Secţiunea 7: Sectoarele prioritare

ale strategiei
Strategia Focşani 2007 – 2013 este un cadru general pentru dezvoltarea continuă a
comunităţii, ca atare include toate sectoarele prioritare din punctul de vedere al
cetăţenilor săi. Această secţiune prezintă principalele aspecte ale fiecărui sector, care
poate fi dezvoltat mai departe într-un Document Sectorial al Strategiei, în funcţie de
importanţa lor pentru dezvoltarea comunităţii.

Au fost stabilite douăsprezece priorităţi pentru dezvoltarea municipiului în conformitate

cu opiniile şi nevoile cetăţenilor în vederea viziunii strategiei. Acestea reprezintă baza
pentru dezvoltarea iniţiativelor sectoriale în scopul dezvoltării municipiului în următorii
şapte ani şi va fi principala preocupare a partenerilor strategici privind eforturile şi
resursele de realizare a viziunii municipiului. Priorităţile sunt chestiuni pe care cetăţenii
şi organizaţiile din Focşani le consideră importante pentru dezvoltarea şi progresul
municipiului în beneficiul tuturor locuitorilor.

În continuare va fi prezentată metodologia pentru fiecare prioritate:

1. Introducere- furnizarea de informaţii generale privind sectorul şi importanţa sa

în raport cu obiectivele strategice şi viziunea strategiei;
2. Analiza- analiza în profunzime a situaţiei curente din cadrul sectorului şi analiza
priorităţilor şi măsurilor naţionale şi regionale ce încurajează şi sprijină
dezvoltarea de acţiuni şi intervenţii de proiect pentru îmbunătăţiri în respectivul
sector prioritar;
3. Definirea problemei şi diagnoza- definirea problemelor identificate în timpul
analizei şi stabilirea diagnozei .
4. Concluzii- prezentarea rezumatului celor mai importante elemente din analiză
conform problemelor identificate şi diagnozei stabilite;
5. Recomandări- furnizarea de indicii strategice pentru dezvoltarea intervenţiilor
de proiect şi a iniţiativelor ce vor contribui la rezolvarea problemelor sectoriale
şi la implementarea generală a obiectivelor operaţionale, a obiectivelor
strategice şi a viziunii.

În baza recomandărilor cu privire la priorităţi, Anexa 1 „Planul de Acţiune al

Strategiei”, oferă detalii despre toate intervenţiile de proiect care vor fi implementate în
perioada 2007-2013, pentru fiecare sector de prioritate din strategia municipiului.

50
PLANIFICAREA ŞI MODERNIZAREA URBANĂ
1. Introducere

Elaborarea unei viziuni strategice pentru dezvoltarea susţinută a planificării şi modernizării

urbane a municipiului Focşani presupune, ca de altfel pentru oricare alt oraş, găsirea unui
„unghi de vedere” care va reprezenta un punct de plecare privind îmbunătăţirea şi accentuarea
substanţei de bază, pe baza poziţiei geografice, socio-economică, condiţiilor de mediu şi
potenţialului municipiului.

Localizarea geografică a municipiului Focşani în inima Regiunii de Sud Est, poziţia lui
administrativă şi instituţională ca şi oraş reşedinţă al judeţului Vrancea (judeţ bogat în resurse
naturale), împreună cu activităţile economice şi dezvoltarea strategică proiectată, sunt premisele
care formează provocarea căreia trebuie să-i răspundă municipiul Focşani: de a deveni un
centru comercial inter-regional, cu caracter de zonă metropolitană.

Această provocare, sprijinită de către Obiectivul Strategic nr. 1, în multe privinţe necesită o
întreagă transformare a municipiului Focşani, prin procese susţinute de schiţare şi construcţie
spaţială şi urbană, care vor asigura intervenţii atractive, utile, durabile şi adaptabile care merg
mai departe de consideraţiile estetice. Printre altele, mai necesită:

Dezvoltarea oraşului cu caracter de zonă metropolitană – privind caracterul în peisajul

oraşului şi în general, răspunzând la consolidarea modelelor locale distincte de dezvoltare,
peisaj urban şi cultură;

Continuitate şi Delimitare – privind continuitatea străzilor, faţadele locuinţelor situate la

periferie şi delimitarea spaţiului de dezvoltare, care defineşte clar domeniu privat de cel public;

Calitatea domeniului public – privind dezvoltarea spaţiilor şi rutelor publice care vor fi
atractive, sigure, cu caracter funcţional, eficient pentru toţi cei din societate, inclusiv persoanele
cu handicap şi persoanele vârstnice;

Libertate de mişcare – privind

accesibilitatea şi permeabilitatea
locală, prin construirea de spaţii
conectate între ele, în care te poţi
mişca cu uşurinţă şi care acordă
prioritate oamenilor în faţa
traficului, care au integrat utilizarea
judicioasă a terenului şi transportul;

Legibilitatea – privind dezvoltarea

care asigură rute recunoscute,
intersecţii şi borne de hotar pentru a-
i ajuta pe oameni să se orienteze;

Adaptabilitatea – privind dezvoltarea care poate răspunde la schimbarea condiţiilor sociale,

tehnologice şi economice;

Diversitatea – privind dezvoltarea prin intermediul unei combinaţii de construcţii compatibile

care funcţionează împreună pentru crearea unor spaţii viabile, care să răspundă nevoilor locale.

Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, bazată pe experienţa şi lecţiile învăţate de alte
oraşe europene de succes, trebuie să fim conştienţi că provocarea trebuie să încorporeze toate

51
oportunităţile ce caracterizează îmbunătăţirea mediului local. Focşaniul metropolitan trebuie
schiţat şi construit pe fundaţii stabile, şi prin abordarea noastră strategică „Prioritatea
planificării şi modernizării urbane”, ne-am angajat în a demonstra că Focşaniul Metropolitan
este:

 Proiectat, construit pentru a folosi eficient resursele naturale, pentru a minimaliza deşeurile,
pentru a le administra cu scopul de a fi folosite de generaţiile prezente şi viitoare;

 Caracterizat de politici şi programe eficiente şi care răspund nevoilor, şi de parteneriate

public-privat de succes, bazate pe Strategia Sustenabilă a municipiului şi pe politicile şi
programele de mediu care doresc să promoveze utilizarea teritorială eficientă a resurselor,
utilizarea transportului, energiei şi apei, precum şi conservarea resurselor.

Elementele prezentate mai sus sunt punctele de plecare ale activităţii noastre şi ingredientele
pentru planificarea şi modernizarea urbană susţinută a Focşaniului, pentru următorii ani. De
aceea ne-am decis să le numim ”Principiile municipiului Focşani privind dezvoltarea urbană
susţinută şi planificarea spaţială în perioada 2007-2013”.

În plus, ne vom asigura că toate celelalte Obiective Strategice 2 – 10 (vezi Secţiunea 5) asociate
direct sau indirect cu proiectul de Urbanizare a Municipiului şi Planificare Spaţială se înscriu în
totalitate componentelor de Planificare Spaţială.

Pentru a asigura o completă elaborare şi construcţie a sistemului de planificare privind

transformarea municipiului Focşani într-un oraş metropolă, trebuie să ne asigurăm, în acelaşi
timp, că şi toate celelalte elemente vitale ale vieţii de zi cu zi a cetăţenilor municipiului Focşani,
inclusiv mediul înconjurător natural al municipiului, moştenirea culturală şi istorică, resursele
construite, în stare de funcţionare, sunt în totalitate respectate, ca şi principii fundamentale în
ceea ce priveşte:

 Legăturile dintre oameni şi locurile în care trăiesc şi lucrează, luând în considerare nevoile
oamenilor de a accesa locuri de muncă şi servicii cheie;
 Integrarea, pe cât posibil, a formelor urbane existente, a mediului natural şi construit
existent, în noile planuri;
 Procesele necesare pentru a garanta că zonele centrale şi periferice ale municipiului sunt de
succes, sigure, în strânsă legătură şi bine conectate cu cartierele şi zonele rezidenţiale;
 Impactul direct şi indirect asupra urbanizării şi dezvoltării economice şi regionale a
municipiului, în raport cu mediul natural.

Grupul de Dezvoltare Strategică din cadrul Primăriei Focşani, este convins că o activitate
pregătitoare bine elaborată şi cuprinzătoare va asigura o implementare oportună, eficientă şi
eficace, precum şi rezultate durabile. Este recunoscut de asemenea faptul că îndeplinirea

52
Obiectivelor Strategice, trebuie să facă subiectul unei performanţe de cel mai ridicat nivel şi să
fie întreprinsă prin munca comună a mai multor organizaţii şi instituţii ale factorilor cheie
implicaţi, în cadrul noului Parteneriat Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană.
Primăria îţi va asuma rolul de conducere în această activitate, aşa cum este stipulat în Declaraţia
Misiunii Strategiei (vezi Secţiunea 3). Parteneriatul Strategic pentru Planificare şi Modernizare
Urbană, ca parte a mai multor serii de alte Parteneriate Strategice, va deveni cadrul instituţional
cheie pentru Implementarea Strategiei. Detaliile privind aceste noi structuri pot fi găsite în
Secţiunea 9 ”Măsuri privind
Implementarea”.

2. Analiza de context

Referitor la Obiectivele Strategice,

prioritatea „Planificare şi
Modernizare Urbană” poate fi
considerată ca o prioritate
elementară prin intermediul căreia
intervenţiile pentru planificare
urbană şi modernizare a
municipiului Focşani asigură fondul
pentru viitoarea structură fizică a
municipiului, şi le permite celorlalte
Priorităţi Sectoriale să încorporeze şi să urmărească intervenţiile prioritare, conform noilor
concepte propuse privind idea de „oraş metropolă”.

Ar fi imposibil să discutăm despre aplicarea proiectelor pentru ”Focşaniul Vizual” din punct de
vedere European, pentru „Focşaniul Dinamic” din punct de vedere al Regiunii SE sau pentru
„Focşaniul Curat şi Verde” din punct de vedere intern, etc., fără a crea mai întâi premise
puternice privind urbanizarea şi modernizarea municipiului Focşani.

Astfel, Analiza de context formează baza care identifică: caracteristicile urbane actuale ale
Focşaniului de azi, ce impact au aceste probleme asupra calităţii vieţii cetăţenilor, şi cum
contribuie ele la sporirea gradului de vizibilitate şi atracţie al oraşului nostru. În acest context,
vom avea o abordare critică şi vom explora
modul în care Focşaniul de azi este cunoscut în
România şi Europa, şi vom explora modelele de
referinţă din Europa. În tot acest timp vom
încerca să identificăm şi ingredientele cheie pe
baza cărora vom întreprinde următorii paşi în
transformarea municipiului Focşani într-o
Metropolă şi un centru comercial inter-regional
al Regiuni SE.

Caracteristici urbane interne actuale ale

municipiului Focşani

Focşani este situat în „tărâmul cutremurelor”

zona cu cea mai importantă activitate seismică a
României. După 1970, „sistemul fortăreaţă”, o
planificare urbană seismică, a păstrat foarte
puţin din vechiul oraş Focşani. În timpul
perioadei comuniste s-au construit în întregul
oraş noi blocuri de locuinţe care urmăreau nişte
criterii seismice foarte stricte, dar fără nici un
caracter estetic. Spaţiile dintre blocuri sunt mici

53
şi folosite necorespunzător. Acele spaţii care există nu au zone de joacă pentru copii, nu există
spaţii verzi, de asemenea lipsesc spaţiile de parcare, şi este un lucru obişnuit astăzi în Focşani
să întâlneşti maşini parcate peste tot, chiar şi pe puţinele zone verzi care au supravieţuit între
clădiri.

Municipiul Focşani este împărţit pe 6 zone: Centru, Gară-Obor, Bahne, Autogară, Sud,
Mândreşti

În cadrul oraşului nu există un

mobilier urban uniform (coşuri
de gunoi, bănci, garduri, cabine
telefonice, etc.) de asemenea
lipsesc zonele verzi şi terenurile
sportive, de exemplu terenuri de
mini-fotbal, tenis, volei şi / sau
handbal (cu suprafeţe artificiale
şi naturale). De asemenea nu
sunt organizate zonele de trafic
marcate pentru biciclişti şi este
aproape imposibil să găseşti
locuri libere pentru plimbare, cu
excepţia străzii Unirii, care este
închisă traficului cu ocazia
festivităţilor publice, sau a zonei din piaţa Unirii, poate singura zonă de parc urbanizată din
oraş. Toate acestea indică lipsa actuală a proiectării adecvate a unor zone de agrement care pot
fi ulterior transformate intr-un adevărat centru al oraşului. Un tur al oraşului, în căutarea acelor
„locuri frumoase” care sar în evidenţă, denotă imediat lipsa unui front stradal unitar, pur şi
simplu din cauza faptului că blocurile sunt
plasate ca nişte „dinţi rari”, deterioraţi de
eroziune, iar spaţiile libere sunt „invadate”
de unităţi comerciale nu foarte estetice,
care îşi îndeplinesc în totalitate scopul dar
nu au valoare estetică. De asemenea,
faţadele clădirilor au un aspect sărăcăcios
în acest moment, ca un decor dezolant.

Acestea sunt nişte comentarii estetice

foarte neplăcute despre oraşul nostru, dar
sunt importante pentru activitatea noastră,
deoarece ar trebui să acceptăm deschis şi
critic realitatea şi să facem tot ce ne stă în
putinţă pentru a schimba situaţia.

Cele două stadioane de fotbal actuale nu

sunt folosite corespunzător şi nu sunt
întreţinute regulat, în timp ce zonele din
jur au fost abandonate de ani de zile.

Mai mult, din păcate aproape că nu există

zone istorice protejate în Focşani, în
condiţiile în care oraşul are o bogată
moştenire culturală (Vezi Prioritatea
Moştenire Culturală şi Turistică).

54
 Municipiul Focşani nu are în prezent un
arhitect şef. Această situaţie durează de doi
ani. Problemele urbanistice ale municipiului
sunt dezbătute la întâmplare, fără un plan, de
către un personal administrativ redus, fără o
viziune strategică. În prezent, doar 9 persoane
lucrează în departamentul de planificare
urbană, structuraţi în 4 departamente
responsabile de: autorizaţii, aprobări, GIS şi
disciplină în construcţii. Principalele
responsabilităţi ale departamentului urban
sunt: să coordoneze activitatea de planificare
urbană prin propunerea de studii urbanistice;
participarea în elaborarea unor decizii locale;
menţinerea, actualizarea şi promovarea
Planului Urbanistic General şi a
Regulamentelor Urbanistice; acordarea de
aprobări şi autorizaţii de construcţie în cadrul
municipiului; controlarea procesului de
construcţie desfăşurat în cadrul municipiului;
asistarea, cu sfaturi tehnice, a companiilor şi
persoanelor în procesul de construcţie.

După 1900, Focşaniul s-a confruntat cu extinderea dezordonată a spaţiilor comerciale, fără a
ţine cont de „esteticul
locului”. Există foarte multe
magazine şi restaurante nou
deschise, care îşi deservesc
principala funcţie, dar care,
prin imaginea lor, nu au nici
o contribuţie estetică.

Mai mult, în timpul

redactării Strategiei, Grupul
Strategic de Dezvoltare şi
echipa de experţi au avut
ocazia de a discuta cu
cetăţenii probleme de
urbanism, sociale şi
economice (prin sondaje) şi
de asemenea de a se
consulta cu diferitele
instituţii şi organizaţii (prin chestionare sectoriale) şi au identificat în acest mod mai multe
probleme de urbanistică care afectează în prezent oraşul şi viaţa cetăţenilor în aproape toate
zonele vitale. Toate aceste probleme sunt înregistrate şi tratate în cadrul fiecărei Priorităţi din
Strategie.
În timp ce celelalte Priorităţi ale Strategiei analizează respectivele probleme sectoriale în
adâncime, considerăm că merită să notăm principalele probleme legate de urbanism care
afectează calitatea generală a vieţii cetăţenilor. Acestea sunt:

 Canalul colector ape încă nefinalizat;

 Proiectul gării, în desfăşurare, nu face referire la amenajarea zonei din spatele gării, ceea ce
duce din păcate la separarea municipiului în două zone.

55
 Iluminatul municipiului este de proastă calitate, neeficient din punct de vedere al costurilor
şi inexistent în afara zonei centrale. De asemenea nu este clar stabilită proprietatea
iluminatului public, între Primărie şi Electrica, ceea ce duce la o proastă întreţinere sau ne-
întreţinere a acestuia, în consecinţă mare parte a municipiului nu beneficiază de iluminat
public.
 Pădurea de cabluri care leagă stâlpii a transformat deja oraşul într-o „Junglă aeriană de
cabluri”.
 Lipsa semnificativă a spaţiilor de parcare, artere pentru biciclişti, trotuare, etc.
 Cimitire: cel ortodox din Sud şi cel din Nord sunt bine întreţinute. Celelalte mai vechi,
aparţinând comunităţilor evreieşti şi armene, sunt într-o continuă ruină, necesitând
numeroase investiţii pe care cele două comunităţi nu şi la pot permite.
 Exista o Şosea de Centură: amenajare haotică, fiecare face ceea ce vrea. Nu s-a luat nici o
măsură de siguranţă privind procesul de extindere a municipiului dincolo de Şoseaua de
Centură şi transformarea acesteia într-un drum intern.
 Cetăţenii organizează „grătare” şi gătesc la foc deschis în zonele dintre blocuri, ceea ce
poate reprezenta un posibil risc de incendiu;
 Procesul de înregistrare a terenurilor prin Cartea funciară, propus în 1992 şi început în 1995
a fost amânat din 2001 (în prezent, doar o treime e completat);
 Nu există specialişti GIS şi raport de cadastru în cadrul primăriei. A existat un proiect, dar
a fost abandonat din cauza lipsei de profesionalism a companiei respective. Proiectele GIS
şi de cadastru sunt tot mai importante pentru eficientizarea managementului planului de
urbanizare al municipiului şi a procesului continuu de dezvoltare.

Acestea sunt cele mai cunoscute probleme ale municipiului, despre care vorbeşte toată lumea şi
a căror rezolvare e dorită de toată lumea, şi care au un serios impact negativ asupra calităţii
vieţii.

Referitor la sustenabilitate şi mobilitate, oraşul se confruntă cu probleme semnificative şi în

ceea ce priveşte mediul şi transportul, de ex. gestionarea deficitară a deşeurilor, infrastructura
deficitară a drumurilor, a pavajului, lipsa unor semne vizibile şi bine amplasate, zone de
parcare, treceri de pietoni marcate corespunzător, lipsa accesului în instituţiile publice pentru
persoanele cu handicap, slabe legături de transport cu zonele înconjurătoare şi cu satele din jur,
etc. Acestea şi multe alte
probleme legate de mediu şi
transport sunt dezbătute mai
amănunţit în Priorităţile
„Transport” şi
„Managementul mediului
înconjurător şi deşeurilor”,
dar merită menţionate în
acest stadiu pentru a asigura
că abordarea lor va fi
integrată în viitorul proces
de planificare şi
modernizare urbanistică.

Caracterul urban actual al

municipiului, problemele şi
caracteristicile specifice
urbanistice descrise mai sus prezintă în principal situaţia urbană internă a municipiului.

56
Cu toate acestea, din punctul de vedere al Viziunii Strategiei municipiul Focşani şi al
Obiectivelor Strategice, este important să vizualizăm municipiul Focşani din perspective
externe şi să-i analizăm semnificaţia actuală cu privire la dimensiunile locale şi regionale.

Caracteristici urbane externe actuale ale municipiului Focşani şi semnificaţia lui regională şi
europeană

Circumstanţele actuale privind integrarea României în Uniunea Europeană generează în mod

natural necesitatea unui punct de vedere european, de ex. abordarea Focşaniului ca oraş
aparţinând Uniunii Europene şi unor dimensiuni europene continentale (datorită unui proces
continuu de dezvoltare) şi prin asta evidenţiindu-se caracterul specific şi vizibilitatea lui pe
harta europeană.
Afirmaţia de mai sus conferă o importanţă semnificativă municipiilor şi oraşelor europene. Nu
doar oraşele mari ale Europei se luptă pentru a găzdui Olimpiadele, evenimente internaţionale,
târguri, expoziţii, evenimente sportive, etc., ci şi oraşele mici regionale şi provinciale (mai mici
decât Focşani) încearcă să-şi facă simţită prezenţa pe harta europeană, prin promovarea propriei
identităţi, a gradului lor de atracţie şi activitate, fie că asta înseamnă recunoaşterea lor datorită
unor produse de marcă, sau datorită turismului, mediului sănătos, şi / sau atracţiilor istorice. De
exemplu, Durham, în Marea Britanie, este un oraş de doar 90.000 de locuitori (asemănător ca
mărime cu Focşaniul), dar este bine cunoscut în lumea întreagă datorită puternicului sistem de
Educaţie Universitară, care atrage mii de studenţi, cercetători, şi personalităţi academice din
întreaga lume, sau Maastricht din Olanda, şi el asemănător ca mărime cu Focşaniul, dar
cunoscut pe plan mondial datorită faimosului Tratat din 2002 al Uniunii Europene. De-a lungul
activităţii şi investigaţiei noastre asupra exemplelor de referinţă, am găsit sute de exemple de
acest tip în Europa, care ar putea fi folosite ca indicatori conform cărora municipiul Focşani,
pentru a deveni un oraş european modern, are neapărată nevoie de a-şi crea o imagine proprie şi
de a-şi stabili poziţia pe
harta europeană. Am găsit
de asemenea şi exemple de
succes din România. De
exemplu, Sibiul, un oraş de
mărime medie din
Transilvania. În anul 2007,
Sibiul va fi capitala
culturală europeană. Nu
trebuie să uităm că Sibiul nu
este un oraş mare, este doar
de două ori mai mare decât
Focşaniul, dar a avut succes
în promovarea propriei
imagini, ceea ce a dus la un
succes extraordinar pentru un oraş relativ mic, acela de a-i regăsi numele pe harta europeană ca
oraş cu propria-i identitate, caracter, grad de atracţie şi activitate, devenind astfel cunoscut în
toată Europa.

