofert de garan ie reprezentat printr-un certificat de
depozit emis de c tre o banc str in .
D. OPERA II BANCARE CARE PRESUPUN INVESTI II
• Servicii de investi ii solicitate de c tre clien i, în timp ce originea conturilor nu este clar sau
nu are nici o leg tur cu via a aparent a clientului.
• Pl i de propor ii în cash neobiúnuite fa de cele precedente.
• Cump r ri sau vânz ri de titluri f r un scop clar sau în circumstan e care apar ca
neobiúnuite
♦ Investi iile în sectorul imobiliar
• ob inerea de fonduri provenind din activit i ilicite sau licite;
• achizi ionarea de imobile la pre ul pie ei cu declararea par ial a pre ului real, în contractul de
vânzare-cump rare, diferen a reprezentând-o bani sp la i. Partea declarat poate fi justificat ca
bani din activit i legale;
• declararea alternativ în înscrisurile publice de vânzare-cump rare a pre ului din contract;
• corectarea impozitelor corespunz toare, conform pre ului din contract úi înscrisurilor publice
prin declararea de c tre vânz tor la administra ia financiar a unui nivel inferior celui real al
pre ului ce reorienteaz excedentul c tre pia a neagr .
♦ Investi ii în active financiare opace úi în sectorul imobiliar
• ob inerea fondurilor din traficul úi vânzarea drogurilor;
• constituirea unei întreprinderi imobiliare, cu parteneri reprezentan i prin persoane intermediare úi
drept administrator unic un organizator din rândul organiza iei criminale:
- organiza ia criminal investeúte, tranzitoriu, fondurile rezultate din traficul de droguri, în
achizi ionarea de active “opace”
- urmeaz vânzarea acestor active opace. Întreprinderea anterior construit ocup diferite
imobile, cu men ionarea unor pre uri mai mici.
- diferen a între pre ul real úi cel înscris constituie bani negri ce se spal úi aceeaúi
organiza ie criminal îi plaseaz , în numele vânz torului, în conturi secrete deschise în “paradisele
bancare”.
♦ Subscrip ii în asigur ri cu prim unic , folosind numele unor ter i
• Un client depune la o unitate financiar o sum cu origine legal ce produce o rentabilitate
corespunz toare tipului de depozit úi care este impozitat de finan e. O organiza ie criminal
atrage un func ionar al unit ii financiare unde s-a realizat depozitul, pentru ca f r cunoútin a
depozitarului s subscrie o asigurare cu prim unic pe numele s u. Opera ia trebuie s r mân
ascuns clientului depozitar úi pentru controlul intern al unit ii. Organiza ia criminal
înmâneaz func ionarului b ncii aceeaúi cantitate investit în asigurarea cu prim unic ,
men inând depozitul ini ial úi cu aceeaúi rentabilitate. Se revine la situa ia ini ial úi organiza ia
criminal retrage suma depozitat pentru realizarea altei investi ii, f r control fiscal (metale
pre ioase, depozite în unit i financiare din “paradisele bancare”).
♦ Prin intermediul societ ii de investi ii filatelice
• O organiza ie criminal produce bani prin traficul de droguri. Constituie apoi o societate de
investi ii filatelice, care ofer spre vânzare valori filatelice cu plata acestora în rate lunare,
trimestriale úi semestriale ori pe termen lung. Sunt aleúi investitori care posed bani negri legali
sau ilegali. Se simuleaz un contract privat de vânzare-cump rare de timbre, în care vânz torul
este clientul care spal banii úi cump r torul societatea de investi ii filatelice. Astfel se justific o
creútere patrimonial echivalent “vânz rii-cump r rii”. Asemenea contracte de regul au
vechime mai mare de 5 ani, eliminându-se controlul finan elor úi favorizând prescrierea
infrac iunii fiscale.
E. OPERA IUNI LEGATE DE O ACTIVITATE INTERNA IONAL OFF-SHORE
• Clientul introduce fonduri printr-o agen ie str in , o filial sau o alt banc situat în rile
unde produc ia úi/sau traficul de droguri pot fi practicate.
• Utilizarea de acreditive úi alte metode de finan are pentru a face s circule banii între diferite
ri unde clientul nu îúi are activit ile curente.
• Pl i regulate úi importante, inclusiv tranzac ii telegrafice, care nu pot fi identificate clar ca
tranzac ii reale, c tre ri asociate în mod normal produc iei, prelucr rii úi vânz rii de droguri.
• Constituirea de solduri creditoare importante incompatibile cu cifrele de afaceri cunoscute
clientului úi transferul ulterior c tre conturi din str in tate.

