60. Ocluzia dentară în dentiţia mixtă. Caracteristica clinico-morfologică.

*Ocluzia in dentitia mixta : intre 5-7 ani erupe mol 1 perm inf, dupa 6-12 luni cel
sup stabilind raportul de ocluzie normal-cheia de ocluzie Angle. Cuspid MV a sup
in foseta MV inf. Mol 1 permm inf migreaza corporal mezial, vertical si V pin la
realizarea contactului cu dintii antagonisti. Initial la eruperea mol 1 sup se
stabileste un angrenaj cuspid cuspid. Intre 5-8 ani are loc eruptia incisivilor,
stabilind limitele M si D a spatiului disponibil pentru eruptia caninului si premol.
Incisivii centrali inf initial ocupa o poz linguala la pres exercitata de limba se
aliniaza in poz corecta. In sens vertical vor veni in contact cap la cap cu marg
incizale a incisivilor centrali temporari sup. Incisivii centrali sup intre 7-8 ani in poz
palatinala si migreaza vertical, V si D pin la intilnirea antagonistilor. Incisivi lat inf
erup lingual, alinierea se produce prin distalizarea caninului temporar. Intre 9-11
erupe grupul canin premol. La mand erupe mai intii caninul, apoi premol si mol 2,
la maxilapremol 1 erupe inaintea caninului in locul mol 1 temp. La eruptia
caninului sup acesta migreaza M , vertical si palatinal ducind la mezializarea si
inchiderea sau reducerea diastemelor.

61.Etapele dezvoltării ocluziei în dentiția mixtă. Succesiunea erupției dinților

permanenți.

Perioada dentiţiei mixte

6 – 12 ani

Perioada dentiţiei mixte poate fi divizată în trei faze:

- prima perioadă de tranziţie

- perioada inter-tranziţională

- a doua perioada de tranziţie

Prima perioadă a dentiţiei mixte

- se caracterizează prin erupţia molarilor unu permanenţi şi a incisivilor permanenţi

- molarul unu permanent erupe ghidat de faţa distală a molarului doi temporar → a doua
înălţare a ocluziei

- erupţia molarului prim permanent duce la schimbări dento-alveolare şi dento-dentare

importante:

- prin mezializare se reduce spaţiul primat

- se modifică forma arcadei de semicerc la cea de parabolă

- se produce a doua înălţare fiziologică a ocluziei

- erupţia molarului prim permanent duce la schimbări dento-alveolare şi dento-dentare

importante:

- prin mezializare se reduce spaţiul primat

- se modifică forma arcadei de semicerc la cea de parabolă

- se produce a doua înălţare fiziologică a ocluziei

- poziţia şi relaţia molarului unu permanent depinde foarte mult de faţa distală a molarilor
doi temporari (superior şi inferior)

- tranziţia la relaţia de clasa I molară - tranziţia molarului unu permanet de la planul

postlacteal drept la relaţia de clasa I presupune ca M1p inf să se deplaseze înainte 3-5mm
faţă de M1P sup

- se face prin utilizarea spaţiilor fiziologice, a leeway space-ului la nivelul arcadei

inferioare şi prin creşterea mandibulei înainte

- survine în două moduri:

- precoce

- târziu
Early shift

- forţa eruptivă a M1p este suficientă să împingă înainte molarii temporari la nivelul
arcadei şi să închidă spaţiile primate, stabilind astfel relaţia molară de clasa I

Late shift

- la mulţi copii lipsesc spaţiile primate → când erupe M1p, acesta nu poate să se
deplaseze înainte pentru a stabili o relaţie molară de clasa I

- în aceste cazuri, când se exfoliază molarii temporari, M1p gliseaza spre anterior
utilizând leeway-space

Plan postlacteal în treaptă distalizată

- M1p va erupe într-o relaţie de clasa a II-a

- această configuraţie molară nu se autocorectează şi va determina o malocluzie de clasa

a II-a, chiar dacă există Leeway space şi creştere mandibulară

- M1p va erupe într-o relaţie molară de clasa I

- treapta mezializată a planului postlacteal apare cel mai frecvent datorită creşterii spre
înainte a mandibulei