Analizând exemplele de mai sus precum şi alte modele de referinţă diferite, în principal prin
activităţi de cercetare, printre altele, am avut de asemenea ocazia de a discuta această problemă
cu un număr de experţi internaţionali şi cu vizitatori temporari (în principal oameni de afaceri
din străinătate, care lucrează / efectuează activităţi comerciale cu firme locale). Trebuie să
recunoaştem faptul că în momentul de faţă există o mare disproporţie între Europa şi Focşani,
în ceea ce priveşte imediata vizibilitate. Astăzi Focşaniul e aproape invizibil, (de exemplu chiar
şi prin cele mai cunoscute mijloace de informaţie: Internetul). Înspăimântător, dar activitatea
noastră în cadrul Strategiei ne-a demonstrat că Focşaniul nu este cunoscut în Europa, sau poate
e cunoscut doar într-o mică măsură, în anumite zone ale Europei, datorită migraţiei forţei de
muncă, în Italia mai ales. De asemenea, activitatea noastră a mai scos la iveală faptul că

57
Focşaniul are un grad de vizibilitate şi de atracţie redus şi faţă de restul României. Acest lucru
este demonstrat de faptul că majoritatea călătorilor care folosesc căile ferate sau rutiere pe
coridorul Sud – Nord şi Est – Vest, se opresc rar la Focşani. Pur şi simplu trec prin Focşani sau
îl ocolesc. Pe de altă parte, în timp ce aceste ultime afirmaţii ar putea duce la concluzia că
municipiul Focşani nu este un loc ce se merită vizitat, explorat, nu trebuie să uităm că întreaga
ţară ştie că în oraşul nostru a avut loc unirea ţării din secolul al 19-lea şi că în fiecare an pe 24
Ianuarie sărbătorim Ziua Unirii în Focşani, prilej cu care preşedintele ţării, împreună cu oficiali
diplomaţi şi guvernamentali vin de regulă aici. Cu toate acestea, majoritatea nu stau peste
noapte sau pentru mai multe zile, pur şi simplu vin pentru o jumătate de zi, după care pleacă.

Întrebându-ne de ce turiştii şi vizitatorii nu se opresc în Focşani, ce îi face să meargă mai

departe şi să-şi continue călătoria, fără să se oprească chiar şi pentru o zi, am ajuns la concluzia
că vizibilitatea municipiului din punct de vedere al ofertei şi atracţiei turistice, este foarte slabă.
E chiar mai slabă decât acum două secole, când oraşul era cunoscut ca un centru comercial în
Sud Estul României, cu o puternică activitate comercială şi rute comerciale care legau celelalte
provincii Româneşti cu Marea Neagră.

Din analiza de mai sus reiese că este nevoie de muncă serioasă pentru a schimba situaţia actuală
şi pentru a creşte gradul de vizibilitate şi atracţie al Focşaniului.

Focşaniul are o puternică poziţie

geografică, care poate fi folosită
ca ingredient pentru creşterea
vizibilităţii. Trebuie doar să
„mărim” numele Focşani,
pentru a-l putea „citi” pe hartă
ca o entitate inclusă într-o zonă
cu o semnificaţie adiţională (nu
neapărat ca un spaţiu geografic,
dar mai degrabă ca o lectură
semnificativă). Întorcându-ne
puţin în trecutul apropiat, acest
lucru s-a mai întâmplat. Nu
vedem nici un motiv pentru care
să nu poată fi reinstituit. De
exemplu, planul Focşaniului din
Enciclopedia Română din 1936
suna astfel: Focşani printre
viţele de vie: Panciu,
Odobeşti, Jariştea, iar
Focşaniul este numit
„CAPITALA VINULUI”.

Bineînţeles, suntem conştienţi

că proporţiile sunt altele acum.
Perspectivele europene sunt mai largi decât erau în trecut. Multe oraşe s-au transformat rapid în
timpul ultimului secol, în oraşe mari, metropole şi mega-metropole. Unele dintre acestea şi-au
păstrat tradiţiile şi şi-au îmbogăţit semnificaţia culturală şi tradiţională, în timp ce altele s-au
transformat din zone rurale şi miniere, în oraşe cu tehnologii curate şi servicii.

Realizăm de asemenea că Focşaniul este la o răscruce şi că este foarte important să luăm decizii
strategice şi să conducem oraşul spre viitor, pe termen lung sustenabil. Este responsabilitatea
noastră de a stabili direcţiile municipiului, de a-i maximiza potenţialul şi de a crea premisele
pentru o dezvoltare susţinută. Activitatea noastră la noua Strategie a municipiului, confirmă
această direcţie şi demonstrează angajamentul nostru puternic de a schimba şi transforma oraşul

58
într-o metropolă cu un caracter european modern. Obiectivele Strategice stabilite în Secţiunea 5
şi Principiile şi Valorile din Secţiunea 4, demonstrează în mod clar orientările strategice
europene.

În timp ce revizuiam potenţialul şi resursele

naturale ale Focşaniului, activitatea Strategiei ne-a
îndreptat în mod normal atenţia asupra hărţii
Europei, în căutarea capitalelor vinului... dar nu am
găsit Focşaniul printre ele. Cunoscându-ne poziţia
geografică, resursele naturale şi capacitatea de
producţie a vinului din regiune, ne întrebăm: „De
ce astăzi oraşul nostru este invizibil şi nu e atractiv,
cunoscut în Europa cum a fost în trecut?” şi
„Putem face ca municipiul Focşani să fie vizibil şi
cunoscut din nou, şi cum?”.

Grupul Strategic de Dezvoltare a încercat să

găsească puncte de referinţă şi să vadă dacă
Focşaniul poate deveni „Capitală a vinului” în
Europa secolului 21, atribut pe care Focşaniul l-a
avut la începutul secolului trecut.

Din fericire, cercetările şi rezultatele experţilor

noştri au dus la concluzia că Focşaniul are un
potenţial extraordinar de a-şi recâştiga imaginea şi
de a deveni cunoscut ca şi Capitală a Vinului din Estul Europei. Observând modelele de
referinţă din Europa, ne dăm seama că nu există nici un alt oraş cu această titulatură în Estul
Europei. Noi considerăm că dacă Focşaniul va realiza acordul cu unităţile teritoriale învecinate
de a se transforma cu succes într-o Zonă Metropolitană, va avea un potenţial extraordinar de a
deveni o capitală a vinului situată pe graniţa de Est a Europei, cunoscută ca şi ”Capitala Est
Europeană a Vinului”.

Pentru comparaţie, în acest stadiu

prezentăm o altă capitală a vinului,
existentă în mod real, tot la graniţa
Europei, cam de aceeaşi mărime, care
poate folosi ca model pentru a stabili
punctul de plecare al conceptului
strategiei urbane viitoare. Un punct de
referinţă relevant vine pe loc: Oraşul
Bordeaux în Franţa, situat la graniţa
de Vest a Europei. .
Luând oraşul Bordeaux ca şi punct de
referinţă, ne dăm seama că Focşaniul
îndeplineşte toate pre-condiţiile necesare
pentru a deveni o versiune la scară
redusă o oraşului Bordeaux în Estul
Europei. Viile din judeţul Vrancea,
capacitatea producţiei de vin, resursele
naturale şi de mediu, mediul natural al
munţilor Carpaţi, etc. toate asigură pre-
condiţiile necesare.

59
Am pus următoarele întrebări: Cum putem obţine asta? Poate Focşaniul să devină un Bordeaux
pe graniţa Europei de Est? Ce ar trebui să facem în acest sens?

Bordeaux - Capitala Vest Europeană a Vinului

Focsani – Capitala Est Europeană a Vinului

3. Definirea problemei şi diagnoza

60
Imaginea redusă a „Planului Municipiului” Focşani, din figura 1, dă impresia că un plan de
cadastru numerotat este disponibil, şi că Focşaniul are un Plan Urbanistic General numerotat.

Cu toate acestea, după o încercare eşuată de a numerota planul teritoriului, fără ajutorul unui
arhitect, dezvoltarea urbanistică a municipiului Focşani se realizează după metoda „rezolvării
pe rând a problemelor”, fără vreo planificare strategică şi de către o administraţie cu personal
limitat care nu poate face faţă sarcinilor unei economii în dezvoltare gradată, precum şi
numeroaselor cereri. La ora actuală, „urbanismul de dezvoltare” reuşeşte să umple cumva
golurile lăsate în urmă, de ani de zile, de o planificare a oraşului marginalizată şi lipsită de
scrupule. De asemenea, „planul local al municipiului” hotărât la Bucureşti în 1990, pare să fie
uitat, în timp ce în absenţa unui plan urban strategic pentru viitor, în zilele noastre, un Certificat
de Urbanism nu pare să însemne prea mult.

Recunoaştem faptul că municipiului Focşani îi lipseşte un Plan de Dezvoltare Generală, şi

suntem gata să oprim practicile gen „rezolvarea pe rând a problemelor”, aşa cum s-a explicat
mai sus, şi să transformăm conceptul de planificare viitoare şi dezvoltare urbanistică a
Focşaniului într-o realitate palpabilă.

Un alt aspect major în privinţa Modernizării îl reprezintă necesitatea de a stabili o regulă

privind folosirea materialelor de construcţie în şantiere. Esteticul unui loc reprezintă un element
important şi în absenţa esteticii, imaginea unui loc poate fi deprimantă. După cum se pare,
reţeaua de comunicaţii şi infrastructura Internetului din cadrul sistemul administrativ al
municipiului este un factor pozitiv pentru asistenţa la distanţă, pentru o posibilă administraţie
asistată computerizat a moştenirii imobiliare a municipiului, dar şi întreţinerea drumurilor,

61
distribuţia energiei, managementul transportului public, etc. este de asemenea o condiţie
favorabilă pentru toate domeniile dezvoltării urbane viitoare a municipiului Focşani. De
exemplu, noi credem că înţelegerea viitoarei Strategii Urbanistice a municipiului Focşani va
crea un spaţiu permanent de dezbateri în care se pot face propuneri şi prezinta diferite modele
(începând cu lucrările actuale de îmbunătăţire din jurul noii construcţii a Gării Focşani).

Din cauza lipsei unui

concept urban
strategic, problemele
subminează calitatea
vieţii şi coeziunea
comunităţii în ceea ce
priveşte accesibilita-
tea, măsurile de
protecţie pe străzi şi
drumuri, iluminatul
stradal, problemele de
aprovizionare cu apă
şi curăţenie a străzilor
şi gospodăriilor,
problemele generate
de managementul
deşeurilor, de
ineficienţă şi
consumul ridicat de
energie, poluare stradală, câini comunitari, etc. În plus, lipsa unui concept urban strategic
creează dezordine, o imagine necontrolată şi inestetică a infrastructurii municipiului, lipsa unor
spaţii verzi curate, prezenţa unor spaţii de parcare neorganizate, lipsa unor zone de plimbare şi
ciclism, a spaţiilor de joacă pentru copii, a terenurile de sport deschise, lipsa unui mobilier
uniform al oraşului, prezenţa semnelor stradale şi indicatoarelor neclare. Acestea sunt o parte a
problemelor care afectează direct calitatea vieţii cetăţenilor.

Cealaltă problemă a
Focşaniului se referă la lipsa
de vizibilitate şi atracţie pe
care le-am discutat în
paragrafele anterioare, prin
diverse exemple şi modele de
referinţă atent selecţionate. O
altă problemă constă în gradul
de atracţie al municipiului
Focşani în ceea ce priveşte
actuala ofertă culturală,
istorică, de petrecere a
timpului liber, sportivă şi /
sau turistică, dintre care
majoritatea sunt inexistente
astăzi. De asemenea se
înregistrează lipsa ofertei de
condiţii de calitate în privinţa
cazării turiştilor, cu excepţia puţinelor hoteluri şi pensiuni private, majoritatea oferind servicii
sub standardele UE. În zonele mărginaşe ale oraşului nu există indicatoare clare, nici centre de
popas, mall-uri, restaurante, parcuri de distracţie sau tematice, toate aceste aspecte făcând ca
oraşul să nu fie o destinaţie atractivă în care să te opreşti, să te relaxezi, să faci cumpărături sau
chiar să rămâi peste noapte datorită unor activităţi culturale sau festivităţi de altă natură.

62
Lipsa unui sistem de marketing în Focşani contribuie de asemenea la această situaţie. Chiar şi
în zilele noastre, cu soluţii relativ ieftine pentru activităţi de marketing on-line, datorită
sistemelor şi tehnologiilor IT avansate, Internetului şi reţelelor informatice, Focşaniul este slab
reprezentat, aproape necunoscut în Europa, în timp ce cu ceva timp în urmă, mai precis la
începutul secolului trecut era cunoscut ca fiind Capitala Vinului din Sud – Estul Europei. Pe de
o parte, problema infrastructurii IT este legată direct de planificarea urbană, instalaţiile prin
cablu cu fibră optică, etc. În acest moment se desfăşoară anumite activităţi cu privire la
digitalizarea oraşului, dar din nou şi această activitate se realizează fără un concept urban de
planificare integrat.

Prima şi cea mai inevitabilă concluzie este că această situaţie trebuie stopată şi că trebuie luate
măsuri urgente pentru prevenirea acestei dezvoltări necontrolate, de cel mai multe ori
nesusţinută şi dezordonată.

Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, ar fi util să prezentăm concluziile şi să formulăm
recomandări pentru acţiunile strategice vizate.

4. Principale concluzii

 Caracteristicile şi specificul urban intern actual al municipiului Focşani contribuie la

problemele crescute de mediu, transport, comunicaţii, cazare, sănătate şi sociale ale
oraşului şi în consecinţă la condiţiile de
viaţă mai grele pentru cetăţeni,
comparativ cu oraşe de mărime
asemănătoare din Uniunea Europeană;

 Absenţa de-a lungul anilor a unei

planificări strategice şi lipsa unui Plan
General de Dezvoltare al municipiului a
contribuit la creşterea şi dezvoltarea la
întâmplare, ne-planificată a
municipiului, rezultând astăzi în non-
uniformitatea clădirilor, aspectul lor
inestetic, lipsa unei zone centrale, a
parcurilor, a zonelor de agrement şi a
spaţiilor verzi, lipsa locurilor de parcare,
a locurilor de joacă pentru copii, a
legăturilor dintre diferitele părţi ale
municipiului, etc. De asemenea nu
există linii de delimitare, linia
orizontului, puncte de referinţă, care să
contribuie la calitatea mediului local.

 În prezent, în municipiul Focşani nu se

aplică regulile şi regulamentele privind conservarea mediului local înconjurător, nu se
intervine pentru a evita pierderea de spaţii deschise, lipsuri importante în cadrul procesului
de dezvoltare, şi de asemenea nu se ia măsuri pentru conservarea organizată a vegetaţiei
naturale, a caracteristicilor apei şi a altor caracteristici care contribuie la calitatea mediului
local înconjurător. Oraşul mai este caracterizat de lipsa utilizării resurselor energetice
sustenabile, de randamentul scăzut al utilizării energiei la nivelul gospodăriilor, instituţiilor
şi întreprinderilor, de poluare necontrolată şi de probleme legate de transport, ecologie,
materiale şi consumul de apă.

63
 Pe lângă lipsa Planului General de Dezvoltare, municipiul Focşani nu asigură nici măcar o
schiţă de dezvoltare a municipiului şi/ sau a cartierelor rezidenţiale, prin care comunităţile
locale ar fi încurajate să-şi identifice trăsăturile de valoare, caracteristicile şi aspiraţiile de
design pe care le au pentru locurile în care trăiesc.

 Municipiul Focşani nu promovează, nu încurajează şi nu sprijină practicile de construcţie

sustenabile, asta însemnând abordarea problemelor privind reducerea consumului de
materiale, minimalizarea pierderilor, folosirea materialelor reciclabile şi administrarea
operaţiunilor de pe şantierele de construcţie astfel încât să se evite poluarea, praful, etc. şi
de asemenea nu promovează şi nu aplică măsurile şi practicile vizând renovarea clădirilor
cu scopul de a reduce consumul de energie, scopul fiind zero emisii, ceea ce în oraşele
europene moderne reprezintă cea mai bună practică şi obiectivul final curent. Mai mult,
energia solară, energia eoliană şi
alte surse de energie reciclabilă nu
sunt opţiuni exploatate în oraş în
prezent, deşi climatul şi condiţiile
naturale şi de mediu sunt perfecte
pentru exploatarea acestor tipuri de
energie.

 Lipsa interesului pentru conservarea

moştenirii istorice şi culturale din
ultimii treizeci de ani, din nou legată
de absenţa conceptului de urbanism
strategic, a contribuit la absenţa
siturilor istorice vizibile ale oraşului
şi la abandonarea activităţilor
culturale.

 Pe harta europeană Focşaniul este

invizibil, nu-şi promovează şi nu îşi
prezintă identitatea, şi
caracteristicile specifice, nici nu
oferă activităţi de petrecere a
timpului liber, sportive,
cumpărături, sau alte activităţi
tematice şi atractive, care ar putea atrage vizitatorii şi turiştii.

 Municipiul Focşani rămâne în urmă faţă de oraşele europene moderne în ceea ce priveşte
continuitatea, conţinutul şi calitatea domeniului public şi lizibilitatea. Şi aceste probleme
sunt în mare parte legate de lipsa unui concept strategic de urbanism pentru oraş.

Ce putem face în această privinţă?

5. Recomandări

Recomandările privind Prioritatea Planificării şi Modernizării Urbane trebuie să ia în

considerare perspectivele globale ale structurii fizice viitoare şi a funcţionării generale.

Ca urmare, un număr de intervenţii de proiect prezentate aici nu sunt segmentate în proiecte

specific ajustate, ci sunt prezentate la scară largă ca şi operaţiuni şi recomandări, în cadrul
cărora se pot dezvolta alte Priorităţi Sectoriale ale Strategiei, în conformitate cu Viziunea şi
Obiectivele Strategice. Aşa cum a fost menţionat mai sus, Obiectivele Strategice, prin
intermediul Priorităţii de Planificarea şi Modernizarea Urbană, se axează pe dezvoltarea unui

64
„punct de vedere” şi crearea Vizibilităţii Municipiului, a Viziunii Urbane şi Sutenabilităţii,
definind importanţa strategică cu privire la aspectele regionale şi internaţionale, şi creşterea
dezvoltării viitoare a municipiului în conformitate cu Viziunea Strategiei.

Ca urmare a analizei, definirii problemei şi diagnozei şi concluziilor schiţate, am identificat

următoarele recomandări cheie ca fiind cruciale şi esenţiale pentru a forma traiectoria de
dezvoltare a noii Zone Metropolitane Focşani a secolului 21, şi anume:

 Dezvoltarea Viziunii Urbane a Municipiului Focşani, bazată pe Semnificaţia

Internaţională şi Regională

Este necesară o viziune urbană globală a municipiului Focşani, de la centru până la periferie,
dincolo de limitele actuale. Zona centrală ar trebui re-evaluată iar viaţa privată mutată spre
periferie, spre cartiere mai frumoase, care să beneficieze de utilităţi specifice, cu o calitate a
clădirilor care să ţină cont de faptul că Focşaniul este situat într-o zonă cu risc seismic 9; cu
toate acestea, nu trebuie făcute reduceri în privinţa finisajelor, a instalaţiilor de calitate, şi a
confortului substanţial îmbunătăţit.

Zona Metropolitană Focşani, în această viziune ar include pe lângă Focşani, încă două oraşe:
Odobeşti, spre Est şi Mărăşeşti, spre Nord, precum şi încă alte treisprezece comune cu satele
aferente. Aşa cum arată harta şi tabelul de mai jos, Zona Metropolitană Focşani ar însuma o
suprafaţă totală de 749.73 km2, însemnând mai mult de 15% din suprafaţa Judeţului Vrancea.
Conform Institutului Naţional de Statistică, populaţia acestei zone a atins în Iulie 2003 numărul
de 169,730 de persoane, reprezentând aproape 43% din populaţia Judeţului Vrancea.
Tabelul de mai jos prezintă lista localităţilor care vor face parte din Zona Metropolitană
Focşani, conform viziunii, cu date complete despre suprafaţa lor în km2 şi numărul de persoane
în Iulie 2003.
Nr. Localitate Km2 Număr de
persoane
1 Odobeşti 57.54 8160
2 Mărăşeşti 87.1 12342
3 Garoafa 71.44 4610
4 Vânători 86.9 5672
5 Suraia 48.51 5496
6 Bilieşti 20.84 2309
7 Milcovul 27.53 3270
8 Răstoaca 20.44 2210
9 Gologanu 39.81 3311
10 Slobozia Ciorăşti 78.11 2089
11 Goleşti 12.95 3716
12 Câmpineanca 19.57 3266
13 Vârteşcoiu 39.32 3383
14 Cârligele 40.68 2913
15 Coteşti 50.84 4786
16 Focşani 48.15 102197
TOTAL 749.73 169730

Următoarea hartă a Vrancei arată întreaga suprafaţă a Zonei Metropolitane Focşani în această
viziune.

65
Această orientare implică o re-gândire a traficului, a „arhitecturii mişcării”, cu noi servicii şi
mijloace de transport, precum şi o dezvoltare a oraşului pe orizontală, prin cartiere rezidenţiale
şi diverse activităţi;

Municipiul Focşani
ar putea deveni
„Capitala Vinului în
Europa de Sud –
Est” şi ar trebui să
fie o „bază de
lansare” pentru
activităţile turistice
regionale, şi un
punct de plecare
pentru „drumul
vinului” cu o „piaţă
de vinuri” care ar
putea să-l plaseze în
circuitul turistic
european. Analiza
şi modelele de
referinţă i-au oferit
oraşului o
oportunitate substanţială pentru a atinge acest prag, bazându-se pe poziţia sa geografică, pe
resursele sale naturale şi de mediu, precum şi pe capacitatea ridicată de producţie a vinului. Ca
şi Capitală a Vinului, ar putea găzdui Piaţa Naţională a Vinului, precum şi târguri internaţionale
de degustări de vinuri. De asemenea, ar putea găzdui parcuri tematice şi centre de atracţie,
alături de complexele de petrecere a timpului liber, centrele comerciale şi restaurantele din
apropierea Centurii. Mori de vânt şi centrul seismic de expoziţie, în apropierea Parcului
Cutremurului, pot de asemenea să îmbunătăţească percepţia asupra oraşului şi să atragă turiştii
şi călătorii de tranzit spre a se opri şi a experimenta mediul local ospitalier al Focşaniului.

66
Întreaga atmosferă ar putea suferi o schimbare dinamică, iar restaurantele tradiţionale, siturile
moştenirii culturale şi istorice, centrele de cultură, noul muzeu al Vinului, şi toate celelalte
facilităţi comerciale şi de petrecere a timpului liber vor putea oferi cea mai bună calitate în
vederea primirii turiştilor şi a călătorilor de tranzit. De asemenea, pentru copiii din excursiile
şcolare, Muzeul Vinului, Parcul Cutremurului şi parcurile tematice şi de distracţie ar putea
deveni părţi integrale a programului de excursie, având atât un scop educaţional cât şi
distractiv.

Indicatoarele clare, siturile şi locaţiile bine marcate, anunţurile privind locaţiile turistice şi
facilităţile comerciale şi de petrecere a timpului liber, de-a lungul autostrăzii, etc., precum şi
site-urile de Internet privind diverse aspecte ale Focşaniului, posturile locale de radio – TV,
broşurile, buletinele informative, pliantele locale, etc., vor îmbunătăţi vizibilitatea oraşului, atât
pe plan local cât şi pe plan internaţional.