F. PRIN OPERA II COMERCIALE ùI SERVICII

• Declararea de beneficii superioare celor reale
Este un factor de activitate comercial ideal pentru sp larea banilor de origine ilicit úi pentru
defraudarea finan elor publice, fiin vorba adesea de vânz ri cu numerar f r factur , realizate
direct la consumatorul final f r ca finan ele s poat controla corectitudinea datelor declarate.
În general reciclarea pe aceast cale cuprinde: desf úurarea de activit i delictive, care
genereaz beneficii ilegale; crearea unei activit i comerciale în sectorul serviciilor, care s
permit eludarea controlului fiscal úi poli ienesc; úi declararea unor beneficii mai mai decât cele
reale, care provin de fapt din activit i delictive urmate de investirea beneficiilor în alte sectoare.
• Prin intermediul cazinourilor de jocuri
Înúel ciunea const în aceea c s-a intrat în cazino cu o cantitate mic , iar fisele schimbate
reprezint beneficiul ob inut. Aparent sunt bani cura i câútiga i la un joc legal.
• Vânzarea de bilete de loterie sau pariuri cu premii
În acest caz se foloseúte scutirea de impozite a premiilor pentru c din ob inerea unui premiu la
jocurile de loterie, pariuri sau alte jocuri oficiale. Persoana poate vinde biletul unui ter pentru o
sum superioar premiului.

G. SP LAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERA IILOR EXTERNE

Controlul statului asupra opera iilor de comer exterior în general a fost conceput pentru
evitarea dezechilibrelor economice între diferitele ri precum úi a crizei de devize úi, ca urmare, au
ap rut norme stricte menite s restrâng libera circula ie a m rfurilor úi a banilor.
Acest sistem a deschis calea unei modific ri radicale în forma de a în elege economia,
trecându-se progresiv de la un sistem de control riguros la interna ionalizarea activit ii economice
úi liberalizarea constant a opera iilor comerciale úi financiare externe; astfel unele opera ii anterior

interzise devin realizabile dac se solicit autoriza ie administrativ sau, în alte cazuri, dac sunt
verificate sunt total lipsite de restric ii.
În prezent comer ul interna ional este condus de teoriile liberului schimb interna ional, cu
foarte pu ine controale, sau cu controale numai în cadrul statelor grupate în organiza ii economice úi
politice (CEE de exemplu); dar úi la nivel general, între toate statele.
Sistemele legislative nu au avut în vedere faptul c au devenit posibile miúc ri economice
foarte importante, bazate pe activit i delictive úi, astfel, normele de control al schimburilor
interna ionale pentru lupta împotriva acestor activit i infrac ionale ajung s fie insuficiente.
Complexitatea úi varietatea opera iilor de comer exterior ofer organiza iilor criminale
interesate, nenum rate forme de a prezenta câútigurile ilicite ca fiind dobândite în mod licit,
sp larea fondurilor devenind obligatorie pentru acestea.

