​ cțiunea​ din nuvela psihologică realistă și obiectivă “Moara cu noroc” de

A
Ioan Slavici se desfășoară într-un timp și un spațiu bine determinate: în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea, în zona Ardealului, lângă Șiria și Ineu.
➤ ​INCIPITUL​ este reprezentat de vorbele bătrânei, mama Anei și soacra
lui Ghiță, cu care se începe nuvela, spunând că omul trebuie să fie
mulțumit cu cât are, pentru că liniștea colibei îl face fericit, nu bogăția.
Aceste vorbe au rol moralizator și de asemenea, prevăd tragedia care se
va abate asupra familiei lor. Ginerele este un cizmar cinstit și priceput, însă
își dorește mai mult pentru familia sa. Ghiță, om puternic și ambițios, își
dorește bunăstarea familiei, fiind hotărât să cumpere Moara cu noroc, un
han. Bătrâna este adepta tradiției străvechi, însă, susține cu inima deschisă
norocul lor și faptul că de la ziua Sfântului Gheorghe hanul va fi al familiei,
în arendă, și se vor muta în acel loc.
➤ ​EXPOZIȚIUNEA​ cuprinde reperele spațio-temporale în care se va
petrece acțiunea. Moara cu noroc este localizată la o răscruce, dinspre târg
și pe unde trec turmele de porci, în valea dintre câteva dealuri. Această
locație strategică face din han un loc numai bun de poposit pentru drumeți,
deci câștigurile aveau să fie pe măsură, după dorința lui Ghiță. Dorința lui
era să rămână doar trei ani la han, cât să se pună pe picioare financiar.
Munca lui Ghiță dă roade, acesta fiind harnic și ambițios, iar bunăstarea
familiei crește. Toți membrii familiei sunt fericiți, împliniți, iar Ghiță este
mulțumit de câștigul pe care îl socotește în fiecare seară. Munca cu
hărnicie, dragostea și înțelegerea care domină hanul oferă spor și noroc
tuturor, situația fiind liniștită.
➤ ​INTRIGA​ este dată de tulburarea echilibrului celor de la han, prin
apariția lui Lică Sămădăul, om influent, porcar și șef al turmelor de porci.
Superioritatea lui Lică se manifestă prin comportamentul său, acesta
venind în vizită la han și impunându-și regulile. Astfel, Ghiță înțelege că nu
poate rămâne la han fără să ajungă să se alieze și să lucreze cu Lică
Sămădăul. Dorința de a se îmbogăți îl face pe Ghiță să-i accepte lui Lică
influența și să devină, treptat, părtaș la afacerile porcarului, chiar dacă știe
că este un om periculos. Nevasta sa, Ana, observă că acesta este un om
rău.
➤ ​DESFĂȘURAREA ACȚIUNII​ ilustrează procesul de evoluție al lui Ghiță,
care devine aliat în afacerile necurate ale lui Lică. La început, acesta ia
două pistoale, o slugă puternică și câini, pentru a se apăra de viitoarele
primejdii. El își schimbă comportamentul față de soție și de copii, devenind
mai ursuz, violent și nepăsător față de ei, regretând chiar că are familie.
Această schimbare a cârciumarului este dată de dorința obsesivă de a se
îmbogăți. La un moment dat, mustrat de conștiință, se gândește că cea mai
bună soluție pentru a scăpa de influența lui Lică și treburile sale murdare,
este să părăsească hanul. Însă, lăcomia îl domină și acesta continuă să
devină un om din ce în ce mai necinstit. Se îmbogățește, dar își degradează
imaginea de sine, ajungând chiar să-și pună soția să joace cu Lică. Când
au loc evenimentele dramatice: jefuirea arendașului și moartea femeii
îmbrăcate în negru și a copilului, Ghiță devine părtaș alături de Lică, pentru
că depune o mărturie mincinoasă, în favoarea porcarului de care este
legat. Își dorește să îl denunțe pe Lică lui Pintea, însă, abia după ce își
sustrage jumătate din câștig. Nu este cinstit până la capăt nici cu Pintea,
imaginea lui fiind din nou, degradată. Lică petrece mult timp la han,
devenind nelipsit din acel loc. În perioada Paștelui, Ana și Ghiță nu pleacă
împreună cu bătrâna și copiii la rude, cum obișnuiau.

➤ ​PUNCTUL CULMINANT​ este reprezentat de momentul degradării totale

a cârciumarului, care ajunge să accepte să-și dea nevasta frumoasă în
mâinile lui Lică. Face acest gest din gelozie și răzbunare, sperând că soția
sa îi va rămâne credincioasă. Însă, aceasta se răzbună la rândul ei pe
Ghiță, din cauza lașității și nepăsării lui față de ea și față de familie,
acceptându-l pe Lică.
➤ ​DEZNODĂMÂNTUL​ încheie acțiunea prin pedepsirea celor necinstiți
prin moarte. Ghiță, orbit de furia dată de neloialitatea Anei, o omoară cu
sânge rece, însă, nu scapă de moarte nici el și este omorât de Răuț, care-l
împușcă în ceafă. Răuț dă foc hanului. Lică Sămădăul, răul întruchipat, se
sinucide izbindu-se cu capul de un stejar, din disperarea de a nu fi prins și
judecat de Pintea care este pe urmele lui. Focul ajunge să ardă întreaga
Moară cu noroc în noaptea Paștelui. Întorși, bătrâna și copiii află ce s-a
întâmplat și rămân singurele persoane care supraviețuiesc, fiind inocente,
fără de păcat. Acțiunea se termină în simetrie cu începutul, ultimele cuvinte
fiind cele ale bătrânei, care parcă simțea nenorocirea care avea să se
întâmple. În final, aceasta pleacă împreună cu nepoții orfani.