Municipiul Focşani are toate premisele pentru a deveni Capitala Vinului în Europa de Sud –
Est, şi de a oglindi practic ceea ce oraşul Bordeaux reprezintă pentru partea de Vest a Europei.

Industria, în special industria forestieră, industria vinului, industria textilă şi sectorul serviciilor
publice ar trebui să cunoască o dezvoltare gradată şi dinamică. Iniţiativele specializate de
dezvoltare trebuie să aibă loc de-a lungul diverselor segmente ale procesului de urbanizare, iar
planurile bine elaborate de dezvoltare, afaceri şi marketing, bazate pe studii privind
fezabilitatea şi evaluarea impactului mediului ar trebui să devină elemente esenţiale ale
dezvoltării Zonei Metropolitane Focşani. La toate nivelurile, ar trebui prezentate idei şi opinii,
purtate discuţii între factorii implicaţi şi public. Procesul trebuie să asigure o transparenţă şi
deschidere totală, având ca rezultat determinarea sprijinului publicului. Trebuie urmărită o
dezvoltare constantă, independentă de rezultatele recensământului, transformând astfel
municipiul Focşani într-un loc atractiv şi vizibil. Rezultatele acestei activităţi ar trebui să ducă
totodată la o activitate economică dinamică, cu o prezenţă îmbunătăţită a sectorului de servicii,
şi o bună infrastructură a logisticii urbane, transportului şi facilităţilor de depozitare, cu scopul
de a re-institui Focşaniul ca şi centru comercial al Regiunii de Sud – Est, datorită poziţiei sale

67
geografice benefice, la intersecţia rutelor de Sud – Est şi Nord – Est, cu cele de Nord şi cu
Marea Neagră. În secolul al 19-lea, Focşaniul era cunoscut ca centru comercial regional.
Aspectele economice, prezentate cu scopul definirii globale a viziunii urbanistice a Zonei
Metropolitane Focşani, vor fi discutate în detaliu, în Prioritatea „Economia” a Strategiei.

Noul Parteneriat Strategic pentru Modernizarea şi Planificarea Urbană va ocupa locul

principal în elaborarea Programului Multilateral privind viziunea urbană a Zonei Metropolitane
Focşani. Acest program ar trebui să fie subiectul unor analize de evaluare amănunţită a
impactului asupra mediului, a studiilor de pre-fezabilitate şi fezabilitate, şi ar trebui să includă
un plan de marketing şi de afaceri care să rezulte într-un Plan de Acţiune, ce ar servi ca bază
pentru crearea noii imagini a Focşaniului ca Zonă Metropolitană, Centru Comercial Inter-
regional al Regiunii de Sud – Est, şi Capitală a Vinului pentru Europa de Sud – Est.

 Dezvoltarea unui nou şi modern PLAN GENERAL DE DEZVOLTARE a Zonei

Metropolitane Focşani

Viziunea urbană prezentată mai sus ar trebui să fie fără nici o discuţie, parte a planificării
strategice generale multilaterale, şi
ar trebui să devină ingredientul
principal al elaborării Noului Plan
General de Dezvoltare a Zonei
Metropolitane Focşani.

Selecţia metodologiei pentru

schiţarea şi elaborarea Noului Plan
General de Dezvoltare a Zonei
Metropolitane Focşani nu este o
sarcină uşoară. În timpul activităţii
la elaborarea Strategiei
Municipiului, Grupul Strategic de
Dezvoltare a avut ocazia, prin
analizarea diverselor modele de referinţă, de a se familiariza cu cele mai bune practici şi
modele de referinţă privind planificarea urbană din Europa. În privinţa Obiectivelor şi Viziunii
Strategice 1 – 10, considerăm că noul Plan General de Dezvoltare al municipiului Focşani
trebuie dezvoltat pe baza conceptului de sustenabilitate a spaţiului construit. Acest lucru va
face posibil ca viziunea noastră să reziste testului timpului, şi ca activitatea noastră să se
concentreze nu numai asupra întrebării dacă lucrurile „vor rezista mult”, ci şi dacă ele „vor
rezista bine” şi vor fi sustenabile. Sustenabilitatea ar trebui să ducă la prosperitate şi durabilitate
continuă, pe termen lung. Drept urmare, putem atinge „O PERIODĂ armonioasă pentru
Focşani”, ceea ce înseamnă – SFÂRŞITUL din care putem crea un NOU ÎNCEPUT.

Această abordare înseamnă că ar trebui să reuşim ca fiecare obiect urban al oraşului să aibă
propria-i durată, ca într-o orchestră în care fiecare instrument are propriul timp de expunere -
un moment în care va fi integrat armonic. Acest lucru va schimba disonanţa generală
momentană pe care vrem să o eliminăm gradat.

Pe de altă parte, prin recunoaşterea Conceptului de ImmoDurabilite (sau Sustenabilitate

Imobiliară) care e momentan un concept, vom reuşi să atingem inserţia “obiectului imobiliar”
în timp, şi într-o modalitate durabilă. În plus, este evident, din experienţa europeană, că
interesul pentru această abordare a „universului lucrărilor şi construcţiilor publice” este de
viitor şi că permite instrumentarea unor serii de indici situaţi în afara timpului actual al
proiectului şi care „strălucesc” în cadrul procesului de consum specific oraşului, regiunii, lumii
în general. Noi împărtăşim aceste opinii în mare parte. De asemenea, considerăm că dezvoltarea
susţinută şi calitatea mediului se vor dovedi în timp a fi sub-produse ale unei gândiri vizionare
şi globale, în timp ce modularizarea e doar o etapă. Pentru a da un exemplu, structura artei

68
construcţiei este universală: „Arhitectul” schiţează ceea ce „clientul” doreşte şi ceea ce
„întreprinzătorul” poate construi. Practic vorbind, această simplicitate elementară se manifestă
doar în societăţile tradiţionale. În societatea noastră „supra-codificată”, „obiectul imobiliar” se
va transforma într-un obiect de schimb chiar înainte de crearea lui şi va trece prin mâinile mai
multor „actori” care transformă inserţia lui în timp într-un proces susţinut, necesar, implicit,
chiar obligatoriu.
În timp ce încercăm să justificăm alegerea metodei de abordare privind dezvoltarea noului Plan
General de Dezvoltare al municipiului Focşani, trebuie să menţionăm că atât conceptul cât şi
abordarea sunt foarte cuprinzătoare şi că elaborarea lor poate transforma uşor acest efort într-o
lucrare de doctorat. De exemplu, un remarcabil import, care derivă din externalizarea
managementului imobiliar şi a serviciilor bazate pe stipulaţiile Codului Pieţelor Publice emise
pentru Contracte de Parteneriate Publice şi Private, poate accentua aceste complicaţii
descriptive.

Rolul esenţial în acest proces îl va avea Parteneriatul Strategic pentru Planificarea şi

Modernizarea Urbană a municipiului Focşani, condus de Primăria Municipiului Focşani şi
compus din reprezentanţii senoriali ai organizaţiilor şi instituţiilor factorilor implicaţi din oraş,
atât din sectorul public cât şi din cel privat. Sectorul privat ar trebui să joace un rol vital în
transformarea municipiului Focşani şi să acţioneze ca promotor şi generator al dezvoltării
climatului de afaceri şi al bunăstării sociale şi economice a societăţii. Rolul său în urbanizarea
oraşului trebuie văzut ca sprijin al intervenţiilor care necesită eforturi din partea autorităţilor
publice.

 Integrarea vecinătăţilor municipiului Focşani în noua structură a Zonei

Metropolitane

Integrarea oraşelor Odobeşti şi Mărăşeşti, împreună cu comunele şi satele aferente acestora:

Garoafa, Vânători, Suraia, Bilieşti, Milcovul, Răstoaca, Gologanu, Slobozia Ciorăşti, Goleşti,
Câmpineanca, Vârteşcoiu, Cârligele, Coteşti în structura administrativă şi teritorială a Zonei
Metropolitane Focşani, ar trebui de
asemenea elaborată în cadrul
Programului Viziunii Urbane şi în
noul Plan General de Dezvoltare al
Municipiului.

Cele mai bune practici din Europa,

ne arată că procesele de integrare
presupun planificări pe termen lung,
sprijinul diverşilor actori şi necesită
colaborarea între diversele autorităţi
locale, regionale şi naţionale. Cel
mai subtil mod de a aborda această
activitate e de a crea aşa numitul
„Pol de Competenţă Urbană”, sub
forma unei asociaţii cu scop non-
lucrativ, adunând laolaltă autorităţile
locale ale municipiului Focşani
(Primăria fiind iniţiatorul), Consiliul
Judeţean Vrancea, ministerele
relevante din domeniu şi
departamentele teritoriale de-concentrate care tratează diverse probleme sectoriale care au
strânsă legătură cu dezvoltarea urbană (de ex. transport, mediu, sănătate, infrastructură IT, etc.),
Camera de Comerţ şi Industrie, Institutul de Statistică, etc. şi în special reprezentanţii oraşelor
şi satelor învecinate, care se vor integra în structura administrativ – teritorială a Zonei

69
Metropolitane Focşani şi care vor lua parte la crearea noii Zonei Metropolitane numită
„Capitala Vinului Europei de Sud Est”.

Integrarea acestor oraşe învecinate, împreună cu municipiul Focşani de astăzi, va crea o Zonă
Metropolitană de aproape 170.000 de locuitori, cu un teritoriu de aproximativ 750 km2. Datorită
caracteristicilor mediului şi activităţilor economice primare de pe întreaga suprafaţă a
teritoriului Zonei Metropolitane Focşani, (de ex. industria vinului), noua Zonă Metropolitană
Focşani se va bucura de toate caracteristicile necesare pentru a deservi în totalitate epitetul de
Capitala Vinului Europei de Sud Est, fără a avea nici un fel de competiţie în această parte a
Europei. Dacă modernizarea urbană va urmări liniile descrise mai sus, noul oraş Focşani se va
dezvolta, ajungând în câţiva ani o proiecţie a oraşului Bordeaux pentru graniţa Europei de Est.

Toate acestea trebuie bine încorporate în noul Plan General de Dezvoltare, înainte de a
întreprinde orice altă acţiune. Grupul Strategic de Dezvoltare, pe baza cercetărilor şi studiilor
diferitelor modele de referinţă folosite în timpul elaborării Strategiei, propune asistenţă
internaţională şi colaborare în vederea sprijinirii planificării procesului de integrare şi în
structurarea dialogului şi acţiunilor dintre părţi, prin demonstrarea experienţei din acţiunile
precedente din Europa şi a lecţiilor învăţate. Bineînţeles, aceasta e doar o propunere care va
constitui subiectul mai multor discuţii şi evaluări ale noului Parteneriat Strategic pentru
Planificarea şi Modernizarea Urbană.

 Dezvoltarea de studii privind Reevaluarea Patrimoniului

Studiul ar trebui să includă

inventarieri imobiliare şi
teritoriale şi să se axeze pe
crearea de valori
exploatabile ale unor mărci
cunoscute.

Noul Parteneriat Strategic

privind Planificarea şi
Modernizarea Urbană,
condus de Primăria Focşani,
va fi responsabil pentru
elaborarea Termenilor de
Referinţă şi pentru
asigurarea monitorizării şi
evaluării activităţii
studiului. Grupul Strategic
de Dezvoltare consideră că
studiul va oferi valoare în
plus elaborării noului Plan
General de Dezvoltare al
municipiului Focşani. În
prezent există lacune
privind informaţiile şi datele
relevante legate de
caracteristicile inventarierii
imobiliare şi teritoriale a
municipiului Focşani şi
aproape că nu există nici un
fel de informaţii privind
inventarierea imobiliară şi teritorială a zonelor învecinate care ar trebui să devină parte a noii
structuri a Zonei Metropolitane.

70
 Elaborarea studiilor de fezabilitate privind experimentele operaţionale de renovare a
locuinţelor

O problemă majoră a oraşului este reabilitarea clădirilor (a blocurilor de apartamente) şi în

special finanţarea unor astfel de
proiecte de reabilitare. Multe
apartamente sunt acum proprietate
privată iar majoritatea familiilor
nu au suficiente resurse pentru a
efectua aceste operaţii de
renovare. De asemenea, Primăria
nu are resurse suficiente nici
pentru a-şi întreţine propriile-i
clădiri. Luând în considerare
aceste aspecte, ar trebui găsite noi
modalităţi de finanţare. Este
nevoie de un model financiar
inovator, de o operaţiune
experimentală care să folosească
tehnologii moderne de construcţie,
o utilizare durabilă a energiei, care
să adune într-un complex blocuri
de apartamente, clădiri publice,
spaţii de construcţii, zone verzi.
Acest complex trebuie abordat ca
un întreg, într-un parteneriat
privat – public. Bineînţeles,
înainte de a fi întreprinse astfel de
operaţiuni, trebuie realizat un studiu de fezabilitate, de asemenea urmat de posibile resurse de
finanţare existente care pot fi atrase într-un astfel proiect.

 Construcţia unui Tunel şi a unui Pasaj Superior pentru noua Gară Focşani

Construcţia tunelului şi
pasajului superior are ca
scop conectarea celor două
părţi ale municipiului
Focşani, în prezent
despărţite de noua Gară
Focşani. Tunelul ar trebui
să asigure legătura rutieră
dintre cele două părţi ale
municipiului, iar pasajul
superior accesibilitatea şi
mobilitatea cetăţenilor între
acestea.

Conducerea elaborării şi
implementării acestor
proiecte de infrastructură va
fi preluată de Parteneriatul
Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană, în strânsă colaborare cu Parteneriatul
Strategic de Transport. Investiţiile sunt la scară mare, motiv pentru care implementarea lor va
necesita studii preliminare de design, pre-fezabilitate şi fezabilitate, evaluarea impactului

71
asupra mediului, design detaliat şi analiza beneficiilor costurilor. Investiţiile ar trebui incluse în
noul Plan General de Dezvoltare, împreună cu alte facilităţi relevante pentru funcţionarea lor şi
utile cetăţenilor (ex. infrastructura de iluminare, electrică şi de cablu, sistemul de aprovizionare
cu apă şi de instalaţii, incapacitatea punctelor de acces, porţi şi garduri de siguranţă, ieşiri de
urgenţă, echipament de protecţie, instrucţiuni de folosire şi de protecţie afişate vizibil, etc.).

 Programarea unui Drum al Vinului în jurul Zonei Metropolitane Focşani şi a

împrejurimilor

Acest lucru presupune crearea unui puternic parteneriat între organizaţiile publice şi private,
inclusiv organizaţiile de relaţii publice şi comunicaţii, organizaţiile locale şi internaţionale de
promovare a turismului, depunerea de eforturi comune pentru crearea drumului Vinului în jurul
Capitalei Vinului din Europa de Sud – Est, legând producţia vinului de Muzeul Vinului (atât în
Focşani cât şi în alte
oraşe), centrele de
testare a vinului noi şi
existente, noua Piaţă
Naţională a Vinului, şi
o serie de alţi mici
producători de vin, care
să creeze astfel o
atracţie turistică cu
elemente educaţionale
şi ştiinţifice, la scară
largă, atractivă atât
pentru turiştii locali cât
şi pentru cei
internaţionali, dar şi
pentru organizaţiile de
cercetare, experţi în vin,
şi centre educaţionale şi
vocaţionale specializate
în producţia de vinuri de origine geografică, amestecată cu vinuri şi şampanii.

Noul Parteneriat Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană va prelua conducerea

acestei iniţiative, împreună cu Parteneriatul Strategic pentru Economie şi Parteneriatul
Strategic pentru Turism şi Moştenire Culturală.

Drumul Vinului va fi inclus şi în Planul General de Dezvoltare al municipiului Focşani.

Grupul de Dezvoltare Strategică propune ca municipiul Focşani să dezvolte acest proiect în

parteneriat cu oraşul Bordeaux, şi astfel să lege Capitala Vinului din Vestul Europei cu cea din
Sud – Estul Europei, sub convingerea că se vor utiliza potenţialele ambelor părţi. De asemenea,
drumul vinului oraşului Bordeaux este una dintre cele mai avansate atracţii turistice din Europa,
servind astfel ca resursă valoroasă pentru design-ul şi implementarea acestei iniţiative.

 Dezvoltarea unui Program Multilateral privind Renovarea Clădirilor din municipiul

Focşani

Acest program are ca scop reabilitarea condiţiilor fizice generale ale clădirilor publice din
municipiul Focşani, clădirilor istorice şi blocurilor de apartamente din zona centrală, prin
îmbunătăţirea imaginii exterioare şi îmbunătăţirea eficacităţii consumului de energie, a

72
aprovizionării cu apă şi a infrastructurii apei menajere, introducerea infrastructurii de Internet
prin fibră optică, instalarea sistemelor de gaze clădirilor care nu beneficiază de aprovizionare cu
gaze naturale, înlocuirea infrastructurii vechi de cablu, folosirea noilor surse de energie pentru
aprovizionarea cu apă şi căldură, (sisteme solare, etc.), folosirea ieşirilor de urgenţă, a
gardurilor de siguranţă şi a altor măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi lucru, în
clădirile incluse în programul de reabilitare.

Acest Parteneriat va fi dezvoltat în mai multe stadii, şi noul Parteneriat Strategic al

Municipiului privind Planificarea şi Modernizarea Urbană va prelua conducerea privind
implementarea acestei iniţiative. Programul va fi implementat conform cerinţelor şi în baza
noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani, sub control strict, asigurând
întreaga aplicaţie a cerinţelor acestuia.

Datorită complexităţii acestei intervenţii, care presupune şi abordarea sincronizată cu

Programul Viziunii Urbane a Zonei Metropolitane Focşani şi cu noul Plan General de
Dezvoltare, se poate ca implementarea programului privind reabilitarea clădirilor să nu fie
finalizată în termenul stipulat de Strategie, dar se vor depune eforturi mari pentru ca stadiile
sale să fie finalizate până la sfârşitul anului 2013.
 Dezvoltarea unui Program Multilateral Coordonat privind Mobilierul Municipiului
Focşani şi a zonelor rezidenţiale învecinate

Acest program are ca scop crearea unui peisaj al străzilor şi al unui peisaj al zonelor deschise
atractiv, prin folosirea unor standarde înalte de design civic şi inovaţie, cu scopul de a
îmbunătăţii gradul de utilitate al străzilor oraşului, de satisfacere a cerinţelor utilizatorilor, de a
promova identitatea oraşului faţă de vizitatori şi rezidenţi, şi de a asigura elemente funcţionale,
durabile, care sunt viabile din punct de vedere economic. De asemenea, are ca scop reducerea
murdăriei, de a înfrumuseţa străzile, pieţele, parcurile şi zonele verzi şi de a-i da municipiului
Focşani un peisaj identificabil.

Programul va fi dezvoltat în mai multe stadii şi noul Parteneriat Strategic al municipiului

privind Planificarea şi Modernizarea Urbană va prelua conducerea implementării acestei
iniţiative. Programul va fi implementat conform cerinţelor şi în baza noului Plan General de
Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani, sub control strict, asigurând aplicarea în totalitate a
cerinţelor acestuia. Parteneriatul Strategic al municipiului privind Planificarea şi

73
Modernizarea Urbană va coordona activităţile privind Parteneriatul Strategic al oraşului
pentru Turism şi Cultură pentru a asigura că programul de mobilare al oraşului va include
siturile de atracţie ale oraşului.

Parteneriatul Strategic al oraşului privind Planificarea şi Modernizarea Urbană va

coordona procesul public de consultare, va pregăti documentele programului, va superviza,
monitoriza şi evalua implementarea acestuia. Obiectivele programului ar trebui să aibă ca scop
armonizarea design-ului, formei, dimensiunii, materialelor şi amplasării mobilierului stradal
într-o manieră funcţională şi accesibilă. Următoarele obiecte generale de mobilier pot fi parte
principală a programului:

 Coşuri de gunoi / reciclare, toalete publice;

 Bănci de grilaj pentru pietoni;
 Straturi de flori;
 Standuri de biciclete;
 Panouri luminoase;
 Marcaje / porţi de intrare între cartiere;
 Unităţi de plată a parcării;
 Indicatoare de găsire a cutiilor poştale;
 Chioşcuri de vânzare a presei;
 Standuri speciale pentru stâlpi de informaţii;
 Indicatoare stradale şi de trafic;
 Hidranţi;
 Etc.

Toate celelalte elemente de mobilier ale oraşului trebuie să aibă un design care să le lege de
celelalte elemente ale oraşului.

Datorită complexităţii acestei intervenţii, care presupune şi abordarea sincronizată cu

Programul Viziunii Urbane a Zonei Metropolitane Focşani şi cu noul Plan General de
Dezvoltare, se poate ca implementarea programului privind Coordonarea Mobilierului
Municipiului să nu fie finalizat în termenul stipulat de Strategie, dar se vor depune eforturi mari
pentru ca stadiile implementării sale să fie finalizate până la sfârşitul anului 2013.

 Dezvoltarea la scară largă a infrastructurii unui Complex de Facilităţi Diverse la

intrarea în municipiul Focşani

Acest complex va include:

 Piaţa Naţională a Vinului;

 Muzeul de Istorie a Vinului;
 Parcuri Tematice şi de Atracţie (ex. parc tematic – cutremur, parc de distracţie pentru copii,
etc.);
 Parcuri de popas (cu benzinării, restaurante, mall-uri, centre de recreere, etc.);
 Facilităţi sportive pe teren deschis (ex. terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, etc.);
 Mori de Vânt (ca sursă nouă de energie pentru aprovizionarea cu electricitate a
complexului);
 Spaţii de parcare acoperite (parcări pe mai multe nivele pentru vehicule uşoare) cu facilităţi
de supraveghere încorporate;
 Spaţii de parcare deschise, pentru vehicule uşoare şi autobuze, precum şi pentru vehicule de
tonaj mare.
 Centrul Sătesc (cu restaurante care servesc mâncare tradiţională, şi magazine care
comercializează mâncăruri tradiţionale făcute în casă şi obiecte de artizanat, etc.);

74
Iniţiativa îi va aparţine Parteneriatului Strategic al municipiului privind Planificarea şi
Modernizarea Urbană în strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru Economie şi
Parteneriatul Strategic pentru Turism. Va fi inclus în noul Plan General de Dezvoltare şi
implementat sub control strict, asigurând aplicarea cerinţelor noului Plan General de
Dezvoltare.

Grupul Strategic de Dezvoltare, bazat pe cercetarea şi exploatarea modelelor de referinţă pentru

acest tip de infrastructură a centrelor comerciale, propune implementarea principiilor de
parteneriat public privat, prin care parteneriatele private imitative vor prelua conducerea
finanţării şi menţinerii diverselor activităţi economice şi de afaceri din centru. Va fi necesar un
program şi un design detaliat, diverse planuri de afaceri, studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate,
studii privind impactul asupra mediului, studii de marketing şi promovare, etc.