- dacă creşterea spre anterior a mandibulei persistă, va conduce la o relaţie molară de

clasa a III-a Angle

- dacă creşterea spre înainte este minimă, se poate stabili o relaţie molară de clasa I

- incisivii temporari sunt înlocuiţi de cei permanenţi

- incisivii permanenţi sunt considerabil mai mari decât cei temporari

- diferenţa de spaţiu dintre spaţiul necesar alinierii incisivilor şi cantitatea de spaţiu

disponibilă - „incisal liability”
 - la maxilar – 7,6 mm

- la mandibulă – 5-6 mm

- „incisal liability” - este depăşită prin următorii factori:

A. Utilizarea spaţiilor apărute în dentaţia temporară

- spaţiile fiziologice sau de dezvoltare care există în dentaţia temporară sunt utilizate
pentru a acoperi în parte acest deficit de spaţiu

- incisivii permanenţi se aliniază mai uşor în cazurile în care există spaţii interdentare
decât pe o arcadă unde acestea nu există

B. Creşterea lăţimii intercanine

- în timpul tranziţiei de la incisivii temporari la incisivii permanenţi are loc creşterea

distanţei intercanine la ambele maxilare

- acesta este un factor important care permite incisivilor premanenţi mai laţi să se alinieze
pe arcadele ocupate anterior de incisivii temporari

C. Modificarea înclinaţiei incisivilor

- incisivii temporari sunt mult mai drepţi decât cei permanenţi

- incisivii permanenţi erup mai vestibular şi mai înclinaţi decât cei temporari→ cresc
perimetrul arcadei dentare

Perioada inter-tranziţională a dentiţiei mixte

- este o fază stabilă în care au loc puţine modificări ale dentiţiei

- continuă edificarea rădăcini incisivilor şi molarilor apăruţi

- continuă rizaliza la nivelul dinţilor temporari

A doua perioadă de tranziţie a dentiţiei mixte

- este caracterizată de înlocuirea molarilor şi caninilor temporari cu premolarii şi caninii
permanenţi

- lăţimea mezio-distală a molarilor şi caninilor temporari este mai mare decât cea a
premolarilor şi caninilor permanenţi = leeway space-ul lui Nance

- mandibulă – 1,7mm

- maxilar – 0,9mm

Ugly Ducking Stage

- 8-9 ani – se observă diastema la nivelul arcadei superioare → interpretată greşit de

părinţi ca o malocluzie

- trăsăturile perioadei:

- diastemă maxilară

- înclinarea vestibulară

a incisivilor laterali

- când erup caninii permanenţi, ei deplasează rădăcinile incisivilor laterali spre rădăcinile
incisivilor centrali, care se deplasează de asemenea spre mezial

- ca rezultat – coroanele celor doi centrali diverg spre distal şi apare mezial diastema

- această situaţie se autocorectează cînd erup caninii şi presiunea se transferă de la nivelul

rădăcinilor la nivelul coroanelor incisivilor

În plan sagital

- molar – normal - cheia Angle

- patologic – cls a II-a sau a III-a Angle

În plan sagital
- canin – normal – cuspidul caninului inferior contactează spaţiul dintre incisivul lateral
superior şi caninul superior

- patologic – contact distalizat sau mezializat

În plan sagital

- incisiv – normal – raport psalidodont – incisivii inferiori contactează cu faţa palatinală

a incisivilor superiori

- patologic – overjet

- cap la cap

În plan transversal

- molar – normal – arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară cu un cuspid

(vestibular)

- patologic - crossbite

- ocluzie lingualizată

- canin – normal – cuspidul caninului superior circumscrie cuspidul caninului

inferior

- patologic - crossbite

- ocluzie lingualizată

- incisiv – normal – coincidenţa liniilor interincisive

- patologic - crossbite

- ocluzie lingualizată

În plan vertical

- molar – normal – contact M1p sup cu M1p inf

 - patologic - openbite

- ocluzie prăbuşită

- canin – normal – contact

- patologic - openbite

- overbite

- incisiv – normal – overbite 1/2

- patologic – overbite 1/1, 2/3

62.Ocluzia dentară în dentiţia permanentă. Caracteristica clinico-morfologică.