❒ G.1. Sp larea prin opera ii financiare

♦ Achizi ionarea de devize pentru cheltuieli de c l torie
• Cump rarea din banii ob inu i pe droguri de devize, pentru cheltuieli de c l torie peste grani e,
de c tre membrii sau colaboratori ai organiza iei, care declar c le cump r pentru c l torii de
afaceri în str in tate.
• Persoanele care au cump rat devize c l toresc în alte ri úi predau devizele unor membri ai
organiza iei str ine, mai pu in cheltuielile de c l torie (sistemul se preteaz pentru opera iile de
volum redus).
♦ Cump rarea e devize în ar úi trimiterea lor în str in tate
• O organiza ie care realizeaz diferite opera ii de introducere úi vânzare de droguri în ar ,
generatoare de importante sume de bani, prin diferi i colaboratori, schimb moneda na ional în
devize str ine, la un curs superior celui al pie ii. Schimbul se face pe pia a neagr úi nu oficial.
Urmeaz plasarea monedei str ine în “paradise fiscale”. Transferurile se realizeaz prin
intermediari sau prin ordine de transfer interna ional între b nci, situa ie în care transferul are la
baz o opera iune oficial .
♦ Introducerea de droguri, evaziunea fizic de devize úi transferul în alte ri
♦ Prin afaceri de cump rare-vânzare devize
♦ Depozite în unit i financiare din “paradise fiscale”
Apropierea geografic a unei ri, de locurile cu statut de “paradise fiscale”, uúureaz
opera iile de sp lare de bani prin depozitarea acestora în unit i bancare din teritoriile respective.
Aceste procedee se practic frecvent de c tre profesioniúi, care îúi primesc onorariul în numerar,
f r factur .
♦ Depozite în conturi curente úi miúcarea lor prin ordine succesive de transfer
• Introducerea în conturi curente bancare a produsului traficului de droguri. Titularii úi
împuternici ii acestor conturi sunt “oameni de paie” úi în multe ocazii folosesc identit i false.
• Mutarea, prin ordine de transfer, a banilor din conturile curente originale, în alte conturi curente,
în mici unit i de credit diferite.
• Rambursarea, prin eliberarea de cecuri ale contului curent úi transferul banilor în “paradise
fiscale”, unde se depoziteaz în unit i financiare.
• Ordin de transfer interna ional a banilor de la unitatea financiar anterioar la b nci din alte ri.
Aceste ordine de transfer se realizeaz prin sistemul SWIF.
♦ Trimiterea fondurilor în “paradisul fiscal” prin transferul fizic sau opera ii
financiare
♦ Depuneri în conturi curente ale unor societ i interpuse, în b nci din str in tate
♦ Utilizarea de conturi financiare fiduciare în “paradisele fiscale”
• O organiza ie interna ional introduce úi vinde în ara în cauz droguri de diferite origini.
• Produsul opera iei de trafic de droguri este depozitat într-o banc dintr-un “paradis fiscal”.
Pentru inducerea în eroare a fiscului, poli iei, etc., care pot intui leg tura dintre bani úi originea lor
ilegal , sunt folosite conturi fiduciare care identific titularul cu un num r-cheie, permis de normele
bancare din ara respectiv .
♦ Investi ii în asigur ri de prim unic , recuperarea investi iei úi trimiterea
fondurilor în alt ar
• Fondurile din traficul de droguri sunt subscrise unei asigur ri de prim unic , mizând pe faptul
c aceste opera ii sunt exonerate de controlul financiar.
• Într-un moment oportun se va retrage investi ia úi se plaseaz într-un “paradis fiscal”, prin
depunerea lor la o unitate financiar sau prin investi ii necontrolate.
♦ Subscrieri în asigur ri de prim unic cu colaborarea func ionarilor b ncii úi a
numelui unui ter
♦ Investirea în titluri de valoare, recuperarea sumelor investite úi trimiterea
fondurilor în str in tate
• O organiza ie delictiv , prin canalele obiúnuite, plaseaz fondurile ob inute din activit i ilicite în
conturi sectrete din “paradisele fiscale”.
• Organiza ia, prin intermediul unit ii financiare unde a depozitat fondurile úi în numele
persoanelor sau societ ilor interpuse investeúte fondurile în titluri de valoare emise de unit i
financiare din ara de unde provin fondurile (obligatiuni, bonuri, pagareuri)1.
• La expirarea termenului de amortizare a titlurilor úi valorilor subscrise, plaseaz fondurile în alte
ri úi în diverse investi ii.
Uneori se aleg rile care ofer facilit i investi iilor str ine úi prezint un control
administrativ redus.
♦ Prin stimularea unui credit sau împrumut
• Banii rezulta i din trafic de droguri sunt depozita i într-o unitate financiar dintr-un “paradis
fiscal”.
• Se transfer fondurile din “paradisul bancar”într-o alt ar bancar (prin conturi fiduciare cu
titular identificat cu parol ). Folosind serviciile unor persoane interpuse, se solicit un credit sau
un împrumut aceleiaúi unit i financiare unde a transferat banii. Garan ia real a împrumutului
este suma transferat úi depozitat , chiar dac în contract figureaz alte garan ii care sunt doar
aparente. Se investeúte creditul în bunuri imobile sau active financiare.
♦ Compensarea între entit i financiare clandestine