Centrul trebuie să aibă şi o infrastructură de acces, vizibilitate şi legătură cu oraşul şi cu

Centura Municipiului. Această infrastructură, elaborată în continuare în Prioritatea Transport,
va fi de asemenea, parte integrantă a noului Plan General de Dezvoltare. Complexul va avea
legătură şi cu drumul vinului, şi va face subiectul recomandărilor noului Plan General de
Dezvoltare al municipiului.

75
TRANSPORT

1. Introducere

Transportul şi posibilitatea de a avea acces către locurile de muncă, zonele de cumpărături,

oportunităţile de petrecere a timpului liber şi servicii au un impact direct asupra calităţii vieţii.
Grupul de Dezvoltare Strategică înţelege că dezvoltarea unui sistem de transport eficient, sigur
şi integrat, într-un cadru urban strategic, este esenţială pentru susţinerea dezvoltării oraşului şi
transformarea sa într-o zonă metropolitană, cu o economie prosperă şi sustenabilă şi grad ridicat
al calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii. Acest lucru poate contribui la atingerea viziunii de
ansamblu a Municipiului şi prin urmare la dezvoltarea Focşaniului într-un oraş prosper,
incluziv, sănătos şi sustenabil.

Această Secţiune Prioritară va aborda aspecte de dezvoltare în ceea ce priveşte evoluţia

sustenabilă a sectorului de transport în municipiul Focşani, într-un context strategic local,
regional dar şi mai amplu şi va face recomandări privind ariile de intervenţie în atingerea
Obiectivului Strategic 4:

Obiectivul 4: Să creeze „Un Focşani cu bune legături”, cu linii de transport interne şi

externe eficiente pentru toţi locuitorii şi vizitatorii prin oferirea unei game largi de
alternative. Acestea vor asigura şi condiţiile pentru creşterea economică, călătorii, nivel
de trai bun şi dezvoltarea turismului.

Atingerea Obiectivului Strategic 4, în sensul creării unui „Focşani cu bune legături”, contribuie
în mod direct la transformarea Focşaniului într-un oraş cu caracteristici metropolitane, cu
infrastructură şi linii de transport interne şi externe bine stabilite, asigurând legătura înspre şi
între centrul oraşului,
diferitele zone ale
acestuia şi cartierele
rezidenţiale, locurile
de atracţie turistică şi
complexele
industriale şi de
afaceri, ţinând cont şi
de aspectul integrării
Municipiului în
reţeaua de transport
regională şi
europeană.

Realizarea acestui
Obiectiv trebuie
privită în contextul
amplu al acţiunilor
planificate, cu
sustenabilitate sporită,
contribuind în mod direct la crearea unui „Focşani Dinamic” (atingerea Obiectivului Strategic
2), la crearea unui „Focşani Vizibil” (atingerea Obiectivului Strategic 3) şi în procesul de
consacrare a Focşaniului ca centru comercial interregional în regiunea de Sud-Est (atingerea
Obiectivului Strategic 1).

76
 2. Analiza Contextului

În stabilirea ariilor de intervenţie care sunt luate în discuţie în cadrul acestei Priorităţi, împreună
cu nevoile actuale identificate şi problemele din municipiu şi din zonele învecinate, Grupul de
Dezvoltare Strategică a luat în considerare programele de investiţii de la nivel naţional,
tendinţele în dezvoltarea transportului şi elementele cheie ale politicilor în domeniul
transportului, pentru a se asigura de faptul că oraşul urmăreşte pe deplin priorităţile regionale şi
naţionale pentru reabilitarea şi modernizarea sectorului de transport, în conformitate cu
standardele UE. Aceste aspecte sunt conturate fiecare în parte mai jos:

Referiri la Programul Operaţional Sectorial (POS) în domeniul Transportului

Programul Operaţional Sectorial (POS) de bază în domeniul Transportului este inclus în figura
1 de mai jos:

77
 Figura 1A prezintă tabelul indicatorilor financiari pentru Axa Prioritară - Programul
Fonduri Fonduri naţionale Total Cofinanţări BEI, sau
comunitare OP UE alte instr.
Publice Private Total
(mil.euro) financiare
0 2 3 4 5=3+4 6=2+5 7=2/6x100 8
Axa prioritară 1
FC 2,878.00 507.88 - 507.88 3,385.88 85.00 -
Axa prioritară 2
FEDR 756.17 252.06 - 252.06 1,008.23 75.00 -
Axa prioritară 3
FEDR 115.00 115.00 - 115.00 230.00 50.00 -
Axa prioritară 4
FEDR 215.55 71.85 33.60 105.45 321.00 67.15 -
Axa prioritară 5
FEDR 45.28 15.09 - 15.09 60.37 75.00 -
TOTAL 4,010.00 961.88 33.60 995.48 5,005.48 80.11 -
Operaţional Sectorial în domeniul Turismului

Elemente cheie ale Politicii naţionale în domeniul Transportului

În 2007 şi în anii care vor urma, sunt prevăzute intensificarea traficului / circulaţiei pasagerilor
şi a bunurilor şi îmbunătăţirea siguranţei traficului, prin extinderea reţelei de autostrăzi,
modernizarea drumurilor existente, a podurilor, cu toate facilităţile moderne adiacente, a
aeroporturilor de circulaţie naţională şi europeană, a porturilor şi a căilor navigabile interne, cu
un accent pe asigurarea condiţiilor impuse de creşterea traficului şi astfel încât să fie sporită
calitatea serviciilor şi să fie reduse efectele proiectelor şi activităţilor din domeniul transportului
asupra mediului înconjurător.

În contextul formulării de recomandări pentru modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului şi

infrastructurii de transport în municipiul Focşani, trebuie luate în considerare următoarele
direcţii de acţiune ale Politicii Naţionale în domeniul Transportului:

 Modernizarea / dezvoltarea reţelei de transport de interes naţional şi european

(interoperabilitate, omogenitate, stabilitate);
 Dezvoltare echilibrată a infrastructurii standard în toată România;
 Creşterea competitivităţii companiilor de transport – liberalizarea sectorului;
 Susţinerea şi stimularea cooperării între operatorii de transport;
 Îndeplinirea strictă a obligaţiilor internaţionale;
 Îmbunătăţirea autovehiculelor din punct de vedere tehnic;
 Internalizarea costurilor pe termen lung.

În mod clar, un progres destul de bun s-a înregistrat deja în anumite sectoare importante ale
politicilor de transport. Strategia Naţională se îndreaptă şi se axează pe sectoare care nu au fost

78
abordate în primă instanţă. Ultimul obiectiv al politicii este în mod clar unul ce are relevanţă
pentru oraşele din judeţul Vrancea.

Figura 2 Hartă înfăţişând perspectivele naţionale şi regionale

Importanţa municipiului Focşani ca nod pe drumul european E85 către şi dinspre Moldova şi
Ucraina poate fi clar observată. Focşani reprezintă de asemenea un posibil nod pe direcţia
Constanţa → Vestul Europei (via Braşov). Acest aspect geografic / de localizare cheie ar trebui
privit în termeni de dezvoltare / aşezare / grupare pentru stabilimente (depozite) regionale şi
industrii de logistică (aspecte dezvoltate în cadrul Priorităţii Strategice „Economia”).

Aviaţia şi transportul aerian

România a adoptat în legislaţia naţională atât Directiva Consiliului nr. 96/67/EC privind accesul
la piaţa de manevrare la sol privind aeroporturile comunităţii, cât şi Regulamentul Consiliului
nr. 95/93 privind reguli generale pentru alocarea de spaţii în aeroporturile comunităţii,
modificat prin Regulamentul nr. 793/2004, pentru a asigura o utilizare eficientă a capacităţii
actuale a aeroporturilor.

În momentul de faţă, România a redus numărul locaţiilor ACC şi un nou sistem ATM ce a
început a fi utilizat la data de 19 noiembrie 2003. De asemenea, în perspectiva aderării
României la Uniunea Europeană, Codul Aerian al
României a fost revizuit recent pentru a încorpora
prevederile acordului “Cer Unic European”. România
susţine definirea şi implementarea SESAR, programul
de modernizare a infrastructurii de dirijare şi coordonare
a traficului aerian european, care va îmbina aspecte
tehnologice, economice şi de reglementare şi va folosi
legislaţia “Cer Unic” pentru a defini o viziune şi un scop
comune pentru dezvoltarea infrastructurii de dirijare şi
coordonare a traficului aerian european.

În zona de periferie a municipiului Focşani există un

aeroport militar dezafectat, pentru care este necesară realizarea unui plan de dezvoltare a
infrastructurii şi accesului, în scopul unei posibile utilizări viitoare pentru practicarea aviaţiei
sportive, utilitare şi private. Investiţiile în reabilitarea aeroportului militar dezafectat din
municipiul Focşani şi transformarea sa în aeroport regional pentru aviaţie utilitară, sportivă şi
privată îşi găsesc justificarea în viziunea de transformare a municipiului Focşani într-un oraş
metropolitan şi consacrarea sa în Capitală a Vinului în Sud-Estul Europei.

3. Definirea Problemei şi Diagnoza

Unele dintre problemele generale identificate în cadrul municipalităţii Focşani de Grupul de

Dezvoltare Strategică sunt probleme comune pentru toată România şi au fost deja bine
documentate în cadrul altor studii naţionale, inclusiv în Programul Operaţional Sectorial pentru
domeniul Transportului.

Acestea sunt prezentate în continuare:

Impedimente generale în dezvoltarea transportului rutier

La nivel naţional, au fost făcute o serie de observaţii. Multe dintre aceste observaţii se aplică în
mod egal la nivel regional în Vrancea şi la nivel local în Focşani, anume:

79
  Există un număr mare de drumuri cu un trafic ridicat şi a căror capacitate de susţinere a
traficului a fost depăşită. Pe aceste drumuri, deseori au loc strangulări ale circulaţiei şi
blocaje în trafic;
 Continuarea lucrărilor de construcţie şi reabilitare a reţelei de drumuri este necesară,
mai ales construcţia de noi autostrăzi, pasaje, tunele, poduri şi pasaje aeriene;
 Deşi managementul traficului este realizat modern în multe locuri, pe anumite drumuri
naţionale importante există anumite deficienţe din punctul de vedere al participanţilor
la trafic, în special în ceea ce priveşte conexiunile cu zonele urbane.

În consecinţă, este de aşteptat ca numărul de autovehicule proprietate personală să crească şi în

aceeaşi măsură călătoriile cu maşina personală. Călătoria cu autobuzul între oraşe, ca
modalitate foarte competitivă şi economică, a crescut de
asemenea şi va continua să câştige teren în defavoarea
serviciilor de transport feroviar. Transportul cu autocamioane
va creşte de asemenea, la o rată aproximativ de două ori mai
mare decât creşterea economică. Creşterea transportului cu
autocamioane provine din două surse: transferul de la
transportul feroviar şi restructurarea economică. Cu toate
acestea, efortul de integrare în UE, împreună cu trecerea la o
economie de piaţă, a forţat industria transportului să devină
sensibilă la costuri de logistică şi livrări în timp util. Ca şi rezultat, capacitatea drumurilor şi
nivelul serviciilor furnizate se transformă tot mai mult în impedimente pentru circulaţia
bunurilor şi pasagerilor pe teritoriul României. Mai mult, accesul direct la drumurile principale
şi laterale este predominant în România, afectând prin urmare în mod negativ capacitatea
drumurilor, nivelul serviciilor şi siguranţa traficului. Cu un procent mai mare de 50% din
reţeaua naţională de drumuri raportat a fi în condiţii necorespunzătoare în 2003, în primul rând
datorită unei administrări financiare inadecvate a reţelei de drumuri, costurile transportului
rutier sunt în medie cu 30 – 56 % mai mari decât ar trebui să fie.

Rata accidentelor rutiere în România este de 11 accidente la 100.000 locuitori (date la nivelul
anului 2002), aceasta fiind mult mai mare decât media din Ţările UE, unde rata se situează sub
10. Totuşi, dacă este luat în considerare gradul de deţinere şi utilizare a autovehiculelor în
România, s-ar putea ajunge la concluzia că rata de accidente la un milion de autovehicule/Km
este în mod semnificativ mai mare decât în alte ţări. Numărul şi rata accidentelor rutiere a
scăzut în ultimii 5 ani, dar costurile globale ale accidentelor rutiere în România sunt de
aproximativ 2% din PIB.

Rezumând, există patru tipuri de probleme principale în sub-sectorul drumuri:

1. Puţine drumuri în România (şi Focşani nu face excepţie) au fost proiectate pentru a
avea capacitatea şi durabilitatea adecvate;
2. Există acces direct din zonele agricole spre drumurile principale, având consecinţe
negative în zonele urbane şi, în consecinţă, cele mai multe drumuri necesită reabilitări
majore, remedii în vederea controlullui accesului şi îmbunătăţiri pentru susţinerea
greutăţii vehiculelor grele, la standarde UE, de tipul autocamioanelor cu încărcătură de
40 T;
3. Există o lipsă de fonduri pentru îmbunătăţirea capacităţii reţelei de drumuri şi pentru
reabilitarea acelor secţiuni aflate în condiţii necorespunzătoare;
4. Siguranţa traficului necesită atenţie, având rate mai mari de accidente rutiere
comparativ cu ţările UE.

Diagnoza realizată s-a bazat pe o trecere în revistă a materialelor şi a formulărilor de politici

incluse în POR şi POS, pe analiza chestionarelor completate de municipalitate, împreună cu
rezultatele interviurilor şi discuţiilor derulate în Focşani şi cu vizite specifice la faţa locului
pentru observarea infrastructurii de transport din Focşani.

80
Programele Operaţionale Sectoriale UE în domeniul Transportului furnizează deja o parte
importantă de informaţii complementare în această privinţă, după cum este evidenţiat în
continuare. (Un aspect evident în cadrul programelor sectoriale este legătura puternică făcută
între dezvoltarea urbană şi dezvoltarea transportului).

Analize şi Direcţii ce reies din cadrul Programelor Operaţionale Sectoriale / Regionale UE

(2007 - 2013)

Multe dintre problemele şi oportunităţile existente în municipiul Focşani sunt prezente şi în alte
municipalităţi, au fost analizate la nivel naţional şi deja identificate ca şi componente în cadrul
POR şi POS. Analizele întreprinse la acest moment oferă un cadru pentru identificarea şi
clasificarea intervenţiilor propuse pentru sub-sectorul transport.

Tabelul 4 - Structura POR România: Componente oportune pentru Sub-sectorul Transport

(Urban)

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale

1.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de transport şi a utilităţilor publice aferente

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.1 Sprijin pentru proiecte integrate de dezvoltare comunitară

4.2 Sprijin pentru realizarea unei infrastructuri de transport respectând condiţiile de

mediu, a utilităţilor publice aferente şi a serviciilor publice

Perceptia locala în domeniul Transportului în municipiul Focşani

Această importantă secţiune analizează legăturile dintre principalele caracteristici ale strategiei
naţionale de dezvoltare şi principalele
caracteristici ale condiţiilor din sectorul de
transport local. Încearcă să ilustreze cum /
unde conceptele şi proiectele specifice de
dezvoltare locală sunt în concordanţă cu
politicile şi strategiile naţionale şi să
indice unde sunt diferenţe de direcţie
(dacă există).

 Plan General în domeniul Urban şi

al Transporturilor
Unul dintre aspectele cheie identificate în
Focşani este nevoia de coordonare a investiţiilor în infrastructură în ceea ce priveşte
canalizarea, gazul, transportul etc. Municipiul Focşani deţine o experienţă valoroasă în
dezvoltarea proiectelor de apă cu fonduri UE prin programul ISPA şi ar putea utiliza cu folos
acest model în viitor. În termeni generali, unele străzi ar necesita doar un studiu foarte specific
în sub-sectorul transport şi investiţii precum asfaltarea, în timp ce alte străzi ar avea nevoie
(extensiv) de coordonarea serviciilor. S-a creat impresia că această abordare ar putea beneficia
de un studiu de trafic mai vechi şi care este adus la zi. Unele aspecte precum parcările şi

81
dezvoltarea sunt în momentul de faţă revizuite / dezbătute între factorii interesaţi şi soluţii
pentru rezolvarea problemelor cu parcările din municipiu ar trebui privite în contextul noului
Plan General de Dezvoltare şi al studiilor (strategiilor) sectoriale pentru modernizarea
Transportului.

La nivel spaţial, nu există definită o staţie de taxi şi nu sunt disponibile locuri de taxi definite;
problemele de parcare, taxi şi aspectele de trafic ar trebui luate în considerare printr-un studiu
de trafic (transport) şi de asemenea, ca parte a noului Plan General de Dezvoltare.

Planuri de investiţii în modernizarea sectorului de transport sunt destul de avansate. Există la

momentul de faţă un program de îmbunătăţire a “43 de străzi”. A fost realizată o evaluare
preliminară utilizând costuri pe unitate în regiune. Un program complet de îmbunătăţire a „100
de străzi” ar costa 50 milioane lei. Programul anterior ISPA a inclus doar canalizarea şi a exclus
repararea străzilor; prin urmare modul de gândire este de a extinde abordarea de dezvoltare
astfel încât să includă transportul.

În noile zone de dezvoltare, ar putea exista o colaborare în ceea ce priveşte finanţarea, cu

Compania Distrigaz. Alte fonduri de susţinere din partea UE ar putea fi îndreptate către proiecte
integrate.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale

1.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi a utilităţilor publice aferente

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.1 Sprijin pentru proiecte integrate de dezvoltare comunitară

82
 Pavarea străzilor oraşului
Unul dintre aspectele
cheie identificate de
Grupul de Dezvoltare
Strategică este nevoia de
iniţiere a unui program de
pavare a străzilor oraşului.

Ca problemă comună în
dezvoltarea municipală în
România, şi în Focşani
diferite artere au fost
dezvoltate în diferite
stadii, fiecare dintre ele cu
tehnologii specifice şi
diferite previzionări
asupra dezvoltării
traficului. Prin urmare,
structura drumului şi
schimbarea sa ca răspuns la trafic, vreme sau factori umani necesită tratamente diferenţiate, în
concordanţă cu uzura sau gradul de degradare a asfaltului sau a stratului de susţinere.

Cu toate acestea, motorizarea şi index-ul de trafic aflate în creştere în ultimii ani, împreună cu
segregarea ciment - beton cauzată de fenomenul îngheţ – dezgheţ a alterat netezimea precum şi
structura de bază a drumurilor, fapt care a cauzat o degradare rapidă în continuitatea arterelor.
Prin urmare, sunt necesare investiţii în lucrări de reabilitare a sistemului de drumuri, care să
conducă la creşterea capacităţii drumurilor şi asigurarea unor condiţii de trafic sigure şi optime.

Suprafaţa totală a străzilor în municipiul Focşani: 287 de străzi cu o lungime de aproximativ

116,614 Km.

În funcţie de lăţimea suprafeţei de transport, străzile din municipiul Focşani sunt clasificate
după cum urmează:

- străzi cu asfalt L= 87,001 Km

- străzi de ciment L= 7.65 Km
- străzi cu balast L= 2,444 Km
- străzi de pământ L= 19,519 Km

Consultându-se cu departamentele economic şi de transport, Grupul de Dezvoltare Strategică a

constatat că fondurile de la bugetul local pot suporta întreţinerea a numai 10% din suprafaţa
totală a străzilor cu asfalt.

În zonele rezidenţiale se face simţită nevoia de a se lua în considerare proiectarea de drumuri

şi proiectarea de zone de parcare. Datorită existenţei în aceste zone a copacilor mari,
rădăcinile acestora se preconizează a fi o problemă.

Este nevoie a se studia cu atenţie materialele ce vor fi folosite în construcţie / reabilitare.

Este posibil ca străzile asfaltate să fie proiectate cu pavaje de beton (în bloc), în arcul de
parcare. Totuşi, aceasta reprezintă în mod clar o problemă de proiectare urbanistică şi nu doar o
problemă de transport şi trebuie luată în considerare de noul Plan General de Dezvoltare pentru
Focşaniul metropolitan.

83
Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale

1.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi a utilităţilor publice aferente

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.1 Sprijin pentru proiecte integrate de dezvoltare comunitară

 Managementul traficului
Unul dintre aspectele cheie identificate de Grupul de Dezvoltare Strategică este nevoia de
iniţiere a unui program intens de management al traficului. Propunerile făcute până la acest
moment sunt atât cuprinzătoare cât şi detaliate.

Într-un cuvânt, propunerile de dezvoltare locală includ:

 Introducerea de intersecţii semaforizate în locaţii cheie;

 Crearea de străzi cu sens unic în anumite zone ale oraşului;
 Supervizarea fluenţei traficului cu camere şi monitorizarea celor mai importante
intersecţii din oraş;
 Modernizarea semnelor rutiere şi a indicatoarelor de trafic;
 Semnalizarea optică şi acustică a tuturor trecerilor de pietoni;
 Modernizarea semafoarelor existente.

O pre-condiţie foarte importantă pentru o îmbunătăţire durabilă a acestei situaţii este

dezvoltarea unui studiu de trafic pentru municipiul Focşani, cu previzionări pe termen lung,
care să acopere perioada până în 2025 – 2030.

Politica de parcare a maşinilor şi implementarea acesteia este de asemenea un aspect important.

În municipiul Focşani sunt inventariate un număr de 247 de locuri de parcare, însumând o
suprafaţă totală de 91.600 m2. Aceste locuri de parcare sunt de mărimi diferite şi sunt situate în
vecinătatea cartierelor de locuit. Dimensionarea lor a fost stabilită în funcţie de standardele de

84
urbanism dinainte de 1989, când zonele cu necesar de locuri de parcare erau calculate în funcţie
de numărul de locuitori.

Este necesară dezvoltarea unei noi strategii sectoriale pentru transport, care ar trebui să
identifice noi spaţii de parcare în zone neutilizate din domeniul public al municipiului Focşani,
pentru a decongestiona traficul pe principalele artere şi pentru a crea un flux de trafic continuu.
O strategie care să aibă ca obiectiv dirijarea şi direcţionarea traficului de marfă pe rute
ocolitoare prin crearea de noi străzi şi chiar de străzi cu sens unis este de asemenea necesară la
nivelul Municipiului Focşani.