*Ocluzia in dentitia permanenta: mol 2 perm erup intre 10-12 ani la fete, si 12-16 ani
la baieti. Cei inf erup primii si prin realizarea contactului ocluzal cu dintii antagonisti
produce a 3 inaltare de ocluzie, condilii mand adaptinduse complet la cele doua
versante. In eruptia verticala, mol 2 efectueaza migrare meziala cu una transversala
si erup cu o inclinare palatinala. In migrarea meziala axul lor se redreseaza si supraf
ocluzala devine paralela cu planul conventional de ocluzie. Migrarea incompleta sau
anormala determina stabilirea unor malocluzii. Formarea completa se incheie cu
eruptia celor mol 3 perm. Eruptia mol 3 inf stimuleaza alungirea si largirea arcadei
inf prin resorbtia marg ant a ram ascendent a mand si apozitia pe marg post si pe
fata ext a regiunii angulare, mand deplasinduse in jos si inainte favorizind inaltarea
ocluziei cu reducerea supraocluziei frontale. Inclinarea meziala determina
mezializarea tuturor dintilor ant. Eruptia mol 3 sup poate determina o vestibularizare
a incisivilor lat sup si tendinta de mezializare a dintilor in absenta dezv proc alv in
plan sagital la nivelul suturii palato maxilare.

63.Etapele dezvoltării ocluziei în dentiția permanentă. Succesiunea erupției dinților.

- erupţia molarilor doi permanenţi → a treia înălţare a ocluziei

- stabilirea anvelopei funcţionale

- curba Spee

- curba lui Wilson

- sfera lui Monson

- poziţia axială

- curba Spee – curba care începe de la cuspizii caninilor şi urmăreşte vîrfurile

cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor, când se priveşte dinspre faţă

- curba Spee –

- înclinarea unora dintre dinţii posteriori trebuie să fie spre vestibular faţă de
axul lung vertical, dacă suprafeţele lor ocluzale sunt conform cu această curbă

- rădăcinile molarilor maxilari sunt înclinate mezial iar cele ale molarilor
mandibulari distal

- curba Wilson – curba medio-laterală a planului ocluzal al dinţilor posteriori

- scopul acestui arc în curbura ocluzală este de a completa pantele condiliene în

timpul mişcărilor mandibulei

- curba Wilson –

- coroanele dinţilor posteriori mandibulari trebuie să fie înclinate spre lingual, în

timp ce cele ale celor maxilari spre vestibular

- această curbă devine mai adâncă posterior, astfel încât înclinarea molarilor este
mai mare decât a premolarilor
- din cauza acestei curbe, asociate cu înclinarea dentară, cuspizii vestibulari ai
molarilor mandibulari şi cei linguali ai molarilor maxilari par de obicei să fie mai
lungi

sfera lui Monson – curbura ocluzală de compensaţie – curbură tridimensională a

planului de ocluzie, care este combinaţia curbei Spee şi a curbei Wilson

- este sub forma unei porţiuni de sferă

- este concavă pentru arcada mandibulară şi convexă pentru cea maxilară

poziţia axială – înclinarea dinţilor faţa de axa verticală

- aceste înclinări sunt necesare pentru o funcţie ocluzală adecvată a dinţilor

- aşa cum sunt descrise aceste poziţii axiale, trebuie să aibă o valoare care să le lege
de funcţia dentară individuală, ca şi de înclinarea relativă la curbele Spee şi Wilson

Cronologia erupției dinților permanenți

 La 6 ani erup primii molari inferiori,primii molari superiori și incisivii centrali

inferiori

 La 7 ani erup incisivii centrali superiori și inferiori

 La 8 ani erup incisivii laterali superiori și inferiori

 La 9 ani erup caninii inferiori și primi premolari superiori

 La 10 ani erup primii premolari inferiori și premolarii 2 superiori

 La 11 ani erup premorarii 2 inferiori și caninii superiori

 La 12 ani erup molarii 2 inferiori și superiori

 La 18 ani erup molarii 3 inferiori și superiori

64.Mezializarea mandibulei. Etape, factori determinanți și importanța clinică.