❒ G.2. Sp larea prin opera ii comerciale

♦ Cump rarea-vânzarea interna ional garantat (pl tit ) cu credit documentar
• Semnarea unui contract de cump rare-vânzare a unei anumite materii prime, între dou
întreprinderi din ri diferite. Este frecvent intermedierea altor întreprinderi din ter e ri,
opera iunea devenind triunghiular .
• Se cuvine ca plata s se realizeze printr-un credit documentar interna ional (un mijloc de plat
foarte utilizat, în special când între parteneri nu exist o experien comercial ).
• Vânz torul falsific documentele relative la export pentru a determina banca cump r torului s
vireze b ncii vânz torului contravaloarea m rfii úi s autorizeze plata (conosamente, facturi,
certificate de calitate etc.).
• O dat virat suma, vânz torul încaseaz banii.
• Marfa-obiect al contractului - neexistând nu va fi expediat în ara cump r torului.
În spatele unei astfel de organiza ii se afl o organiza ie specializat în sp larea banilor din
opera ii delictive, care ulterior vor fi plasa i în locurile dorite.
♦ Cump rarea-vânzarea simulat de metale pre ioase
• Produc tori din sectorul bijuteriilor realizeaz o vânzare-cump rare de lingouri de aur în alt
ar , unei întreprinderi ce se afl în leg tur cu organiza ia criminal care introduce úi vinde
droguri. Plata se face în devize, folosind mijloacele de pla obiúnuite (ordin de transfer, CEC,
etc.), prin intermediul b ncilor. Este necesar crearea unei contrapartide pentru a justifica plata în
devize. Restituirea lingourilor se realizeaz eludând controlul vamal sau prin contraband .
Organiza ia utilizeaz o parte din bani pentru cheltuieli operative, iar restul îi reexport printr-o
opera ie de investi ii într-o ar ter .
♦ Cump rarea-vânzarea interna ional de m rfuri supraevaluate
• Deschiderea de c tre o organiza ie criminal , prin persoane interpuse, a unor conturi curente
str ine în devize. Organiza ia conteaz pe un colaborator în banc ce face ca aceste conturi s nu
fie înregistrate úi astfel se evit controlul intern. Organiza ia ob ine devize pe care le introduce în
conturile str ine. Aceste devize provin din diverse surse úi se ob in prin schimbul pe pia a
neagr . Se realizeaz sau simuleaz un contract de import al unei anumite m rfi, cu o companie
din ara unde se doreúte plasarea devizelor. Valoarea opera iei se supraevalueaz sau se
inventeaz . Importatorul realizeaz plata opera iei prin solicitarea unui credit documentar, un
CEC bancar sau un ordin de transfer, pentru a alimenta alt cont deschis într-o banc din ara unde
se doreúte plasarea banilor. Odat realizat depozitul în ara de destina ie se investeúte rezultatul
acestei opera ii în bunuri imobile.
1
Asigur ri de via la purt tori
 ♦ Prin intermediul unei sucursale a unei societ i str ine
• Constituirea într-o ar str in a unei societ i comerciale care are ca obiect cump rarea-vânzarea
interna ional de m rfuri. Se alege, de regul , o ar a c rei legisla ie comercial permite
constituirea úi, totodat , cu un control al opera iilor de comer exterior nu foarte riguros. Se
creaz sucursale sau corespondente ale societ ii în diferite alte ri.
• Strângerea de fonduri provenind din activit i ilicite este realizat de persoane care sunt în
leg tur cu sucursalele constituite.
• Transferul fizic al banilor se realizeaz prin curieri, controla i de organiza ie, în “paradise
financiare”.
♦ Prin intermediul cazinourilor de jocuri úi unit ilor comerciale de vânzare direct
în numerar
• Se folosesc cazinourile pentru reciclarea banilor ob inu i din activit i delictive.