Este necesară şi adoptarea unor hotărâri ale Consiliului Local referitor la parcări. Două faze
sunt necesare a fi luate în considerare: Faza I face referire la toate spaţiile rezidenţiale, pentru a
fi definite în funcţie de cerere şi ofertă şi scoaterea la licitaţie a unor spaţii; Faza II face referire
la definirea locurilor de parcare laterale – prin încredinţarea acestui aspect unei anumite
companii pentru a asigura administrarea şi controlul parcărilor. Planul este acela de a identifica
unele străzi pentru început, a elibera de trafic patru dintre ele iar în 2 - 3 ani se poate ca numărul

acestora să fie extins la 10 astfel de străzi. Grupul de Dezvoltare Strategică a iniţiat de

asemenea un studiu preliminar, astfel încât să analizeze şi să identifice posibile modele pentru
dezvoltarea locurilor de parcare şi este de părere că „modelele” din Sibiu şi Braşov pot
reprezenta un exemplu bun şi pentru municipiul Focşani. Cu toate acestea, aceste constatări
preliminare ar trebui să fie în continuare analizate, în funcţie de situaţia şi condiţiile locale. Pe
termen lung, rezultatele Fazei I şi ale Fazei II vor fi foarte utile şi un studiu de fezabilitate care
să analizeze diferite scenarii de modele, luând în considerare şi noul Plan General de
Dezvoltare, ar putea fi un punct de plecare excelent pentru problema parcărilor în oraş.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

85
 Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.2 Sprijin pentru infrastructură de transport favorabilă mediului înconjurător,

împreună cu utilităţile şi serviciile publice aferente.

 Siguranţa traficului

Unul dintre aspectele cheie identificate în timpul elaborării Strategiei Municipiului este nevoia
de a îmbunătăţi siguranţa traficului urban. Propunerile făcute până în prezent sunt energice şi
vor îmbunătăţi sistemul urban.

Informaţiile şi datele obţinute de la experţi / companii locale şi de la departamentul de poliţie au

rezultat într-un raport de stare privind accidentele rutiere grave (ARG) şi accidentele rutiere
uşoare (ARU) în municipiul Focşani în anul 2005, comparativ cu anul 2004. Au existat 14
ACCIDENTE RUTIERE GRAVE (ARG), cu 3 M (morţi) (+1) şi 1 RG (rănit grav) (-1). Au
fost de asemenea 56 ACCIDENTELE RUTIERE UŞOARE (ARU) (+18) cu 61 RU (răniţi
uşor) (+22). În 2005, în Focşani, au fost 2.894 de accidente care au avut ca rezultat doar pagube
materiale.

Problema accidentelor rutiere este bine observată la nivel de municipiu. Consiliul Local a
adoptat o hotărâre (cheie) privind reducerea vitezei de circulaţie în secţiunea interioară a
centurii ocolitoare, însă trebuie reţinut faptul că nici un audit sau plan cuprinzător privind
siguranţa drumurilor nu au fost realizate până în prezent.

Există o nevoie aparentă de promovare a unui proiect privind o

centură de ocolire exterioară zonei urbane, ca mijloc de deviere a
traficului de tranzit pe drumuri care nu sunt utilizate pentru
traficul local. Grupul de Dezvoltare Strategică a constatat că
acest proiect (aşa cum este formulat în momentul de faţă) nu
pare să fi fost prioritizat până la nivelul la care s-ar fi putut
ajunge şi au concluzionat astfel că ar putea conduce la o posibilă
izolare a municipiul Focşani. După consultarea cu principalii
factori interesaţi, s-a ajuns la concluzia că noul Plan General de Dezvoltare trebuie să propună
soluţii adecvate pentru o conectare vizibilă a oraşului cu noua centură de ocolire şi drumul
european E-85. Secţiunile Prioritare „Planificare Urbană şi Modernizare” şi „Turism şi Cultură”
recomandă iniţierea de acţiuni pentru creşterea vizibilităţii municipiului Focşani, dezvoltarea
infrastructurii şi crearea de conexiuni cu Centura de ocolire a municipiului, pentru a reduce
impactul negativ puţin probabil al izolării rezultate din dezvoltarea noii centuri.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.2 Sprijin pentru infrastructură de transport favorabilă mediului înconjurător,

împreună cu utilităţile şi serviciile publice aferente.

Propunerile sunt în concordanţă cu politicile naţionale relevante, prin:

86
„Sprijin pentru proiectele de infrastructură care sunt considerate esenţiale de către factorii
locali de decizie, deoarece acestea rezolvă probleme specifice referitoare la congestionarea
traficului sau siguranţa asociată cu traficul de tranzit în municipii sau oraşe‟.

 Servicii de transport urban

Unul dintre aspectele cheie identificate de Grupul de Dezvoltare Strategică este nevoia urgentă
de îmbunătăţire a sistemului de transport public pentru tranzit. La momentul actual există
propuneri doar pentru îmbunătăţirea sistemului urban.

Aria operaţională a sistemului actual de transport public pentru tranzit include municipiul
Focşani şi comuna limitrofa Goleşti, sub responsabilitatea S.C. Transport Public S.A.

S.C. Transport Public S.A. are următoarea structură a parcului de maşini:

 Minibuze – 18 din care 8 sunt în leasing (16 locuri)

 Midibuze – 4 în leasing (50 locuri)
 Autobuze – 18 din care 13 sunt în stare de funcţionare (100 – 150 locuri)

Rutele deservite de S.C. Transport Public S.A. sunt următoarele:

 Traseul nr. 1: Gară – Goleşti – frecvenţă 10 minute;

 Traseul nr. 2: Gară – Mândreşti – frecvenţă 60 minute;
 Traseul nr. 3: Gară – ILF – Sud – frecvenţă 20 minute;
 Traseul nr. 4: Obor – Spital – Centru – Sud – frecvenţă 10 minute;
 Traseul nr. 5: Gară – Sud – frecvenţă 10 minute;
 Traseul nr. 51: Gară – Aviatorilor – frecvenţă 40 minute;
 Traseul nr. 9: Sud – Interex – Dep.Onasis – frecvenţă 60 minute;
 Traseul nr. 10: Gară – Obor – Sud – frecvenţă 20 minute.

87
Compania de Transport Public are planuri de a introduce în anii următori Midibuze care
funcţionează pe motorina ecologica, astfel încât să aibă un impact mai mic în poluarea aerului
şi să protejeze mediul înconjurător. Această intenţie de a utiliza motorină ecologică /
combustibil alternativi este pe deplin în concordanţă cu Prioritatea „Mediul înconjurător” din
Strategia municipiului Focşani 2007 – 2013 şi de asemenea cu priorităţile şi măsurile naţionale
de creştere a calităţii aerului şi reducere a emisiilor în aer, iar iniţiativa necesită un studiu de
piaţă care să demonstreze profitabilitatea, înainte ca S.C. Transport Public S.A. să iniţieze
aceste măsuri.

Transportul public în municipiul Focşani necesită, de asemenea, modernizare în ceea ce

priveşte sistemul de monitorizare a serviciilor, care presupune introducerea unui CCTV la
bordul mijloacelor de transport, centru de control, informare în staţiile de autobuz etc. Există la
momentul acesta o iniţiativă pentru un proiect IT care va include monitorizarea vehiculelor şi
informarea la capăt de linie şi în staţii. Un asemenea sistem ar îmbunătăţi sistemul urban şi
sistemul de transport în municipiul Focşani. Există deja exemple de bună practică în România,
anume la Suceava şi Ploieşti, care prin Proiectul European CIVITAS au introdus un sistem de
transport public modern şi care pot constitui “modele” pentru municipiul Focşani.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.2 Sprijin pentru infrastructură de transport favorabilă mediului înconjurător,

împreună cu utilităţile şi serviciile publice aferente.

4. Concluzii principale

Concluziile care stau la baza Priorităţii Strategice în domeniul Transportului derivă din
diagnoza amănunţită a problemei, realizată în sub-secţiunea 3. S-a constatat mai ales că nevoile
de dezvoltare ale transportului local sunt în strânsă legătură cu obiectivele politicilor naţionale
mai generale.

Pentru a fi în concordanţă cu problemele definite şi diagnoza stabilită, concluziile sunt grupate

în cinci domenii principale, deşi unele concluzii sunt transversale, cum ar fi recomandările
privind proiectul de centură ocolitoare, care este inserat în subsecţiunile specifice.

 Municipiul Focşani are o nevoie urgentă de Plan General de Dezvoltare, care va ţine
cont şi de recomandările sectorului de transport şi va fi extins pentru a include direcţii
referitoare la viitoarea dezvoltare a municipiului în domeniul transportului (cum ar fi
proiectul cheie de centură de ocolire, zone pietonale, centre logistice etc.) şi poate ar
trebui să facă referire la o zonă
fizică mai mare pentru a putea
incorpora, de exemplu, propuneri
privind aeroportul militar
dezafectat în planul urbanistic de
ansamblu şi planul de dezvoltare
în spaţiu a împrejurimilor.

 Drumurile din municipiul

Focşani sunt în condiţii
necorespunzătoare şi există o
nevoie urgentă pentru iniţierea
de lucrări de îmbunătăţire şi

88
 pavare a străzilor municipiului. Această dezvoltare ar trebui integrată cu planuri
individuale de dezvoltare urbană ale zonei şi să revină acestora din urmă.

 Studiul de trafic actual este depăşit şi există o nevoie stringentă de actualizare şi

extindere a Studiului de trafic (sau dezvoltarea unuia nou) precum şi continuarea
introducerii tehnicilor moderne de management al traficului în municipiul Focşani.
Studiul actualizat (sau cel nou) ar trebui să fie cuprinzător, dar ar trebui să separe în
mod clar şi să facă diferenţa între acţiunile care trebuie întreprinse imediat (în cursul
următorilor 2 - 3 ani) în scopuri de control al traficului şi acele acţiuni care sunt de
natură să se extindă pe termen mai lung şi care trebuie să fie integrate în cadrul
propunerilor noului Plan General de Dezvoltare, cum ar fi elementele de transport ale
concepţiei urbane.

 Există o nevoie stringentă de iniţiere a paşilor şi a acţiunilor vizând diminuarea

riscurilor accidentelor rutiere în municipiul Focşani, pe baza unei evaluări detaliate a
înregistrărilor accidentelor în trafic şi introducerea imediată a galoanelor, semnelor
rutiere sau a unor eventuale benzi cu denivelări. Este de asemenea nevoie a se
întreprinde o supraveghere a vitezei în trafic.

 Implementarea proiectului privind centura exterioară, de ocolire (după cum este

proiectat la momentul de faţă), ar putea conduce la izolarea municipiului Focşani,
dacă o infrastructură de drumuri adecvată pentru asigurarea conectivităţii
Municipiului cu drumul european E-85 nu este bine luată în calcul în noul Plan
General de Dezvoltare.

 La momentul de faţă sunt planuri numai pentru introducerea utilizării de combustibili

care să nu dăuneze la fel de mult mediului înconjurător, pentru serviciile de transport
în oraş; cu toate acestea,
la momentul actual nu
au mai fost întreprinse
acţiuni în acest sens în
lipsa studiului de
fezabilitate şi a studiului
de piaţă care să
demonstreze şi să
justifice profitabilitatea
rezultată în urma acestor
acţiuni.

 La momentul de faţă nu
este stabilit nici un
sistem în ceea ce
priveşte serviciile de
informare oferite
utilizatorilor serviciilor
de transport public şi nu
există un control privind
programarea mijloacelor
de transport în comun
printr-un sistem aflat la
bord, de monitorizare a
vehiculelor în timp real.

89
5. Recomandări

Ca rezultat al interviurilor cu principalii factori interesaţi locali, discuţii detaliate cu compania

de transport public local şi departamentul de transport, după vizite la faţa locului şi analiza
chestionarelor înapoiate, şi discuţii cu Grupul de Dezvoltare Strategică, au fost propuse
următoarele recomandări dezvoltate în sectoare de intervenţie pentru sub-sectorul transport, în
perioada 2007 – 2013:

 Pregătirea Studiului de transport, care va aduce informaţii pentru noul Plan General de
Dezvoltare, referitor la aspectele care se axează pe creştere, delimitarea zonelor de
dezvoltare şi de principală creştere ale sectorului de transport, elemente structurale de
transport, cum ar fi împărţirea pe zone / cerinţe privind prioritatea de trecere pentru o nouă
centură de ocolire, definirea unei ierarhii de drumuri urbane funcţionale şi conectivitatea
la facilităţile de terminal, distribuţia centrelor logistice etc. Studiul de transport ar trebui
să includă şi planuri detaliate de dezvoltare zonală (inclusiv componente de transport, cum
sunt drumurile, zone cu parcări în afara drumului principal etc.)

 Actualizarea şi extinderea Studiului de trafic actual (sau iniţierea unuia nou) şi

continuarea introducerii tehnicilor moderne de management al traficului în municipiul
Focşani, pe termen scurt, mediu sau lung, în cadrul noului Plan General de Dezvoltare.

 Dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea imediată a infrastructurii şi pavarea străzilor

municipiului care necesită reparaţii urgente.

 În concordanţă cu noul Plan General de Dezvoltare, proiectarea şi implementarea de

proiecte de infrastructură grea pentru:

 A mări infrastructura generală de drumuri în municipiu;

 A proiecta şi construi drumuri noi, pasaje superioare, poduri, sensuri giratorii şi
infrastructură de susţinere pentru conectivitate sporită în municipiu şi pentru conectarea
municipiului cu zonele rurale şi cartierele care vor deveni parte a noului Focşani
metropolitan;
 A proiecta şi construi drumuri noi şi infrastructură de susţinere pentru o conectivitate
sporită a municipiului cu siturile istorice din împrejurimi şi pentru crearea drumului
vinului ca parte a priorităţii din sectorul turismului;
 A proiecta şi construi locuri de parcare în aer liber şi locuri de parcare închise în
magazine universale.

 Înlocuirea semafoarelor şi semnelor de circulaţie existente, care sunt vechi şi greu vizibile
cu unele noi, moderne şi vizibile, în concordanţă cu programul coordonat pentru
modernizarea mobilierului urban, ca parte a priorităţilor de planificare şi modernizare
urbană;

 Introducerea măsurilor de siguranţă a traficului în municipiul Focşani (pe baza evaluării

detaliate a înregistrărilor accidentelor rutiere). Acest lucru ar trebui să includă introducerea
de galoane, semne rutiere sau posibile benzi cu denivelări la toate cele 3 intrări în
municipiul Focşani şi realizarea unei supravegheri a vitezei în trafic.

 Promovarea proiectului privind centura exterioară de ocolire la instituţii internaţionale de

finanţare şi / sau alţi donatori ar trebui să meargă în paralel cu soluţiile pentru urbanizarea
zonei din împrejurimile centurii de ocolire şi crearea infrastructurii necesare de drumuri
care va permite municipiului Focşani să fie bine conectat la drumul european E-85, având
o vizibilitate crescută. Soluţiile trebuie să fie parte integrantă din noul Plan General de
Dezvoltare.

90
 Există nevoia de realizare a unui studiu de fezabilitate (care să includă evaluarea
impactului asupra mediului înconjurător) pentru o introducere cât mai mare a utilizării
combustibililor cu impact mic asupra mediului pentru serviciile de transport urban în
vederea reducerii poluării aerului. De asemenea, există nevoia de pregătire a unui studiu de
piaţă şi a unui plan de afaceri privind profitabilitatea şi beneficiile economice ale
iniţiativei, pe termen scurt, mediu şi lung;

 Există o nevoie de realizare a unui studiu tehnic / economic privind îmbunătăţirea

serviciilor de informare oferite utilizatorilor de servicii de transport public, fapt care va
permite dezvoltarea de proiecte pentru realizarea sistemului de control a mijloacelor de
transport în comun printr-un sistem de monitorizare a vehiculelor în timp real aflat la
bord.

91
ECONOMIE
1. Introducere

Această Prioritate are ca scop dezvoltarea aspectelor legate de dezvoltarea economică susţinută
a municipiului Focşani, în cadrul contextului local, regional şi mai larg al strategiei, şi stabilirea
recomandărilor pentru intervenţiile necesare realizării Obiectivelor Strategice 1 şi 2:

Obiectivul nr. 1: Transformarea municipiului Focşani într-un centru comercial modern

inter-regional cu caracter de metropolă, dinamic şi prosper, cu o economie cu strânse
legături internaţionale şi servicii de sprijin la nivel înalt, căi de transport şi comunicare,
care să sprijine dezvoltarea afacerilor şi atragerea de investitori, şi să creeaze condiţiile
unei dezvoltări economice pe termen lung, a bunăstării sociale, a unui grad înalt de
calitate a vieţii, dezvoltarea pieţiei muncii şi prosperitate pentru cetăţeni şi pentru toţi în
Regiune.
Obiectivul nr. 2: Crearea unui „Focşani Dinamic”, care se dezvoltă în condiţii sigure de
regenerare şi modernizare pe termen lung, ţinând cont de necesităţile populaţiei actuale,
asigurând în acelaşi timp folosirea resurselor oraşului într-o manieră susţinută, fără a
ameninţa viabilitatea mediului şi resursele de care depind generaţiile viitoare.
Grupul de Dezvoltare Strategică recunoaşte că atingerea Obiectivelor Strategice este
condiţionată de realizarea dezvoltării economice prin intermediul unei economii bazate pe
cunoaştere inovatoare şi productivă, pe un sector puternic de servicii şi pe o reţea de
infrastructură comercială
care să asigure un număr
mare de locuri de muncă,
corelate cu incluziunea
socială, dezvoltarea
resurselor umane şi
protecţia mediului.
Dezvoltarea economică în
această direcţie are ca
scop crearea de noi locuri
de muncă şi prosperitate
pe termen lung, şi de
asemenea, un viitor sigur
pentru generaţiile viitoare.

Strategia municipiului
Focşani 2007 – 2013, şi-a
propus în Viziunea ei să
dezvolte Focşaniul într-un
principal centru comercial
inter-regional în regiunea
de Sud – Est, în care
comerţul şi serviciile să
fie într-o creştere
continuă, transformând-ul
într-o societate dinamică şi bogată. Caracterul de metropolă al municipiului Focşani ar trebui să
joace un rol esenţial în acest proces.

Viziunea, de asemenea, stipulează clar că în următorii ani se va pune accentul pe întărirea

caracterului comercial al municipiului Focşani, prin sprijinirea afacerilor deja existente (forţele
care conduc azi economia oraşului) şi încurajarea înfiinţării de noi întreprinderi în sectoarele de
comerţ, logistică şi de servicii, precum şi a ramurilor industriale capabile să folosească

92
potenţialul crescut al resurselor naturale şi umane existente în municipiul Focşani şi în
împrejurimile sale.

Forţele care conduc azi economia municipiului Focşani sunt Întreprinderile Mici şi Mijlocii
(IMM-urile). Ele reprezintă procentual cca. 98% din economia actuală a Focşaniului iar
potenţialul dezvoltării economice viitoare apartine tot IMM-urilor. Această situaţie este
favorabilă şi dacă ne gândim că IMM-urile reprezintă 90% din economia Europeană, numărând
99% din totalitatea întreprinderilor.

Ca atare, Prioritatea „Economie”, a Strategiei municipiului Focşani 2007 – 2013, se va axa pe

întărirea şi dezvoltarea viitoare a sectorului IMM-urilor. Scopurile principale ale acestei alegeri
strategice, pot fi următoarele:

 Stabilirea unei economii de vârf, comercial inter-regională, modernă şi bazată pe

cunoaştere;
 Crearea unei infrastructuri de sprijin a afacerilor la standarde înalte de calitate;
 Realizarea unei destinaţii pentru turismul de afaceri şi pentru petrecerea timpului liber la
standarde internaţionale de calitate;
 Crearea condiţiilor necesare pentru a stimula economia locală şi pentru a proteja şi
îmbunătăţii piaţa muncii existentă;
 Asigurarea unei largi game de oportunităţi de angajare care să răspundă cererilor
anajatorilor locali şi viitori, asigurând în acelaşi timp un echilibru între cerinţele pieţei şi
obiectivele susţinute;
 Sustenabilitate sporită pentru posibilităţile şi procesele de angajare;
 Atragerea de investitori într-o
gamă largă de oportunităţi de
afaceri: producţie, industrie,
distribuţie şi depozitare;
 Stabilirea unei infrastructuri
economice extinse, caracterizată
de practici profesioniste de
muncă, cu o forţă de muncă bine
pregătită şi motivată;
 Stabilirea şi promovarea unui
nou spirit cultural de afaceri al
companiilor distinct,
emblematic axat în principal pe
sectorul de servicii, cu scopul de
a îmbogăţii viaţa cetăţenilor şi a
turiştilor;

Abordarea vizată îndreptată spre

întărirea sectorului IMM din
municipiul Focşani, ca şi alegere
strategică, îşi găseşte justificarea în
planurile Guvernului Român privind
dezvoltarea economică a ţării, în cadrul viitorului economiei generale a Uniunii Europene.

2. Analiza de context

În urma Revoluţiei din 1989, economia municipiului Focşani a suferit schimbări structurale
profunde, ca urmare a transformării economiei statului într-o economie de piaţă. Procesul
integrării europene a devenit orientarea strategică a Guvernului României şi a întregii societăţi,

93
iar economia de piaţă, ca ingredient fundamental al acestui proces, a introdus noi „forţe
motrice” pentru redresarea şi modernizarea economică a ţării – Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

Ca urmare, dezvoltarea sectorului IMM-urilor din municipiul Focşani trebuie văzută în

contextul mai larg, naţional şi al Uniunii Europene, în timp ce direcţiile de dezvoltare ale
sectorului, ca parte a unui proces paralel, bine echilibrat şi sincronizat între dezvoltarea socio –
economică a oraşului şi modernizarea infrastructurii, planificarea şi regenerarea urbană,
dezvoltarea mediului, a puterii de angajare şi a resurselor umane, protecţia socială şi a sănătăţii,
etc.

Pentru a ne asigura că există coerenţă între sectoare, precum şi alinierea viitoarelor direcţii
economice ale municipiului cu priorităţile şi măsurile naţionale, inclusiv abordarea bazată pe
cunoaşterea nevoilor locale, analiza sectorului IMM-urilor asigură aprecierea strategică a
următoarelor aspecte importante:

 Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în UE;

 Cadrul politicii UE privind IMM-urile;
 Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în România;
 Situaţia actuală a sectorului IMM-urilor în municipiul Focşani .

Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în UE

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) reprezintă o mare parte a economiei europene: există
aproape 23 de milioane de IMM-uri în Uniunea Europeană, care asigură aproximativ 75 de
milioane de locuri de muncă, reprezentând 99% din toate întreprinderile.

IMM-urile sunt o sursă majoră de aptitudini antreprenoriale şi inovaţii, care contribuie la

coeziunea economică şi socială. Din acest motiv, promovarea activităţilor antreprenoriale şi
inovaţiei a devenit centrul politicii antreprenoriale europene.

Cadrul politic

Scopul UE este de a promova acţiunile antreprenoriale de succes şi de a îmbunătăţii mediul de

afaceri pentru IMM, şi de a le permite să răspundă provocărilor economiei actuale bazată pe
cunoaştere, pentru a-şi valorifica întregul potenţial.