1. Postnatal mandibula are retropozitie, - arcada inferioară este aplatizată, având forma
literei U, mandibula est în poziţie uşor retrudată faţă de maxilar , - absenţa dinţilor
face ca mandibula să beneficieze de un grad mare de libertate a mişcărilor şi să se
apropie de maxilar

Cel mai important factor funcțional în această perioadă, care influențează dezvoltarea
aparatului dento-maxilar și în același timp și relațiile maxilare – actul suptului:

- laptele matern asigură aportul principiilor alimentare în compoziție și la

temperatura optimă

- declanșează excitanții funcționali cu consecințele lor trofice

- se asigură o dezvoltare armonioasă a tuturor elementelor aparatului dento-

maxilar:

- modelarea bolții palatine

- dezvoltarea mușchilor masticatori, orbiculari

- dezvoltarea mișcărilor mandibulare

- la sugar predomină contracţia ritmică a muşchilor propulsori

– retropulsori şi orofaciali, ceea ce duce la realizarea primei
mezializări a mandibulei

- datorită mişcărilor de propulsie, mandibula îşi va modifica poziţia în raport cu maxilarul şi

baza craniului

- astfel se va regla relaţia centrică şi se vor compensa relaţiile sagitale intermaxilare

2. alternarea procesului de alimentatie mixt la perioada de 6-8 luni, atritia primelor dinti
temporari

- prin alimentaţie artificială a nou-născutului nu vor fi solicitate în aceeaşi măsură

grupurile musculare

- mişcarea de propulsie a mandibulei va fi redusă ca şi intensitate ceea ce va

determina blocarea mandibulei în creştere, favorizând astfel instalarea unei
retrognaţii mandibulare

pe parcursul primului an de viaţă crestele alveolare se vor dezvolta atât în lungime

cât şi în înălţime

- dezvoltarea va fi stimulată în mare parte de mugurii dentari, localizaţi în grosimea

crestelor alveolare

- o dată declanşată, erupţia dentară va marca dezvoltarea şi formarea ocluzei

dentare propriu-zise

3. La un an de zile procesele alveolare sunt la aceleasi nivele de dezvoltare

65.Înălțarea ocluzală. Etape, factori determinanți și importanța clinică.

In dentitie temporara etapele

1. Eruptia dintilor frontali

2. Canini
3. Molarului 2

In dentitia permanenta

1. Prima inaltare fiziologica este cu inaltarea dintelui 6

2. Canin
3. Molarului 2
 66..Numiți și descrieți planurile de referință utilizate în ortodonție.

67.Definiți noțiunea de malocluzie. Tipuri de malocluzie în funcție de planurile de

referință.

Malocluzia este o aliniere proasta a dintilor si/sau o relatie anormala intre dintii
celor doua arcade dentare. Cei mai multi oameni au un grad de malocluzie desi
nu este atat de severa cat sa necesite tratament. Cei care au o malocluzie
severa pot necesita terapie ortodontica sau chiar interventie chirurgicala pentru a
corecta problema. Corectia malocluziei poate reduce riscul de carii dentare si
ajuta la ameliorarea presiunii excessive asupra articulatiei temporomandibulare.
Tratamentul ortodontic este folosit si pentru a alinia dintii din motive estetice.
Malocluzia poate fi cuplata cu dizarmoniile scheletice ale fetei in care relatia
dintre mandibula superioara si cea inferioara nu sunt apropiate. In aceste cazuri
problema este de obicei derivata din dizarmoniile scheletice. 

Anomalii in plan sagital: prognatie mandibulara adevarata(anatomica),prognatie

mandibulara functional prin ocluzie terminal mezializata, retrognatia maxilara,
retrognatie mandibulara,

Anomalii in plan vertical:ocluzie deschisa,ocluzie adanca, despicatura labio-

maxilo-palatina

Anomalii in plan transversal: Laterodeviatia mandibulara, Laterognatia

mandibulara.,Ocluzia incrucisata

68.Malocluzii în plan sagital. Caracteristica generală. Manifestări clinice.