• Se transfer banii într-un “paradis fiscal”, de regul american, prin sistemul compensa iilor, f r
a fi necesar miúcarea fizic .
• Se transport apoi banii din “paradisul fiscal” într-o ar european cu control fiscal.
• Se constituie întreprinderile de vânzare direct în numerar, dificil de controlat.
• Se declar vânz ri superioare, celor reale.
• Se fac investi ii în imobile sau active financiare.
♦ Transferurile de fonduri din “paradisele fiscale” în ara de origine, pentru plata
unor exporturi
• Deschiderea unor conturi curente úi de credit, în b nci úi ri considerate “paradise fiscale". Se
dau ordine de transfer interna ional, prin care se ordon transferul unei sume de bani din banca
aflat în “paradisul fiscal” în banca din ara ce a fost preferat . În contrapartid apare un export
în care ordonatorul este importator, iar beneficiarul transferului exportator. Se miúc fondurile
între diferite entit i de credit, acestea având ca unic scop s fac mai dificil stabilirea
circuitului financiar.
• Solicitarea de cecuri bancare interna ionale care aparent au drept finalitate plata exportului din
ara unde intr cec-ul în ara unde acesta a fost emis.
♦ Întreprinderi de import-export de produse textile/lemn
• Constituirea într-o ar a unei societ i de import-export de produse textile cu asocia i str ini
(Asia) .
• Se realizeaz opera iuni de trafic de droguri în alte ri (Grecia, Italia, Cipru etc.). Societatea de
import-export constituit simuleaz diferite contracte de export din ara unde se afl , în rile
unde s-au creat fonduri din traficul de droguri.
• Se investeúte în imobile (edificii, ferme) din ara respectiv , dar úi în str in tate.
• Se constituie întreprinderi, al c ror obiect, conform înscrisurilor úi statutelor, este comer ul
exterior cu lemn. Societatea astfel constituit încheie contracte de export cu companii din alte
ri, de la care va primi banii, care au origine ilicit (trafic droguri). Uneori sunt opera iuni
triunghiulare (apare un intermediar). Aceste contracte sunt simulate sau supraevaluate.
• Pentru plata lemnului se convine utilizarea unui credit documentar, cerut de importator unei
b nci din ara sa úi de care va dispune exportatorul în banca na ional . Pentru a putea pl ti úi,
repectiv, încasa, se falsific toate documentele de export. O dat realizat transferul, fondurile
sunt investite, dup convertirea acestora.
♦ Afaceri sau întreprinderi constituite în str in tate pentru justificarea beneficiilor
• Constituirea unor întreprinderi în ara de unde provine drogul, cu scopul de a justifica ulterior
unele beneficii de origine ilicit .
• Formarea într-o alt ar , a unui grup, integrat unei organiza ii interna ionale de trafic de droguri,
pentru încasarea contravalorii vânz rilor.
• Transferul fizic al numeralului din acest spa iu în ara de unde provine drogul.
• Se declar produsul traficului de droguri ca beneficiu al activit ii comerciale, realizat de
întreprinderea sau activitatea ini ial .
 ♦ Constituirea într-o ar anume a unor întreprinderi controlate de str ini
• Constituirea unei societ i anonime cu 50% capital autohton úi 50% str in.
• Cdarea ac iunilor asocia ilor autohtoni, celor str ini, astfel s preia controlul societ ii.
• Introducerea fizic de fonduri în ara respectiv , úi care apoi sunt declarate ca beneficii ale
sociat ii constituite. Se ine o dubl contabilitate.
• Sunt realizate investi ii în titluri de valoare emise de entit i de credit din alte ri sai din sectoare
de activitate pu in controlate.