Carta Europeană pentru Întreprinderi Mici, aprobată în Iunie 2000 le cere Statelor Membre şi
Comisiei să acţioneze în sprijinul întreprinderilor mici şi să aibă în vedere 10 probleme privind
îmbunătăţirea mediului în care operează IMMurile:

 Educaţie şi pregătire pentru activităţi de antreprenoriat

 Un început mai ieftin şi mai uşor
 Legislatie şi reglementari mai bune
 Disponibilitatea deprinderilor
 Îmbunătăţirea accesului online
 Piaţa Unică mai complexă
 Probleme financiare şi de taxare
 Îmbunătăţirea capacităţii tehnologice a întreprinderilor mici
 Modele de afaceri on-line de succes şi sprijin al afacerilor mici de succes Dezvoltarea
unei reprezentări mai puternice, mai eficiente a intereselor întreprinderilor mici la
nivelul Uniunii şi la nivel naţional

94
Carta a fost integrată în vederea implementării principalului instrument al politicii UE privind
promovarea acţiunilor antreprenoriale şi a IMM şi anume Programul multi-anual pentru
Întreprindere şi Antreprenoritate pentru 2001 – 2005.

În plus, pe lângă acestea există multe alte Programe ale Comisiei şi politici de care pot
beneficia IMM, unele conţinând oportunităţi de finanţare.

În 2005, noua abordare a comisiei a asigurat un cadru politic coerent unic pentru acţiunile UE
în favoarea IMM. Un Comunicat adoptat a pus un accent deosebit pe o consultare şi cooperare
mai sistematică cu factorii implicaţi ai IMM-urilor, cu scopul de a-i implica în procesul politic
într-un stadiu iniţial, beneficiind astfel de pe urma experienţei şi conducând la o creştere a
gradului lor de angajare în şi proprietate asupra procesului. Comisia a propus acţiuni specifice
în cinci domenii şi anume:

Promovarea antreprenoriatului şi muncii calificate

Comisia îşi întăreşte eforturile de a creşte gradul de apreciere al întreprinzătorilor în societate,

de a promova un grad mai ridicat de conştientizare al carierei de antreprenor, de a contribui
direct la promovarea antreprenoriatului prin investiţia în acţiuni precum creşterea gradului şi
calităţii serviciilor de îndrumare în afaceri, dezvoltarea iniţiativelor de abordare a efectelor
negative privind eşecul afacerilor şi examinarea posibilităţii de îmbunătăţire a schemelor
sociale de securitate şi a procedeelor de falimentare. Pentru a diminua lipsa calificării, toţi
partenerii, şi în particular întreprinderile, ar trebui implicate în dezvoltarea şi definirea
cursurilor de pregătire şi metodologiilor.

Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor pe piaţă

Acest lucru include accesul pe piaţa unică, standardizare şi internaţionalizare;

Reducerea birocraţiei

Acest aspect include o mai bună reglementare şi o încărcare administrativă redusă care
împiedică IMM-urile în crearea de noi locuri de muncă, folosirea unor instrumente de politică
alternativă, cum ar fi standardizarea şi acordurile de voluntariat, reguli simplificate privind
participarea IMM-urilor în Programele Comunităţii, şi a unui sistem TVA „One-Stop Shop”
care are ca scop simplificarea obligaţiilor TVA şi încurajarea IMM-urilor în dezvoltarea
comerţului intra-UE;

Îmbunătăţirea potenţialului dezvoltării IMM-urilor

Include îmbunătăţirea accesului la finanţare, cercetări, inovaţii precum şi la Tehnologia

Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC);

Întărirea dialogului şi consultării cu factorii implicaţi ai IMM-urilor

Include reducerea lipsei de informaţii dintre instituţiile şi mediile de afaceri europene, în special
IMM-urile, şi crearea unui mecanism de consultare rapid şi uşor de folosit prin intermediul
reţelei de Centre Euro Info, pentru a prelua opinii de la IMM-uri privind domenii specifice.

95
Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în România

Integrarea României în Uniunea Europeană impune accelerarea reformelor structurale şi

atingerea unui nivel înalt de competivitate pentru face faţă forţelor competitive ale Pieţei Unice.

Guvernul s-a angajat ferm în procesul de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi a sistemului

fiscal şi legal, cu scopul de a stimula iniţiativele şi investiţiile în economia românească. În
acelaşi timp, cu scopul de a rezolva problemele de competivitate ale României, Guvernul
continuă să actioneze, prin Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, pentru
îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţări, sprijin financiar pentru investiţii în
echipamente, noi tehnologii şi produse, asigurarea accesului la rezultatul cercetărilor,
dezvoltarea activităţilor, facilitarea operaţiunilor între state, promovarea produselor româneşti
pe piaţa de export, şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate. Obiectivele specifice
PND pentru dezvoltarea regională tratează două probleme fundamentale, şi anume
competivitatea regiunilor, ca şi locaţii de afaceri, şi sprijinirea economiilor locale / regionale
afectate de restructurarea industrială sau mai puţin dezvoltate în mod tradiţional.
În toate regiunile României există diverse tipuri de structuri de sprijin ale afacerilor, cu scopul
asigurării de servicii, în special a IMM-urilor. Numărul şi calitatea acestor structuri diferă în
mod substanţial între regiuni, ceea ce reflectă în multe cazuri gradul de dezvoltare al acelor

regiuni (de ex. majoritatea structurilor de sprijin din mediul de afaceri, se află, în afară de
Bucureşti, în regiunile de Centru şi de Vest). Această situaţie are implicaţii puternice în
performanţa indicatorilor economiilor regionale (aşa cum arata PIB-ul regional) şi contribuie la
menţinerea diferenţelor din ţară.
O atenţie deosebită ar trebui acordată lipsei de structuri suficiente, capabile să asigure legătura
între companii şi institutele de cercetări şi să faciliteze folosirea tehnologiilor inovatoare pe
piaţă. Astfel de entităţi ar trebui să includă centre de tehnologie şi reţele de afaceri şi cercetare.
Această necesitate a fost identificată şi de PND 2000-2006 şi un număr de programe au fost co-
finanţate prin Programul Phare de Coeziune Economică şi Socială, precum şi de alte instituţii
internaţionale, de-a lungul anilor. Aceste programe au ca scop crearea diferitelor tipuri de
Servicii de Sprijin a Mediului de Afaceri, cum ar fi Parcuri Industriale şi Incubatoare de
Afaceri.

96
Pe baza Programului Operaţional Regional (POR), se acordă prioritate întăririi mediului de
afaceri regional şi local, prin:

 Dezvoltarea unei infrastructuri de sprijin a afacerilor;

 Sprijinirea şi modernizarea regională şi locală a afacerilor;
 Dezvoltarea unor servicii de sprijin a afacerilor în regiuni.

Priorităţile propuse de POR sunt în concordanţă cu strategia refăcută de la Lisabona şi cu

politica de coeziune a UE, incluzând afaceri care promovează dezvoltarea, competivitatea şi
gradul de angajare. Acestea sunt dezvoltate în concordanţă cu principiile obiectivului de
„Convergenţă” al Fondurilor Structurale ale CE, şi respectă îndrumările strategice ale
Comunităţii şi cadrul naţional strategic de referinţă pentru dezvoltarea regională, încorporat în
PND al României 2007 – 2013.

Situaţia actuală a sectorului IMM-urilor în municipiul Focşani

În timpul activităţii de elaborare a dezvoltării Strategiei municipiului, Grupul de Dezvoltare

Strategică s-a confruntat cu situaţia inexistenţei (sau existenţei într-un numar redus) a
statisticilor privind sectorul IMM-urilor din Focşani, şi ca rezultat cu lipsa informaţiilor privind
împărţirea pe sectoare / sub-sectoare de activitate, numărul de companii, venitul pe nivel, ratele
de creştere, volumul de export, etc.

Pentru a realiza o analiză a sectorului IMM-urilor, Grupul de Dezvoltare Strategiă s-a bazat pe
o serie de documente suport precum şi pe un raport realizat asupra activităţilor IMM-urilor. Au
fost pregătite două chestionare – unul adresat organizaţiilor IMM-urilor active din Focşani şi
unul IMM-urilor propriu-zise. A fost destul de uşor să se obţină informaţii de la organizaţii, dar
de la IMM-uri a fost mult mai greu. Acest lucru ar fi trebuit să fie în sine un indicator privind
mentalitatea IMM-urilor care necesită iniţiative pentru creşterea încrederii şi siguranţei. Pentru
a depăşii această problemă în vederea beneficiului general al pregătirii noii Strategii a
municipiului, Grupul de Dezvoltare Strategică a preluat iniţiativa şi a organizat o serie de
întâlniri individuale cu membrii IMM-urilor şi a organizat de asemenea ateliere de lucru cu
instituţiile şi IMM-urile interesate.

Paragrafele următoare se bazează pe documente suport, răspunsuri la chestionare şi informaţii

adunate în timpul întâlnirilor şi atelierelor de lucru.

În ceea ce priveşte activităţile

economice, comerţul este e o tradiţie
în Focşani - aici se desfăşurau
activităţile comerciale dintre
Moldova şi Muntenia. Pe de altă
parte, Focşaniul are de asemenea o
tradiţie în agricultură, iar acest
sector continuă să fie activ (20% din
economie). Mai recent sectoarele de
industrie şi de construcţii au început
să se dezvolte.

Începând cu 1989, companii private

au început să investească în Focşani,
iar astăzi există 5.211 de companii
private, ceea ce înseamnă 44,6% din totalul companiilor din Judeţul Vrancea. În plus,
activităţile industriale au suferit schimbări structurale semnificative.

97
În funcţie de domeniul de activitate, 50,6% din companiile din Focşani acţionează în sectorul
comerţului şi 20,7% în domeniul serviciilor; pe de altă parte, sectorul de producţie / industrial
este mai puţin dezvoltat, reprezintând doar 12,8% dintre companii; 4,9% activează în domeniul
construcţiilor, 4,6% în transportul local, 4,1% în turism, iar 2,3% în sectorul agricol. Privind
activităţile de export, o dezvoltare considerabilă a afacerilor a fost raportată de industria textilă.

Sectorul IMM e caracterizat în proporţie de 90% de micro-întreprinderi cu 1 până la 9 angajaţi.

Acestea sunt în principal active în activităţile de comerţ şi servicii, existând puţine companii de
producţie. Majoritatea activităţilor comerciale constau în mini-market-uri, florării, magazine de
confecţii, etc., în timp ce companiile de servicii presupun restaurante şi hoteluri, agenţii de
turism, saloane de înfrumuseţare, Internet cafe-uri, etc.

Sectorul serviciilor de construcţii era foarte puternic în privinţa personalului calificat, dar care a
emigrat în majoritate, spre ţări unde munca se plăteşte mai bine (Spania şi Italia). Drept urmare,
nivelul de activitate al sectorului de construcţii a scăzut, iar oamenii care lucrează în această
industrie s-au orientat spre activităţile comerciale. Înregistrările arată că în ultimi 10 ani, 25%
din forţa de muncă profesionistă a Focşaniului a plecat la slujbe mai bine plătite în Spania şi
Italia.

Sectorul industrial este reprezentat în Focşani de 186 de companii din totalul de 365 de
companii din Judeţul
Vrancea.

În ceea ce priveşte sectorul

industrial, cel mai dezvoltat
domeniu este cel al industriei
textile, specializat în principal
pe confecţii. Până în prezent,
sectorul textil a cunoscut o
dezvoltare considerabilă
(46% comparativ cu 1990) şi
este de 4 ori mai mare decât
producţia de vin, alimente,
lemn şi mobilă de lemn.

Exista cinci mai producători

de confecţii, dintre care primii doi au până la 800 şi 1000 de angajaţi fiecare, fiind pioni
principali în contextul naţional. Aceste companii reprezintă o sursă principală de locuri de
muncă pentru oraş, oferind în acelaşi timp angajaţilor lor şansa de a-şi dezvolta capacităţile.

Cu toate acestea, sectorul textil din Focşani trece printr-o perioadă majoră de restructurare în
care 30 din cele 50 de companii s-au închis în ultimii doi ani din cauza unor serii de motive,
cum ar fi deprecierea monedei Euro şi presiunea puternică a competiţiei din China, India şi
Bangladeş.

Următoarea ramură în activitatea industrială o reprezintă prelucrarea lemnului. Focşaniul are o

zonă bună de pădure, iar lemnul obţinut pe această cale este exploatat. În principal lemnul este
vândut şi prelucrat ca şi cherestea, dar este de asemenea folosit pentru tocuri de geamuri şi uşi
şi mobilă. Cel din urmă aspect se dezvoltă şi are potenţial de dezvoltare, există 6 companii în
industria mobilei.

Sectorul producţiei de vin este de asemenea prezent. Regiunea Focşaniului este bine cunoscută
datorită viilor şi calităţii vinului. Există trei mari companii de îmbuteliere iar una dintre ele
exportă produsul în Rusia. Se susţine idea conform căreia vinul are un potenţial de dezvoltare în
viitor, ca şi produs comercial.

98
Este tradiţie organizarea în fiecare an a „Festivalului Naţional al Vinului” în Focşani, combinat
cu „Galeria Internaţională a Vinului şi Viilor – Bachus”, „Festivalul Berii” şi „Galeria
Constructorului”.

În judeţul Vrancea există 325 de companii care beneficiază de investiţii din afara ţării (din
Italia, Turcia şi Moldova). Din păcate suma investiţiilor străine este doar de 7,5 milioane de
dolari. Un nivel foarte scăzut, comparativ cu alte locuri din România. În 2005 existau 97.203 de
companii cu investiţii străine. Regiunea Sud – Est de Dezvoltare a avut 5.567 companii cu
investiţii străine ceea ce a plasat-o pe locul trei din cele 8 regiuni. Dar aproape 80% din aceste
investiţii au fost făcute în 3 mari companii, una în Galaţi şi două în Constanţa. La ora actuală,
judeţul Vrancea deţine mai puţin de 6% din companiile străine din regiunea de Sud – Est, şi
0,33% din companiile străine care investesc în România. Suma totală investită în primii 14 ani
în Vrancea este mai mică de 0,07% din totalul investiţiilor străine din România. Majoritatea
investiţiilor străine din judeţul Vrancea au fost făcute în Focşani, dar nu numai. Nu există date
exacte care să indice distribuţia clară a investiţiilor străine şi suma acestora în municipiul
Focşani.

Integrarea în UE generează temeri referitoare la gradul de competivitate al companiilor din

Focşani, ridicând de asemenea întrebări cu privire la capacitatea companiilor de a răspunde
standardelor de mediu, de sănătate şi de igienă ale UE; de asemenea există îndoieli cu privire la
o mai bună performanţă şi la tehnologii mai eficiente folosite de potenţialii competitori ai UE.
Grupul de Dezvoltare Strategică a avut ocazia să expună şi să discute aceste aspecte în timpul
interviurilor individuale şi a atelierelor de lucru, ajungând la concluzia că există o lipsă serioasă
de înţelegere privind implicaţiile procesului de integrare europeană în cadrul IMM-urile din
municipiul Focşani, referitor la noile cerinţe
privind IMM-urile.

Spiritul antreprenorial

Acţiunea de elaborare a Strategiei municipiului a

identificat probleme serioase privind nivelul
actual al spiritului antreprenorial în cadrul IMM-
urilor din Focşani.

De exemplu, cei care au răspuns sondajului

consideră că există un spirit antreprenorial
puternic în Focşani, judecând după numărul de
IMM-uri create în fiecare an. Unii consideră că
antreprenorii sunt de obicei pro-activi şi
inovatori, iar alţii susţin contrariul. Cu toate
acestea, când sunt întrebaţi despre ideile lor
originale de afaceri, antreprenorii susţin că
aceste ideii derivă din abilităţile pe care le au şi /
sau din tradiţia familiei, şi recunosc faptul că nu
au efectuat vreun studiu de fezabilitate sau un
plan de afaceri înainte de a-şi înfiinţa
companiile, precum nici alte studii de marketing referitoare la competitorii lori, şi nici nu au
studiat tendinţele europene.

Pe de altă parte, antreprenorii susţin că nu au efectuat nici un studiu de fezabilitate sau plan de
afaceri pentru că pur şi simplu legea nu îi obligă, dar şi pentru că nu există instituţii serioase
care să ofere astfel de servicii şi să-i ajute. Teama de a fi copiaţi şi / sau de a le fi furate ideile
de alţii vine încă o dată să demonstreze mentalitatea şi lipsa de încredere şi siguranţă, în special
faţă de instituţiile responsabile de dezvoltarea şi creşterea IMM-urilor.

99
După o scurtă privire asupra oraşului este evidentă lipsa unei gândiri inovatoare în spatele
ideilor de afaceri, o cauză principală a acestei situaţii fiind lipsa unor programe de sprijin a
activităţilor de afaceri, care să contribuie la creşterea IMM-urilor pe baza cunoştinţelor şi
practicilor europene. Această situaţie a fost confirmată de răspunsurile chestionarelor, care
susţin că practica de a copia afaceri este comună în Focşani, mai degrabă decât de a organiza
afacerile conform unei abordări strategice bazată pe dovezi, conform unei evaluări adecvate,
sau pe baza unor studii de afaceri şi de marketing.

Nivelul de educaţie al antreprenorilor variază de la foarte jos la foarte sus, iar categoria de
vârstă se situează în mod normal între tineri şi persoane de vârstă mijlocie.

Capacităţile managementului de afaceri

Focşaniul este caracterizat prin numărul mare de IMM-uri deţinute de familii – o parte mai
mică având diverşi parteneri neînruduţi. Pe baza răspunsurilor la chestionare, se pare că există
un punct de vedere comun în privinţa stilurilor manageriale existente, şi aparent toţi cei care au
răspuns consideră că în cazul IMM-urilor capacitatea de management este scăzută.

Accesul la finanţare

În general, în Focşani antreprenorii îşi pornesc afacerile investind ei înşişi cu propriile surse de
finanţare (prin economii sau bunuri personale). Accesul la finanţare este necesar ulterior
companiilor care încearcă să se extindă şi să se dezvolte. În Focşani sunt semnalate bariere în
privinţa accesării fondurilor.

Instrumentele financiare actuale valabile în Focşani, sunt următoarele:

 Instrumente de împrumut şi leasing

Împrumuturile bancare sunt acordate de bănci. În Focşani există 12 filiale ale diferitelor
bănci, fiecare oferind servicii clienţilor lor. Împrumuturile bancare au maturitate pe termen
scurt sau lung, în
funcţie de scopul
finanţării. Nivelul
colateral cerut este
de aproximativ
120%, iar bunuri
precum proprietăţi
sau pământ sunt
cerute drept
garanţia. Dobânzile
au fost foarte mari,
50% (între 1991 şi
1995), dar au scăzut
gradat până la
nivelul de 8 – 8,5%.
Nivelul dobanzilor
nu mai este atât de mare încât să împiedice IMM să ceară împrumuturi de finanţare, dar cu
toate acestea, managerii / proprietarii IMM-urilor consideră comisioanele bancare prea
ridicate, ceea ce face ca taxele anuale să ajungă la 20%. Împrumuturile nu au perioadă de
graţie.

De asemenea există un nivel ridicat de scepticism în accesarea împrumuturilor financiare,

în special din cauza costurilor anuale ridicate şi a nivelului garanţiilor.

100
Agenţiile de şomaj oferă împrumuturi cu dobânzi subvenţionate . Aceste împrumuturi pot
finanţa operaţiunile de început, dar nivelul garanţiilor este mare (180%). În plus,
împrumutul presupune condiţii de angajare, iar formularele de împrumut sunt foarte
birocratice şi complicate.

Totodată, antreprenorii nu sunt cunosc modul în care funcţionează acest instrument,

comparativ cu instrumentele de leasing, care sunt relativ mai uşor de accesat, deoarece
garanţia necesară este bunul care e finanţat. Din toate punctele de vedere, se pare că lipseşte
conştientizarea generală şi modul corect de înţelegere a funcţionării diverselor instrumente
financiare, ceea ce constituie o barieră în accesarea surselor financiare.

 Garanţia bancară

Un fond de garanţii de împrumut al statului este operaţional în

România din Decembrie 2001. În Octombrie 2005, capitalul
social al fondului era de 27 de milioane de €. Acesta operează la
nivel naţional. Un reprezentant al fondului de garanţie este şi în
Focşani la BRD, care este o bancă privată. IMM-urile care depun
cerere pentru împrumuturi de la orice bancă pot cere şi un
împrumut garantat.

Rata de garanţie este de 75% pentru împrumuturile pe termen

mediu şi lung, pentru o sumă care nu depăşeşte 800.000 €; până
la 60% şi 700.000 € pentru împrumuturile pe termen scurt; şi
până la 80% pentru activităţile de început.

Nivelul raportat de activitate a fondului în Focşani este după cum urmează:

În perioada august 2002 până în decembrie 2005, volumul de credit suportat de fondul de
garanţie era 102 de milioane €. Suma garanţiei totale acordată a urcat până la 45 de
milioane de €, suma garanţiei totale pentru finanţare pe termen mediu şi scurt a fost de 23
de milioane de € şi 26 de milioane de € pentru împrumuturile pe termen scurt.
Durata medie necesară aprobării garanţiilor este de maxim 7 zile; numărul de locuri de
muncă menţinute este de 19.500 de oameni; şi 81% cereri au fost aprobate în ultimul an.

Pe baza celor menţionate mai sus, trebuie spus că există suficientă activitate în finanţare
pentru a indica o potenţială alternativă pentru IMM-urile cărora le lipsesc garanţiile
necesare împrumuturilor. Cu toate acestea, se pare că existenţa unui fond de garanţii în
municipiul Focşani nu este conştientizată nici de IMM-uri, nici de organizaţiile din jurul
IMM-urilor.

 Granturile

Un număr de instituţii, printre care Asociaţia Naţională a IMM-urilor, Ministerul Integrării

Europene, şi Agenţia SAPARD, oferă granturi. Granturile sunt în marea majoritate
finanţate de UE – prin Programe Phare.

În urma întâlnirilor cu managerii / proprietari IMM-urilor, Grupul de Dezvoltare Strategică

a notat că doar un număr mic de companii au accesat astfel de fonduri. Lipsa conştientizării
granturilor disponibile, dificultăţile întâlnite în formularea proiectului, au fost menţionate
ca motive pentru nivelul scăzut de cereri pentru astfel de programe.

101
 Acces la cercetare şi inovare

În prezent, folosirea tehnologiei IT în cadrul IMM-urilor înregistrează un nivel scăzut. Multe

companii au echipament IT, şi o reţea, dar acestea nu sunt folosite la potenţial maxim.
Calculatoarele sunt folosite pentru navigare pe Internet şi puţine alte activităţi. Intrările sunt de
multe ori făcute manual. (Strategia tratează mai amănunţit sectorul IT, în cadrul Priorităţii „IT
şi E-guvernarea”).