ETIOPATOGENIA = prognatia mandibulara adevarata

= exces de cretere mandibulara

1. Principalul factor = EREDITATEA

 2. Tulburari endocrine => hiperecretie de STH in adolescenta si la adult tanar cand provoaca
acromegalie juvenila sau la adult => acromegalie
 Hiposecretie de hormone tiroidieni = mechanism indirect pentru ca
provoaca macroglosie
 Tulburari psihice: transformarea unei pseudoprognatii in adevarata
ETIOPATOGENIA = prognatism cu retrognatism maxilar

- Ereditatea
- Pozitia mugurilor dintilor frontali superiori. IL plasati spre palat, C care erup ectopic/raman
in incluzie
- Anodontia ILS
- Respiratia orala (prin vegetatii adenoidiene, rinite alergice)
- Despicaturi labio-maxilo-palatine care creaza deficite majore de crestere a maxilarului
superior + cicatrici retractile ale buzei superioare care blocheaza cresterea maxilarului
superior.
- Transformarea unei ocluzii inverse frontale in anormal scheletata prin deficit maxilar
ETIOPATOGENIA = prognatii prin pozitia anterioasa a mandibulei

= de conducere condiliana/articulara

- Ticul de propulsive mandibulara

- Hipertrofie amigdaliana => respiratie orala si favorizeaza pozitionarea anterioara a
mandibulei, copilul incercand prin aceasta avansare sa-si imbunatateasca respiratia prin
cresterea ……………….. faringian
- Dormit in decubit ventral cu capulin hiperflexie (mandibular aluneca anterior)
- Parotidita epidermica si perioade I copilariei (apare hipertrofia parotid, ele fiind situate in
apropierea zonei condiliene si pot modifica cresterea.
= de conducere cuspidiana = prin contractie nefunctionala

- Lipsa abraziunii fiziologice la nivelul Ctemp

- Egresiunea dintilor laterali (spre molar temporar) in spatii de edentatii antagoniste
- ………………………….. in exces

ETIOPATOGENIE = prin modificarea axelor dentare

Pseudoprognatia prin ocluzie inversa

- Obiceiuri vicioase (muscarea buzei superioare = V – inclinatie incisivi inf

P – inclinatie incisivi sup
- Sugerea degetului cu ractiune oro-vestibulara a incisivilor inf
- Macroglosie (prin presiune mecanica direct ape incisivii inferiori, determina vestibulo
inclinarea lor)
- Frenul lingual scurt care mentine limba intr-o pozitie joasa
 - Avulsia in grup a incisivilor temporary superiori cu mult timp inaintea celor inferiori ceea ce
face ca limba sa aiba presiune dar pe incisivii inferiori si ii vestibulo inclina.

Pseudoprognatia cu angrenaj invers

- Spatiu insufficient pe arcada

- Persistenta dintilor temporary
- Dinte supranumerar
- Pozitia anormala a mugurelui
- Cicatrici pe creasta

SEMNE CLINICE FACIALE

Prognatia mandibulara adevarata

 Profil accentuat concave, Gn anterior de Simon

 Unghi mandibular marit
 Oblicitate accentuate a ramului orizontal
 Etajul inferior marit
 Menton proeminent
!!! progenie = crestere in exces a mentonului

Sindrom progenic = menton pozitionat anterior

 Treapta buzelor inversata

 Sant labio mentonier sters

Retrognatie maxilara

o Profil concav/drept Sn posterior de Dreyfuss si Gn pe plan Simon

o Modificare mica a etajului inferior, poate fi usor marit
o Unghiul mandibular cu modificari minime
o Treapta buzelor invers cu retrocheilie superioara

Prognatii functionale

 Profil drept/usor concav Gn anterior de Simon si Sn pe plan Dreyfuss

Pozitia nu este anterior ca in prognatismul adevarat

 Unghiul mandibular nemodificat

  Menton normal, pozitionat usor anterior
 Treapta buzelor usor inversata dar fara retrocheilie superioara

Prognatii prin modificarea axelor dentare

o Treapta buzelor inversata/dreapta poate da un aspect de profil drept

o Gn + Sn in planurile lor
o Anatomie normal (dimensiunea etajului + menton)

SEMNE CLINICE INTRAORALE

1. Modificarile de arcada si evolutia dentara

Prognatie adevarata
- Dentitie temporara si mixta -> diastemizarea fiziologica cu spatieri interdentare foarte mari
in special la mandibular si cu treme mari care apar posterior de canin
- Pe OPG apar spatieri intre mugurii dintilor succesionali
- Eruptie dentara precoce la mandibular
- La maxilar apare deficit de dezvoltare si manifestari prin malpozitii dentare importante,
poate aparea o vestibulor inclinare compensatorie a incisivilor superiori
- La mandibular = exces de crestere, spatieri dentare intre dintii permanenti, linguo inclinare
frontal inferioara pentru a compensa decalajul.