❒ G.3. Sp larea prin opera ii de investi ii

♦ Investi ii imobiliare, retragerea investi iei úi transferul fondurilor în str in tate
• Constituirea unei societ i într-o ar str in , declarând beneficii inexistente, în realitate rezultate
din activit i ilegale.
• Investirea aúa-ziselor “beneficii” în opera iuni imobiliare în propria ar .
• Vânzarea imobilelor achizi ionate úi transferul sumelor într-o ar str in , pentru depozitarea
într-o entitate financiar . Transferul se face fizic sau prin opera iuni de import, supraevaluate, cu
complicitatea unor func ionari vamali.
♦ Investi ii în imobile úi cump rarea de devize
• Ob inerea de bani lichizi din trafic de droguri.
• Investirea lor în imobile, metale pre ioase, opere de art úi devize.
• Depozitarea metalelor pre ioase úi operelor de art în “cutii de valori securizate” ale entit ilor
financiare.
• Depunerea devizelor în conturi curente str ine, deschise la unit i de credit de c tre cet eni
str ini care ac ioneaz ca ter i.
• Investirea într-o alt ar , unde se pl teúte în natur (metale pre ioase, opere de art ) sau în
numerar.
♦ Investi ii imobiliare realizate de c tre societ i str ine prin intermediul societ ilor
autohtone
• Constituirea unor societ i anonime în “paradisele fiscale”, prin intermediari, cu capital minim.
• Constituirea in ara de referin a unei noi societ i ai c rei asocia i sunt în majoritate societ ile
str ine anterior constituite úi care au ca obiect de activitate gestionarea opera iilor de investi ii în
exterior.
• Societ ile str ine fac investi ii în ara luat de referin , în special în sectorul imobiliar.
• Vânzarea imobilelor achizi ionate de aceste societ i din ar .
• Se face o nou investi ie în imobile úi active financiare în alte ri.
♦ Supraevaluarea beneficiilor úi ac iunilor în sectorul imobiliar
• Constituirea fondurilor din activit i ilicite în orice ar .
• Transferul fizic úi depunerea în conturi curente ale unei b nci dintr-un “paradis fiscal” din
America.
• Transferul sumei din banca din “paradisul fiscal” american într-o banc dintr-un “paradis
fiscal” european.
• Investirea fondurilor din “paradisul european” în ac iuni ale unei societ i imobiliare din aceeaúi
ar .
• Constituirea într-o alt ar a unor sociat i anonime, al c ror obiect social se reduce la opera iuni
în sectorul imobiliar.
• Supraevaluarea beneficiilor pentru acoperirea banilor de origine ilegal .
♦ Investi ii în pietre úi metale pre ioase
• Organiza ia specializat în reciclarea fondurilor, ac ioneaz pentru atragerea banilor de origine
ilegal .
• Se stabilesc contracte între aceast organiza ie úi contrabandiútii de pietre úi metale pre ioase din
alte ri care efectueaz opera ii de vânzare-cump rare.
• Banii sunt transporta i în rile vânz torilor.
• Pietrele úi metalele pre ioase se introduc apoi în ara de unde provin banii, pe aceeaúi cale.
• Organiza ia care primeúte pietrele úi metalele pre ioase le distribuie între angrosiútii ce se
preteaz la astfel de opera ii ilegale care pun la dispozi ie bani ce aparent nu sunt de origine
delictiv .Constituirea de societ i de intermediere în sectorul bancar
• Se constituie o societate care are ca obiect de activitate intermedierea în sectorul bursier úi se afl
în afara controlului pie ii valorilor.
• Se angajeaz personal administrativ cunosc tor de diferite limbi úi se realizeaz deschiderea de
birouri ale societ ii în zonele cu standard ridicat.
• Se organizeaz companii publicitare selective prin editarea úi difuzarea de buletine de investi ii,
garantând rentabilit i ridicate.
• Se ofer intermedierea organiza iilor delictive care doresc plasarea banilor ilegali.
• Se transmite capital investit úi beneficiul produs, într-un “paradis fiscal”.

♦ Constituirea de societ i într-o ar úi vânzarea lor unor societ i str ine

• Într-o anume ar se creaz o societate comercial anonim având ca principali ac ionari societ i
cu sediul în “paradise fiscale”.
• Societatea constituit cu capital adus de celelalte societ i str ine majoritare, investeúte în
sectorul imobiliar.
• Vânzarea societ ii respective, unor societ i constituite într-un “paradis fiscal”, care au ca
obiect aceast activitate.

♦ Prin opera ii personale - Transferuri în exterior ca ajutor de studii

• O organiza ie delictiv introduce úi vinde droguri într-un anumit teritoriu.
• Plata acestor “m rfuri” se realizeaz prin ordine de transfer interna ional, din ara respectiv în
ara unde trebuie f cut plata.
În cererile de transfer datele solicitantului pot fi reale sau false. Opera iile ce stau la baza
ordinelor de transfer reprezint ajutoare pentru persoane care studiaz în ara de
destina ie23.

2 Prelucrare dup Lista opera iunilor care pot face obiectul opera iunilor unei supravegheri din partea autorit ior, inspirat din documente elaborate de Asocia ia

B ncilor din Marea Britanie i Asocia ia B ncilor din Spania.