În plus, IMM-urile din Focşani folosesc tehnologii mai puţin performante, comparativ cu
competitorii lor de pe alte pieţe sau ţări europene. Asta implică un nivel mai scăzut de eficienţă
şi / sau o calitate scăzută a produselor. Acest lucru reprezintă o ameninţare pentru companiile
de producţie care îşi exportă produsele pe alte pieţe; în acelaşi timp, tot o ameninţare pentru
companii este şi importul de produse / servicii concurenţiale.

În Focşani nu există centre de dezvoltare tehnologică, cum ar fi parcuri tehnice, centre tehnice,
incubatoare, etc., deşi ele există în regiune şi în ţară. Cei care au răspuns chestionarelor
consideră că astfel de centre, sau accesul la acestea, le sunt necesare.

Au fost înregistrate anumite proiecte de cooperare între IMM-uri şi instituţii de dezvoltare a

cercetării, dar fără succes.

Proiecte de cooperare şi promptitudine în cooperare

Există un nivel scăzut al cooperarii în proiectele în care sunt implicate IMM-urile din Focşani,
atât între IMM-uri cât şi între acestea şi alte organizaţii şi instituţii din oraş. Au fost înregistrate
anumite cazuri de cooperare, dar nu au avut succes. Din cauza acestei situaţii, multe
oportunităţi favorabile de granturi care încurajează munca în parteneriat au fost pierdute, din
cauza lipsei de cooperare între IMM-uri şi a absenţei unui cadru organizat de cooperare şi
dezvoltare a parteneriatelor privat – privat şi
privat – public.

Resurse umane

Proprietarii / managerii IMM-urilor relatează că

întâlnesc dificultăţi în găsirea forţei de muncă
calificate. Pe de altă parte, nu există centre
vocaţionale de instruire în Focşani sau în judeţ (
mai multe informaţii despre acest subiect pot fi
găsite în Prioritatea „Educaţia, Educaţia
Vocaţională şi Instruirea”).

Organizaţii de sprijin a IMM-urilor

În Focşani există trei organizaţii care asigură
servicii de sprijin pentru IMM-uri.

 Camera de Comerţ

Camera de Comerţ (Camera) a fost înfiinţată în 1990, în urma iniţiativei asociaţiilor

muncitorilor şi comercianţilor. Misiunea Camerei este de a promova interesele membrilor
săi referitor la dezvoltarea comerţului, industriei şi agriculturii, în cadrul economiei de
piaţă. Camera are 103 membrii. În România nu este obligatoriu să devii membru al Camerei
de comerţ.

102
Principala sursă de fonduri a Camerei o reprezintă taxa de membru, plătită de fiecare
membru.

La Camera de comerţ lucrează 12 persoane tinere, toţi absolvenţi de facultate. Structura

luării deciziilor Camerei constă într-un preşedinte executiv, un vice-preşedinte şi un
secretar general. IMM-urile sunt membrii ai adunării generale, motiv pentru care au
posibilitatea de a-şi exprima nevoile în cadrul întâlnirilor generale.

Serviciile oferite de Cameră membrilor săi includ servicii de informare şi consiliere,

precum şi sprijin în organizarea întâlnirilor IMM-urilor şi dezvoltarea relaţiilor cu potenţiali
parteneri şi organizaţii internaţionale. Camera oferă totodată sprijin în negocierile cu
administraţia locală. Camera organizează întâlniri lunare cu IMM-urile. Deşi IMM-urile
sunt receptive faţă de aceste întâlniri, Camera susţine că lipsa fondurilor disponibile
împiedică o continuare sistematică şi practică a acestor întâlniri. Reprezentanţii Camerei
susţin că IMM-urile au nevoie de servicii de informare adiţionale, precum şi de asistenţă
tehnică.

 Centrul de Consultanţă în Afaceri

Centrul de Consultanţă în Afaceri Focşani (Centrul), este o altă organizaţie care asigură
asistenţă IMM-urilor şi noilor antreprenori din Focşani.

Centrul a fost înfiinţat în 1996 ca şi proiect sprijinit de UNDP. Misiunea Centrului este
dublă: (1) ajutorul acordat IMM-urilor în accesarea instrumentelor financiare (împrumuturi,
garanţii şi granturi) şi (2) sprijinirea noilor întreprinderi privind procedurile de înfiinţare.
Centrul are 24 de membrii, constând din IMM-uri, bănci şi autorităţi locale. La început
IMM-urile plăteau taxe de membru, dar acum acest lucru nu se mai întâmplă.

Centrul e situat în clădirea Primăriei. Spaţiul pentru birouri este oferit de primărie, fără să
se perceapă vreo taxă. Centrul îşi finanţează operaţiunile (salariile, facturile de telefon,
consumabile) din venitul obţinut din serviciile plătite de IMM-urile client, precum şi din
contractele de donatie (UE şi Guvernul României).

Centrul are doi angajaţi permanenţi şi un număr de colaboratori. Membrii personalului au

diplome universitare. Structura de luare de decizii a Centrului constă într-un preşedinte.
Mai mult, IMM-urile fac parte din adunarea generală a organizaţiei.

Serviciile oferite de Centru IMM-urilor şi noilor antreprenori includ:

 Sprijin pentru începerea activităţii în timpul fazei de început;

 Studii de fezabilitate şi planuri de afaceri pentru cererile de împrumut;
 Întocmirea de proiecte pentru cererile de grant PHARE şi / sau SAPARD;
Servicii de informare, în special în legătură cu probleme legale şi oportunităţi de
finanţare.

Reprezentanţii Centrului confirmă faptul că IMM-urile necesită servicii adiţionale pentru

accesul la finanţarea începerii unei afaceri.

Cu toate acestea, Grupul de Dezvoltare Strategică a luat la cunostinţă că atunci când au fost
întrebaţi, proprietarii şi managerii IMM-urilor nu cunoşteau foarte multe despre serviciile
oferite de Centru. Acest lucru a fost subliniat şi de raspunsurile la chestionarele realizate de
expertii noştri.

103
  Asociaţia Proprietarilor de IMM-uri

Asociaţia Proprietarilor de IMM-uri (Asociaţia) a fost creată cu scopul de a servi intereselor

IMM-urilor. Conţine 145 de companii membre.

Principala sursă de finanţare a Asociaţiei este taxa de membru, plătită de membrii acesteia.
Personalul Asociaţiei este reprezentat de voluntari cu un nivel mediu de educaţie. Structura
luării deciziei constă din preşedinte şi comitetul de 6 directori.

Potrivit Preşedintelui, Asociaţia operează într-un mod relativ informal, pe bază de

voluntariat. Asociaţia nu are spaţiu de birouri sau alte echipamente. Rolul său principal este
de a consulta necesităţile IMM-urilor împreună cu managerii sau proprietarii şi să dezvolte
activităţi de lobby la nivel local şi naţional.

Reprezentanţii Asociaţiei consideră că IMM-urile necesită servicii adiţionale de informaţii

privind integrarea în UE, modernizare şi competiţie; servicii specializate de instruire;
sprijin pentru o participare corectă; sprijin pentru accesul la tehnologie.

Înfiinţarea companiilor

Antreprenorii relatează că au întâmpinat dificultăţi în

procesul legal de înfiinţare a întreprinderilor lor, din
cauza nivelului ridicat de birocraţie şi taxe.
Companiile relatează că nivelul de birocraţie, în cazul
înfiinţării unei firme este foarte mare, deşi depinde de
sectorul de activitate. De asemenea, s-a menţionat şi
faptul că în cadrul Camerei de Comerţ există doar un
birou de informaţii.

Alte probleme ridicate de IMM-uri

 Infrastructura foarte proastă a drumurilor;

 Servicii slabe de transport;
 Furnizori slabi de servicii IT;
 Furnizori slabi de echipamente;
 Servicii slabe de design;
 Furnizori relativ buni de servicii de
asigurare
 Furnizori de servicii sau agenţii de
publicitate relativ buni.

Definirea problemei şi diagnoza

În lipsa unor date, informaţii şi statistici importante legate de informaţii precise referitoare la
defectele pe sectoare / sub-sectoare de activitate, numărul de companii, nivelul de venit,
creşterea ratelor, volumul exportului, etc., analiza de mai sus generează presupunerile şi
riscurile care pot apărea în urma comiterii unor greşeli şi a pierderii din vedere a unor probleme
importante, în procesul de definire şi diagnosticare amănunţită a problemei.

Lipsa informaţiilor şi a datelor este strâns legată de lipsa de coordonare între diferitele instituţii
şi organizaţii active în domeniul IMM-urilor. Aceasta este o adevărată problemă, iar întărirea
încrederii şi siguranţei între IMM-uri, instituţii şi organizaţii este foarte necesară. Înfiinţarea
afacerilor prin simpla copiere a ideilor altora, fără o analiză a pieţei, fără un concept şi plan de

104
afaceri, însoţite de lipsa cunoştinţelor referitoare la accesarea granturilor, lipsa de încredere în
instituţii, lipsa unităţilor de sprijin a afacerilor şi lipsa centrelor de dezvoltare tehnologică, cum
ar fi parcuri tehnice, centre tehnice, incubatoare, etc., descriu cel mai bine mediul sărac actual
de susţinere a dezvoltării acestui segment vital al economiei şi vieţii municipiului Focşani, mai
ales fiind cunoscut faptul că acest sector reprezintă aproape 80% din gradul de angajare al
oraşului.

Pentru a avea o idee mai clară referitoare la sectorul IMM-urilor din Focşani, toate
componentele situaţiei actuale a sectorului IMM-urilor au fost prezentate în cadrul unei analize
SWOT.

Acest instrument asigură o puternică prezentare sistematică, după cum urmează:

Analiza SWOT a sectorului IMM-urilor

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Un anumit nivel al activităţii  Antreprenorii copiază activităţile altora şi

antreprenoriale (număr mare al afacerilor
aflate la început)
 Tradiţia comerţului şi serviciilor
 Camera de Comerţ are un birou care
centralizează serviciile de informaţii
asupra noilor proceduri de înfiinţare a
companiilor
 Centrul de Consultanţă în Afaceri asigură
sprijin în înfiinţarea noilor începuturi
 Nivel mediu al capacităţii lingvistice în
IMM-uri
 IMM-urile sunt receptive la idea instruirii
personalului
 Băncile sunt prezente şi oferă
împrumuturi şi servicii de leasing IMM-
urilor
 Există un fond naţional de garanţie a
împrumutului iar un fond reprezentativ
este permanent prezent în Focşani
 Granturile sunt disponibile prin diferite
programe şi oferite de diferite organizaţii
(PHARE, SAPARD, Granturile oferite de
Guvernul Român)
 Camera de Comerţ asigură servicii de
informaţii şi consiliere IMM-urilor
 Centru de Consultanţă în Afaceri asigură
accesul la resursele financiare, cum ar fi
împrumuturile şi granturile, şi oferă
asistenţă în pregătirea studiilor de
fezabilitate şi a planului e afaceri pentru
accesul la finanţe; de asemenea oferă
asistenţă procedurilor de înfiinţare a
afacerilor.
 Asociaţia Proprietarilor IMM-urilor
acţionează ca organizaţie de lobby a
IMM-urilor la nivel local şi naţional
 Există anumite asociaţii sectoriale
nu evaluează potenţialul viitoarelor afaceri
 Antreprenorii nu sunt inovativi în ofertele
lor de servicii şi produse, şi nici în
procedurile lor de afaceri
 Nu sunt disponibile programe de
dezvoltare şi promovare antreprenoriale
 Nu s-au raportat studii de fezabilitate sau
planuri de afaceri de către IMM-uri. Ideile
de afaceri derivă din abilităţile managerilor
şi din tradiţia familiei
 Nivel înalt al birocraţiei în ceea ce priveşte
înfiinţarea companiilor (în funcţie de
sectorul de activitate)
 Lipsa sectoarelor de valoare adăugată a
activităţii actuale din municipiul Focşani
(nu există sectoare industriale sau sectoare
tehnologice)
 Capacitate scăzută de management în
majoritatea IMM-urilor din domeniul
afacerilor (Marketing / Planificare /
Producţie / Finanţe şi Contabilitate /
Logistică / Calitate)
 Lipsa Certificatelor de Afaceri ISO 9000,
HACCP, ISO 14000)
 Nivelul scăzut al tehnologiei şi IT folosite
în cadrul IMM-urilor, poate duce la
probleme de calitate şi eficienţă
 Produsele şi serviciile nu sunt întotdeauna
de calitate
 Lipsa fluxului de bani lichizi
 Lipsa cunoştinţelor referitoare la surse
financiare disponibile
 Decalajele existente între produsul
financiar oferit şi necesităţile pieţei duce la
obstacole în accesarea finanţelor (grad
ridicat al dobânzilor / ratele comisioanelor /
garanţii ridicate)

105
 Există o universitate privată
 Existenţa asociaţiilor sectoriale a IMM-
urilor
 Existenţa reţelei de proprietari a IMM-
urilor
 Locaţia geografică a municipiului Focşani
la intersecţia drumurilor europene şi a
sistemului feroviar. Este traversat de
canalul feroviar nr. 9 (Helsinki – Moscova
– Chişinău – Bucureşti – Plovdiv)
 Furnizori de servicii de asigurare
 Servicii de publicitate
 Membrii IMM-urilor sunt membrii ai
adunării generale a unor organizaţii a
IMM-urilor, cum ar fi Camera de Comerţ
şi Asociaţia Proprietarilor de IMM-uri.
OPORTUNITĂŢI
 Iniţiativa dezvoltării unei strategii a
IMM-urilor oferă oportunitatea de a
sprijini dezvoltarea şi creşterea IMM-
urilor
 Identificarea şi sprijinirea sectoarelor cu
potenţial ridicat de dezvoltare şi de
 Disponibilitatea limitată a fondurilor
necesare pentru începerea afacerilor
(capitalul de bază)
 Lipsa instrumentelor de micro – finanţare
 Obstacole în accesarea granturilor generate
de dificultatea IMM-urilor în a formula
proiecte, procesului birocratic de
completare a cererilor şi nivelelor de co-
finanţare necesare (15 – 25%)
 Lipsa cunoaşterii de către IMM-uri a noilor
standarde ale UE, a legislaţiei şi a
cerinţelor Pieţei Unice
 Lipsa conştientizării de către IMM-uri a
serviciilor de consiliere disponibile
 Organizaţiile de sprijin a IMM-urilor nu
asigură suficiente informaţii referitoare la
Condiţiile Pieţei, R&D, Oportunităţile de
Dezvoltare
 Lipsa disponibilităţii serviciilor sistematice
de consultanţă care se adresează
necesităţilor pieţei / afacerilor
 Lipsa de fonduri disponibile organizaţiilor
de sprijin a IMM-urilor pentru organizarea
şi furnizarea de servicii sistematice
 Lipsa de coordonare între organizaţiile de
sprijin a IMM-urilor
 Lipsa informaţiilor statistice centralizate
legate de IMM-uri în instituţiile IMM-
urilor (Primăria Focşani, Camera de
Comerţ, Asociaţiile Proprietarilor IMM-
urilor, Centrul de Consultanţă în Afaceri)
 Comunicare slabă în cadrul comunităţii de
afaceri
 Nivel scăzut de cooperare între companii
 Lipsa dinamismului asociaţiilor sectoriale
şi lipsa de reprezentare a tuturor
industriilor
 Lipsa centrelor de tehnologie sau a altor
centre inovatoare de dezvoltare în Focşani
 Lipsa capacităţii / a centrelor de dezvoltare
şi design a produselor
 Lipsa centrelor vocaţionale de instruire
 Infrastructura foarte proastă a drumurilor
 Furnizare slabă a serviciilor IT
 Servicii slabe de transport
 Furnizori slabi de echipamente
 Servicii slabe de design
AMENINŢĂRI
 Multe companii mici sunt considerate a fi
incapabile de a-şi actualiza standardele
cerinţelor UE, motiv pentru care
preconizările sunt că aceste vor fi nevoite
să-şi închidă activitatea
 Fără a-şi actualiza abilităţile de
106
 valoare adăugată (sectorul turismului,
ICT, producţiei vinului, etc.)
 Fonduri structurale disponibile în urma
integrării în UE
 Proiectul de identificare şi procesul de
aplicare privind fondurile structurale ale
UE
 Conectarea proiectelor privind IMM-
urile, care se desfăşoară în România
 Iniţiativa guvernamentală de
îmbunătăţire a Mediului de Afaceri şi
reforma Sistemului Fiscal şi Legal
 Dezvoltarea de legături şi reţele cu
Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici
şi Mijlocii, a cărei priorităţi strategice
sunt:
o Crearea unui mediu de afaceri
favorabil pentru înfiinţarea şi
dezvoltarea IMM-urilor;
o Dezvoltarea capacităţii IMM-urilor;
o Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor
la sursele de finanţare;
o Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor
la pieţele străine;
o Promovarea culturii antreprenoriale
şi îmbunătăţirea performanţei
managementului
 Emigranţii sunt o sursă importantă de
venit (în prezent, 34% din investiţiile în
locuinţe este obţinut datorită
emigranţilor)
 Emigranţii care se reîntorc sunt (vor fi) o
bună sursă potenţială de legătură
 Cooperarea cu firmele de Consultanţă
legate de Organizaţiile internaţionale
(companiile au demonstrat că sunt
deschise vis-a-vis de plata serviciilor de
consultanţă şi instruire, dar doar dacă
beneficiază în mod clar de aceste
servicii)
 Companiile aşteaptă rezultate concrete
din partea unor astfel de servicii.
management şi capacităţile de
competivitate, un număr mare de IMM-uri
nu vor reuşi să înfrunte competiţia, după
integrarea ţării în UE
 Sectorul textil constă în producători de
confecţii care operează în baza unor sub-
contractări a unor mari companii europene
(Versace, H&M). Din cauza competiţiei
puternice China, India, Bangladesh etc.,
sub-contractarea va scădea, iar acest lucru
va genera şomaj.
 Deprecierea valutei în comparaţie cu
LEUL este o ameninţare pentru companiile
exportatoare
 Municipiul Focşani este situat într-o zonă
cu risc seismic mare, ceea ce ar putea
împiedica investiţiile străine şi autohtone
de amploare
 Afluxul de produse mai ieftine de exemplu
din ţările sovietice, care pot oferi costuri
mai joase pentru gaz, energie electrică şi
combustibil, comparativ cu România
 Nivelul scăzut al salariilor determină
emigrarea forţei de muncă
 25% din populaţia Focşaniului a emigrat în
ţări în care munca e mai bine plătită, în
special Spania şi Italia; persoanele care
pleacă sunt bine pregătite, iar acest lucru
îngreunează procesul dificil de găsire a
forţei de muncă calificate în municipiul
Focşani
 Ca rezultat al emigrării, sectorul
construcţiilor a înregistrat o cădere, iar
persoanele care lucrează în industrie s-au
orientat spre activităţile comerciale
 Costuri mari de angajare (aproape 100%)
 Companiile percep ca o ameninţare lipsa
informaţiilor disponibile referitoare la
standardele UE

4. Concluzii

În urma analizei SWOT, principala concluzie la care s-a ajuns este că sectorul IMM-urilor nu a
ajuns la potenţialul său maxim de dezvoltare. Motivele pentru această situaţie sunt prezentate în
următoarele paragrafe şi sunt împărţite în teme majore.

 Lipsa mentalităţii antreprenoriale

Prin mentalitate antreprenorială înţelegem prezentarea unor iniţiative de afaceri care să includă
următoarele: înţelegerea nevoilor pieţei, gândirea strategică, dezvoltarea scopurilor, crearea
valorii adăugate, adaptarea la schimbările pieţei, oferirea de servicii şi produse inovatoare şi
aplicarea unor procese inovatoare.

107
Lipsa mentalităţii antreprenoriale e demonstrată de următoarele:

 Structura sectorului IMM-urilor din Focşani este caracterizată 90% de micro-

întreprinderi (cu 1 până la 9 angajaţi) care se axează în primul rând pe comerţ şi mai
puţin pe activităţi de servicii. Deşi aceste activităţi generează venituri pentru 1 până la 9
indivizi care lucrează în companii, ele nu au decât o valoare adăugată mică sau chiar
inexistentă pentru comunitatea Focşani. Aceste servicii sunt în principal folositoare
oraşului şi oamenilor, şi ca urmare nu se generează venit din alte surse exterioare. Ca
atare, potenţialul de dezvoltare al acestor activităţi este limitat.

 Ideile de afaceri sunt în principal generate de copierea altora considerate a avea succes
în comunitate, fără alte eforturi de a evalua potenţialul succes al viitoarei companii (nu
se face o cercetare iniţială a pieţei, studii de fezabilitate sau planuri de afaceri). S-au
deschis noi companii de comerţ şi servicii, dar ele nu generează activităţi noi. Din
contră, ele iau o cotă-parte a pieţei de la celelalte companii existente (agenţii de turism,
saloane de frumuseţe). Această situaţie este mai ales specifică Focşaniului, deoarece
populaţia acestuia nu mai înregistrează o creştere, din cauza nivelului înalt de migrare a
cetăţenilor municipiului Focşani spre ţări cu o mai bună plată a muncii, cum ar fi
Spania şi Italia.

 Un alt factor care împiedică companiile de a-şi folosi potenţialul maxim este lipsa
accesului la tehnologiile adecvate şi folosirea TIC. Acest lucru se datorează parţial
percepţiei conform căreia actualizarea la tehnologii mai dezvoltate nu este necesară
pentru piaţa locală, şi parţial faptului că nu toate companiile îşi permit sa-şi actualizeze
sistemele. Acele companii care doresc să-şi actualizeze sistemele susţin că nu pot să
facă aceste investiţii, deoarece nu pot accesa sursele financiare, aşa cum e specificat în
Analiza sub-secţiunii Accesul la Finanţe.

 Prezenţa slabă a sectoarelor de valoare adăugată

 Nivelul de activitate al sectorului industrial este limitat. (12,8% din companiile din
Focşani). Acesta cuprinde producţia de confecţii şi vin, prelucrarea lemnului şi
producţia anumitor materiale de construcţii. Sectorul industrial este important pentru
Focşani, deoarece asigură mai multă valoare adăugată, oportunităţi de locuri de muncă
şi potenţial de dezvoltare. În cazul producţiei de confecţii, 30 din cele 50 de companii
existente şi-au închis parţial activitatea, pentru că nu au fost capabile să se adapteze
noii presiuni competiţionale din partea Chinei, Indiei şi Bangladeşului. Celelalte
companii care au supravieţuit, au găsit metode de a se adapta presiunii competiţionale,
prin aplicarea de noi strategii.