Retrognatism mandibular

- Semen de inghesuire la nivelul maxilarului superior (absenta dastemizarii fiziologice)

- Pe OPG inghesuiri dentare + suprapuneri ale mugurilor, lipsa de spatiu pentru incisivi lateral
care erup palatinal sau rotate in ax.
- Modificarea axului incisivului superior (vestibulo inclinati)
- Incisivii superiori inghesuiti si palato inclinare ce
…………………………………………………………………………………………

Prognatie functionala

- Semen dentare minore/ exissta cel putin in etapele initiale de conducere cupidiana
- Lipsa abraziunii fiziologice la caninii temporary
- Obturatii ce creaza contacte premature, migrari dentare

Prognatia prin modificarea de axe dentare

- Retrodentie superioara
 - Malpozitii dentare (ectopi, inghesuiri, rotatii)
- Reactia parodontala sub forma retractiei gingivale

2. Modificari de ocluzie
 In plan sagital: mezializat – prognatism adevarat
(M+C) – prognatism de pozitie functionala
Mezializare (canin) – retrognatism maxilar
Neutral (Molar) – prin modificari de axe dentare in ocluzia inversa
frontal
 In plan transversal: ocluzie inversa laterala (prognatism adevarat)
In celelalte forme modificari transversal nu apar/sunt mult mai mici (cu tendinta cap
la cap)
Ocluzia inversa poate determina laterodevieri mandibulare care se pot transforma in
laterognatii.
 In plan vertical: supraacoperire inversa accentuata??? Extreme de favorabila pentru
prognostic ……. Si evolutia ……….. Apare de obicei cand unghiul mandibular e
normal sau usor marit. Daca ocluzia inversa cu supraacoperire mica sau inocluzia –
prognostic sever

Examene complementare

Macrogloia poate aparea in prognatia adevarata/in celelalte forme

In sindromul progenic adevarat poate aparea afeciune parodontala la nivel de grup frontal inferior cu
retractile gingivala si gingivita.

Pentru anomalia scheletata diagnosticul dupa 12-13 ani posibilitati terapeutice orto

Sunt mici se asociaza cu chirurgical/trat orto de compromise prin modificarea axului dintelui.

69.Malocluzii în plan vertical. Caracteristica generală. Manifestări clinice.

Cauzele malocluziei vertical

• Principala cauză, dezvoltării ocluziei incorecte este factorul genetic. A doua cauză destul de
răspîndită este rinita cronică, ceea ce duce la formarea incorectă a ţesuturilor cavităţii bucale, care
provoacă perturbări de creştere normală a maxilarului. La fel , destul de răspîndite cauze sunt
deprinderele vicioase ca: sugerea degetului, limbii, buzelor, mamilonului după erupţia dinţilor etc.

• Clasificarea
 • Malocluziile verticale sau anomalii dento-maxilare in plan vertical conform clasificarii Germane se
impart in

• SINDROMUL OCLUZIEI ADINCI

• SINDROMUL OCLUZIEI DESCHISE

SINDROMUL OCLUZIEI DESCHISE

• Ocluzia deschisa functionala->se pune in evidenta clinic si pe model prin prezenta inocluziei
verticale la nivelul incesivo-canin.Ea este expresia blocarii cresterii procesului dento-alveolar in zona
prin interpozitia limbii

• SINDROMUL OCLUZIEI DESCHISE

Ocluzia deschisa scheletala->se manifesta prin tulburari ce se produc la nivel de baza

• osoasa maxilara, observindu-se deasemenea absenta ocluziei articularii

• Cu prezenta unei inocluzii in zona latero-fronto-laterala contactele ocluzale producindu-se doar la

nivelul ultimilor molari.Se Constata marirea etajului inferior al fetei.Acest tip de ocluzie duce la
dereglari fizionomice de masticatie de fonatie

• Apar timpuriu manifestari parodontale

• Ocluzia deschisa - atunci cand se formeaza un spatiu intre dintii din fata superiori si dintii din fata
inferiori.

OCLUZIA ADINCA

• Ocluzia adanca-este o tulburare de crestere si dezvoltare, cu caracter primar sau dobandit, a

maxilarelor si proceselor alveolare caracterizata printr-un grad mare de acoperire a incisivilor
inferiori de catre cei superiori( cl. I, II Angle) iar in alte cazuri a incisivilor superiori de catre cei
inferiori (cl. III Angle)

 dupa clasificare Germana se imparte in 3 aspecte clinice

 Ocluzie acoperită

 Oclizie în acoperiș

 Ocluzie prăbușită

Școala franceză descrie două forme clinice:

 Supraocluzie incisivă;

 Infraocluzie molară.
 • OCLUZIA ACOPERITA-SE CARACTERIZEAZA PRINTR-O INCLINARE PALATINALA A INCISIVILOR
SUPERIORI, CU SUPRAACOPERIRE FRONTALA SI IN CELE MAI MULTE CAZURI CU OCLUZIE
DISTALIZATA.

Ereditatea este factorul de bază în dezvoltarea acestei anomalii, ce poate fi demostrat prin urmatoarele:

• se întâlnește la mai mulți membrii ai aceleași familii,

• greu se supune tratamentului ortodontic

• recidivează frecvent.

Ca regula se manifesta in dentitia temporara, apoi si in cea permanenta.Schwartz a evidentiat încă de la

naștere, un semn al acestei anomalii este ocluzia ″în capac de cutie″ a noului născut.

Ocluzia adanca in acoperis are la baza o etiologie functionala:

• Obiceiul vicios de sugere a degetelor

• Respiratia orala

Ocluzia in acoperis este un semn clinic al compresiunii de maxilar cu proalveolodentie superioara ( cl.II/ 1
Angle) si ocluzie distalizata.

Examen Exobucal

Ocluzia in acoperis este un simptom clinic al anomalie de baza

De fata

• vizibilitatea frontalilor superiori care dau impresia ca se sprijina pe buza inferioara

• accentuarea santului labio-mentonier si nazo-labial

• etajul inferior al fetei micsorat

De profil

• profil convex

• fanta labiala intredeschisa, buzele uscate si fisurate

Examen Exobucal

Ocluzia in acoperis este un simptom clinic al anomalie de baza

De fata

• vizibilitatea frontalilor superiori care dau impresia ca se sprijina pe buza inferioara

• accentuarea santului labio-mentonier si nazo-labial

 • etajul inferior al fetei micsorat

De profil

• profil convex

• fanta labiala intredeschisa, buzele uscate si fisurate

• Examen Endobucal

• treme si diasteme in zona dintilor frontali superiori

• axul dintilor frontali este convergent spre baza apicala

• supraalveolie si supradentie frontala inferioara

• retrognatie mandibulara functionala

• ocluzie distalizata

• inocluzie sagitala frontala de marime variabila

Diagnosticul

• Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza datelor examenului clinic si examenelor complementare.

• Diagnosticul diferential se realizeaza intre cele 3 forme de ocluzii adanci si cu anomaliile dento-
maxilare la care se asociaza ocluzia adanca ( clasa II/1, clasa II/2 si clasa III Angle)

Metode de diagnostic

• Examenul clinic al pacientului

• Examenul modelelor de studiu. La analiza acestora putem determina:

 anomalii de implantare a dintilor( Ex:linguo sau vestibuloversia incisivilor)

 forma arcadelor dentare modificata(Ex: in forma de m a arcadei superioare)

 Indicele Pont micsorat si indicele Korkhauz marit in cl. II/1Angle si micsorat in cl. II/2 Angle

Examenul teleradiografic

• Rezultatele examenului teleradiografic depinde in mare masura de anomalia dento-maxilara de

baza la care se asociaza ocluzia adanca