 Capacitate scăzută a managementului IMM-urilor

Tehnicile noi de management nu sunt bine cunoscute sau aplicate de companiile existente. Este
cunoscut faptul că multe companii din sector se bazează pe familie şi că operează mai degrabă
într-o modalitate tradiţională decât una instituţionalizată. Companiile conştientizează
problemele dar nu ştiu cum să le rezolve. Principala problemă, identificată de Grupul de
Dezvoltare Strategică, este mentalitatea managementului companiilor şi lipsa sprijinului extern
suficient. În plus, companiile nu au misiuni sau strategii definite, care să ia în considerare
avantajele competiţionale ale companiei sau punctele tari şi slabe ale unui anumit produs sau
piaţă. Lipseşte planificarea afacerii şi buna coordonare a diferitelor funcţii (ex. marketing,
producţie, finanţe şi contabilitate, dezvoltartea produselor, IT, logistică, planificare,
calitate...etc.). Pe de altă parte, IMM-urile par să aibă capacitate lingvistică bună, iar aceasta ar
trebui inclusă în strategiile de internaţionalizare.

108
Domeniile care necesită instruire şi adaptare sunt prezentate mai jos:

 Funcţia de management:

 Stabilirea obiectivului pentru companii

 Dezvoltarea strategiilor
 Crearea organizaţiilor
 Crearea unei structuri de comunicare
 Stabilirea regulilor
 Monitorizarea activităţilor altor departamente
 Indicatorii de performanţă

 Funcţia de producţie:

 Îmbunătăţirea controlului calităţii

 Îmbunătăţirea planului de producţie
 Reînnoirea echipamentelor de producţie
 Prezentarea îmbunătăţirilor

 Funcţia de logistică:

 Conceptul controlului
 Sistemul de informaţii
 Determinarea nivelului stocului
 Prognoza

 Funcţia de vânzare / marketing:

 Urmărirea pieţei
 Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor departamentului de vânzări
 Structurarea activităţilor departamentului de marketing
 Crearea planurilor de marketing şi vânzări pentru companii
 Baza de date a clientului

 Funcţia Financiară şi Contabilă:

 Sistemul de contabiltate
 Managementul financiar
 Monitorizarea financiară
 Umplerea „golurilor”

În plus, lipsa unui management adecvat, duce la pierderea unor oportunităţi, ineficienţă, lipsa
productivităţii şi expunerea nejustificată al riscuri.

În cazul sectorului de confecţii din Focşani, 30 din cele 50 de companii existente s-au închis
parţial din cauza deprecierii drastice a valorii monedei Euro. Acesta este un indicator al
nivelului înalt de expunere la riscul schimbării. Se consideră că această situaţie ar fi putut fi
evitată prin management financiar şi strategic adecvat.

 Infrastructură slabă a sprijinului afacerilor / mediului

 Lipsa unei reţele instituţionale şi a IMM-urilor

Instituţiile care sprijină IMM-urile nu sunt foarte puternice. Eforturile de sprijinire a

IMM-urilor sunt foarte fragmentate şi nu sunt organizate într-un mod coordonat. Există

109
 anumite asociaţii de sector, dar ele nu sunt active. Pe de altă parte, IMM-urile nu caută
în mod activ sprijinul organizaţiilor, şi, în plus, nu cooperează între ele şi nici nu
dezvoltă proiecte comune.

 Lipsa serviciilor de informare şi a fluxului de informaţii

Lipsa de informaţii a fost observată în următoarele domenii:

 Informaţii pentru IMM-uri

o Informaţii legate de noile cerinţe ale standardelor UE;

o Informaţii legate de sursele disponibile de finanţare şi instrumentele financiare
disponibile;
o Informaţii legate de pieţe;
o Informaţii legate de domeniile oportunităţilor de investiţii.

 Informaţii de la IMM-uri

o Abilităţile şi personalul căutat;

o Necesităţile de instruire;
o Necesităţile instrumentelor de finanţare.

 Lipsa serviciilor de instruire şi consultanţă

IMM-urile nu au cunostinţă şi nici nu sunt interesate în mod particular de serviciile de

consultanţă disponibile în prezent în Focşani.

Pe de altă parte, serviciile de consultanţă şi instruire disponibile nu sunt bine dezvoltate

şi promovate, şi nu sunt elaborate conform necesităţilor IMM-urilor. Acest lucru se
datorează parţial faptului că instituţiile care oferă acest tip de servicii nu sunt
organizate, nu au personal şi finanţare adecvată. Mai mult, nici un mecanism nu este
capabil să identifice necesităţile de instruire şi consultanţă.

Din cercetările efectuate, rezultă că IMM-urile sunt receptive activităţilor de instruire şi

că sunt chiar gata să plătească pentru astfel de servicii, cu condiţia să primească garanţii
că serviciile vor fi benefice. Acest lucru accentuează calitatea serviciilor şi răspunderea
instituţiilor de a le furniza.

 Obstacole în accesarea finanţelor

În general, în Focşani, instrumentele financiare disponibile noilor antreprenori şi

IMM-urilor deja existente nu sunt foarte folosite. Acest lucru demonstrează că există un
decalaj între furnizarea şi cererea accesului la finanţări.

Lipsa conştientizării instrumentelor financiare disponibile a fost clar observată în timpul

discuţiilor cu managerii / oamenii de afaceri şi constituie o lipsă majoră în procesul de
accesare surselor de finanţare. Fondul de garanţii nu a fost deloc menţionat, deşi în Focşani
există un fond permanent reprezentativ iar lipsa fondurilor pentru capitalul de bază,
necesare înfiinţării companiilor, a fost în repetate rânduri menţionată.

Pe de altă parte, pare să existe un decalaj şi între produsele financiare oferite şi necesităţile
pieţei. IMM-urile doresc să se extindă şi să se dezvolte, afirmând că au dificultăţi
financiare. Prezentăm în continuare principalele motive pentru cele enunţate mai sus:

110
  În cazul lipsei de acces la finanţări:

 Dobânzi mari / comisioane bancare mari care generează presiunea banilor lichizi;
 Garanţii mari
 Lipsa fluxului banilor lichizi din partea IMM-urilor pentru plata împrumuturilor

 În cazul accesului la granturi:

 Nivel înalt al fondurilor proprii necesare petnru co-finanţare (20, 30, 35%)
 Dificultăţi în scrierea proiectelor
 Nivel înalt de birocraţie la nivelul instituţiilor care oferă granturi.

 Nivele ridicate de birocraţie şi taxe

Companiile susţin că în procesul de înfiinţare al unei noi companii, nivelul de birocraţie

este mare, dar că depinde totuşi de sectorul de activitate. De asemenea a fost menţionat
faptul că în cadrul Camerei de Comerţ există doar un birou de informaţii.

Nivelul taxelor este foarte mare, în special taxele legate de angajare. (aproape 100%
contribuţia angajatorilor).

 Infrastructură fizică de suport slabă şi servicii slabe de susţinere a afacerilor

IMM-urile raportează calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor de suport pentru afaceri, care

în mod natural împiedică dezvoltarea afacerilor.

 Acestea sunt câteva exemple:

 Infrastructura foarte proastă a drumurilor;

 Servicii slabe de transport;
 Furnizarea slabă a serviciilor IT;
 Furnizori slabi de echipamente;
 Servicii slabe de proiectare;
 Furnizarea unor servicii de asigurare relativ bune;
 Agenţii şi furnizori de servicii de publicitate relativi buni.

5. Recomandări

Abordarea strategică privind modernizarea şi întărirea sectorului IMM-urilor din municipiul

Focşani merge în strănsă legătură cu priorităţile stabilite în Programul Operaţional Regional
pentru:

 Dezvoltarea unei infrastructuri de sprijin a afacerilor

 Sprijinirea şi modernizarea afacerilor locale şi regionale
 Dezvoltarea serviciilor de sprijin a afacerilor în regiuni

Recomandările strategice sunt organizate în patru teme, după cum sunt descrise mai jos.

 Dezvoltarea şi Promovarea unei Culturi Antreprenoriale în Focşani

Această prioritate include crearea conştientizării înţelesului mentalităţii antreprenoriale şi

valoarea ei pentru comunitate, în sensul contribuţiei la dezvoltarea şi îmbunătăţirea nivelului de
trai. Conceptul de mentalitate antreprenorială ar trebui promovat IMM-urilor, antreprenorilor

111
existenţi şi viitori, instituţiilor şi cetăţenilor municipiului Focşani, incluzând în special tinerii şi
femeile.

 Sprijinirea sectoarelor prioritare cu potenţial de dezvoltare

Aceasta include identificarea sectoarelor de producţie şi servicii cu potenţial de dezvoltare şi

valoare adăugată, precum şi generarea unor programe sectoriale de sprijin al dezvoltării acestor
sectoare prioritare. Aceste programe includ diverse componente cum ar fi consiliere tehnică în
privinţa mecanismelor de productivitate, eficienţă, marketing şi restructurare, incluzând
dezvoltarea grupurilor, a centrelor vocaţionale de instruire (în coordonare cu Strategia de
Educaţie şi Instruire), şi ajutor financiar pentru investiţiile iniţiale. Sprijin preliminar pentru
sectorul producţiei de vin, confecţii şi mobilei, este de asemenea recomandat. Aceste sectoare
sunt deja prezente în Focşani, cu alte cuvinte există o bază pe care e mai uşor să construieşti.
De asemenea este recomandată sprijinirea companiilor de servicii turistice (în coordonare cu
Strategia Turistică) şi identificarea serviciilor inovatoare cu valoare adăugată (de ex. logistică,
IT – în coordonare cu Strategia de Transport şi IT). Dezvoltarea Strategiei Sectoriale
Multilaterale privind Dezvoltarea şi Modernizarea IMM-urilor din Focşani, ar trebui să ocupe
un rol principal în aceste proces, stabilind astfel cadrul pentru toate activităţile viitoare şi
programele dezvoltării sectoarelor specifice. Strategia ar trebui să aibă legături intersectoriale şi
coerenţă completă cu alte strategii locale: Strategia de Transport, Strategia TIC, Strategia
Resurselor Umane şi Strategia de Educaţie, Educaţie Vocaţională şi Instruire. Planul General de
Dezvoltare necesită totodată includerea recomandărilor Strategiei Sectoriale a IMM-urilor şi
asigură planul spaţial strategic al locaţiilor industriale şi de afaceri în cadrul noii Zone
Metropolitane Focşani.

 Sprijinul IMM-urilor existente şi al celor recent înfiinţate

Această prioritate strategică constă în actualizarea abilităţilor de management a

micro-întreprinderilor, managerii şi proprietarii de IMM-urilor. Acest lucru ar putea fi realizat
prin prezentarea informaţiei, a serviciilor de consultanţă şi instruire managerilor şi
proprietarilor.

Serviciile principale pentru micro-întreprinzători ar trebui să includă printre altele:

 Asistarea şi îndrumarea începătorilor în deciziile strategice iniţiale de afaceri

(fezabilitate, planuri de afaceri);
 Instruirea pentru managementul de afaceri.

Principalele servicii pentru IMM-uri ar trebui să includă printre altele:

 Servicii de informare despre Legislaţie, Standardele Pieţei, Economie, Tendinţe,

Sursele Financiare, Instrumentele şi Condiţiile UE etc.;
 Servicii de consultanţă în managementul afacerilor;
 Servicii de instruire în managementul afacerilor
 Servicii de sprijin a procesului de internaţionalizare (târguri, conferinţe, expoziţii, reţele
internaţionale etc.).

 Îmbunătăţirea Mediului de Afaceri a Sectorului IMM-urilor

 Dezvoltarea unei reţele puternice de sprijin a IMM-urilor în Focşani, condusă de o

organizaţie numită şi raţionalizarea acţiunilor legate de IMM-uri (lobby, dezvoltarea
afacerilor, organizarea de târguri, etc.) furnizate de diverse organizaţii. Ar trebui
stabilită responsabilitatea tuturor organizaţiilor IMM-urilor, precum şi mecanismul de
coordonare a acţiunilor.

112
 Construirea capacităţii instituţionale a organizaţiei conducătoare a IMM-urilor, pentru
ca aceasta să pledeze pentru interesele IMM-urilor la nivelul Instituţiilor Naţionale (ex.
Informaţie pregătită pentru a fi utilizată, accesul la schemele de finanţare naţionale,
activităţi de lobby, etc.) şi să conducă procesul de dezvoltare şi implementare a
Strategiei IMM-urilor.

 Îmbunătăţirea accesului la finanţări, în primul rând prin asigurarea conştientizării

instrumentelor existente şi disponibile şi în al doilea rând prin adresarea golurilor
existente în instrumentele financiare (cerinţe colaterale flexibile, rate de comisioane,
capitalul de bază, micro-finanţare etc.) Acest efort ar trebui organizat în coordonare cu
alte organizaţii şi instituţii financiare private şi publice, la nivel Naţional şi / sau
European. Acesta ar putea da naştere proiectelor PPP (parteneriate privat – public).

 Întărirea capacităţii biroului unic pentru procedurile de înfiinţare. Aceasta ar trebui să

includă introducerea unor pachete clar definite de afaceri stabilite (pe diverse ramuri de
afaceri), dezvoltarea diverselor documente de sprijin a IMM-urilor, manuale, broşuri,
instrucţiuni, sprijin IT şi servicii on-line pentru înfiinţarea afacerilor, în domeniile
managementului, contabilităţii, facturării, impozitelor, taxa de contribuţie a angajaţilor,
pregătirea planurilor de afaceri, etc.

Iniţiativa şi coordonarea generală pentru implementarea recomandărilor Priorităţii „Economie”

a Strategiei va fi asigurată de către Parteneriatul Strategic pentru Economie, în strânsă
colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru transport, Mediu, Turism şi Protecţia Socială şi
Sănătăţii.

113
TURISM
1. Introducere

Planul Regional de Dezvoltare: Dezvoltarea Regiunii de Sud – Est 2004 – 2006 susţine în mod
clar ca şi scop al dezvoltării regionale pe termen lung:

“Creşterea cifrei de afaceri legată de activităţile turistice şi dobândirea unui target

potenţial realizabil de 60% din produsul naţional de turism, prin construirea unei
identităţi de marketing ca fiind regiunea românească ce asigură oportunităţi unice şi
infrastructură la nivel naţional şi internaţional.”

Municipiul Focşani şi zonele învecinate au un foarte mare potenţial în realizarea acestui efort,
prin atragerea de turişti şi creşterea venitului local prin turism naţional şi internaţional.

Strategia municipiului 2007 – 2013 stabileşte direcţii pentru dezvoltarea industriei turistice a
noii zone metropolitane Focşani, în cadrul unui context regional mai larg. Intervenţiile
strategice ar trebui vizualizate în cadrul Obiectivelor Strategice 3 şi 7:

Obiectivul 3: Crearea unui „Focşani Vizibil”, cu sentimentul mândriei de sine, care să

ofere turiştilor şi vizitatorilor atracţii turistice moderne, facilităţi de petrecere a timpului
liber, comerciale şi
de cazare, alături de
oportunităţi
nepreţuite de
experimentare a
adevăratei ospitalităţi
locale tradiţionale,
imensa moştenire
culturală şi istorică,
obiceiurile, care fac
din oraş o destinaţie
unică ce merită a fi
vizitată, un centru
comercial şi de
petrecere a timpului
liber, pe care să-l
poţi recomanda
tuturor.
Obiectivul 7: Crearea
unui „Focşani
Cultural şi Energic”, ca şi oraş cu o mare ofertă culturală, diferite tipuri de oportunităţi
artistice, culturale, festive, sportive, de petrecere a timpului liber, pentru cetăţenii şi
vizitatorii săi şi de asemenea, oportunităţi pentru tinerii şi copii oraşului, pentru a-şi
atinge potenţialele maxime, pentru a duce un stil de viaţă sănătos, bogat din punct de
vedere cultural şi sportiv.
Viziunea Strategiei mai susţine că în următorii ani, orientarea strategică a municipiului Focşani
va fi de a valorifica potenţialele turistice locale şi de a dezvolta industria turistică şi de servicii,
având ca bază moştenirea culturală şi istorică bogată, potenţialul extraordinar al mediului,
tradiţiile locale, obiceiurile şi valorile şi prin crearea unor noi facilităţi de petrecere a timpului
liber, comerciale şi facilităţi luxoase de cazare, în apropierea locaţiilor turistice şi la punctele de
intrare în oraş.

Pe de altă parte, implementarea Obiectivului Strategic 3 „Focşaniul Vizibil”, pentru care

Prioritatea Strategiei „Planificarea şi Modernizarea Urbană” a propus recomandări concrete

114
privind numirea municipiului Focşani „Capitala Vinului Europei de Sud – Est”, necesită
dezvoltarea puternică a industriei turistice şi a infrastructurii turistice, ca o pre-condiţie pentru
numeroasele activităţi asociate cu municipiul Focşani ca şi Capitală a Vinului pentru o parte a
Europei.

Implementarea Obiectivului Strategic 4, necesită de asemenea schimbarea, exploatarea şi

întreaga valorificare a potenţialului. Procesul de implementare necesită o abordare organizată,
bine planificată, o activitate coerentă şi sincronizată alături de alte Priorităţi ale Strategiei
(Planificarea şi Modernizarea Urbană, Transport, Mediu Sănătate şi Educaţie etc.), pentru a
asigura că dezvoltarea sectorului turistic va beneficia de o infrastructură adecvată şi că va aduce
valoare adăugată calităţii vieţii oraşului. Pe de altă parte, acest lucru asigură planificare
integrată în cadrul sectoarelor prioritare, în timpul realizării Obiectivelor.

Părerea majorităţii cetăţenilor

municipiului Focşani este că
industria turistică ar putea
deveni a doua forţă a
dezvoltării economice a
Focşaniului, după IMM-uri.
Aceste păreri, din multe
aspecte, plasează Prioritatea
Strategiei „Turismul”, pe un
loc de frunte în ierarhia
priorităţilor Strategiei
municipiului.

Acestea fiind spuse, Strategia

pentru Dezvoltarea
Municipiului Focşani 2007 –
2013 poate fi văzută ca un
punct de plecare pentru baza
creării unei noi imagini şi
direcţii privind dezvoltarea
municipiului Focşani într-o
destinaţie turistică atractivă,
în următorii ani.

2. Analiza contextului

Analizele sectorului turistic actual al municipiului Focşani, sunt grupate în două categorii
principale:

 Caracteristicile resurselor disponibile pentru dezvoltarea turismului;

 Caracteristicile sectorului turistic actual.

Prima categorie va prezenta şi analiza toate resursele turistice importante disponibile în

Focşani, iar cea de-a doua categorie va prezenta şi analiza situaţia actuală a utilizării acestor
resurse pentru dezvoltarea turismului.

Această abordare este aleasă cu scopul de a crea o imagine comparativă a potenţialului de

dezvoltare şi a situaţiei actuale de dezvoltare a sectorului.

115
Caracteristicile resurselor disponibile pentru dezvoltarea turismului

Dezvoltarea susţinută a industriei turistice depinde de resursele disponibile. Resursele pot avea
caracter natural, pot fi moştenirea istorică şi / sau culturală, sau produsele unor activităţi legate
de artă, sport, cultură, festivaluri şi manifestări tradiţionale care simbolizează viaţa oraşului.

Municipiul Focşani este foarte bogat în toate resursele menţionate mai sus. Pentru a avea o
prezentare completă a resurselor oraşului, ele au fost grupate într-o ordine sistematică folosind
standardele UNESCO de clasificare, după cum urmează:

Resurse naturale

Categoria resurselor naturale include parcurile naţionale sau regionale, pădurile, grădinile
râurile, cascadele şi munţii din împrejurimile Focşaniului. Acestea sunt:

 Crângul Petreşti – situat la 4 km de Focşani, este o zonă de recreere, frecventată în

timpul sfârşitului de săptămână de cetăţenii municipiului Focşani. Include de asemenea
şi Rezervaţia Etno-geografică a Vrancei.

 Parcul Grădinii Publice – situat în zona Pieţei Unirii;

 Parcul „Nicolae
Bălcescu” şi Grădina de
Vară;

 Parcul “Robert
Schuman” – iniţiatorul
Zilei Europei, lângă
Grădina Publică, spre
Sud;

 Rezervaţia naturală
“Tişiţa” este foarte
bogată în resurse
naturale (diverse tipuri
de copaci, rute posibile
de drumeţii de 5 > 8
ore)

 Rezervaţia naturală
“Focul Viu” –
Andreiaşu de Jos –
situată pe partea dreaptă
a râului Milcov
(aproximativ 350 de
metri de drumul
principal), este un
monument al naturii;
aici au loc emanaţii de
gaze naturale care se aprind spontan, producând o flacără de aproximativ 30 de
centimetrii, abia vizibilă în timpul zilei.

 Rezervaţia naturală Lepşa-Zboina – oferă peisaje foarte frumoase, cadrul potrivit pentru
drumeţii montane.

116
  Cascada Putna are un mare potenţial turistic, deoarece poate fi accesată uşor, fiind
situată la doar 100 de m de drumul principal Focşani – Ojdula. Are şi un restaurant care
e funcţional. Cu toate acestea, drumurile principale trebuie refăcute.

 “Căldările Zăbalei” – cascade situate la 14 km de Nereju: aici, natura specială a rocilor,

care tind să se erodeze uşor, produc bazine frumoase şi sunete deosebite; sunt foarte
interesante de văzut şi de auzit. Mai sus, întâlnim Lacul Negru, care se aseamănă cu
faimosul Lac Roşu, România. Din păcate, accesul aici este destul de dificil;

 ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural) grupează

aproximativ 90 de pensiuni în Vrancea şi oferă ceea ce pare a fi un foarte bine
organizat şi mediatizat (www.antrec.ro) Tur al Vinului, incluzând activităţi culturale şi
gastronomia locală.

 “Staţiunea Soveja” are un foarte bun potenţial turistic, cu o infrastructură excelentă.

Aici este cel mai pur aer din ţară, datorită nivelului ridicat de ozon. Siturile şi apele
termale (ne-exploatate) ar putea da un plus de atracţie zonei.

Monumente

Categoria monumentelor include biserici, clădiri vechi, străzi vechi, conace, castele, Muzee
etc., din Focşani şi împrejurimi. (Vezi mai jos Tabelul 1)

Instituţii de artă (populare şi clasice) (Vezi mai jos Tabelul 1)

Evenimente (parte a „culturii vii” a municipiului Focşani) (Vezi mai jos Tabelul 1)

Activităţi sportive / de aventură

 Tabăra de copii şi tineret de la Gălăciuc. Deşi în stare proastă şi practic nefolosibilă (în
2006 nu i s-a dat acordul de funcţionare), ar putea fi folosită pentru diferite evenimente,
cum ar fi concursurile informatice;
 Festivaluri naţionale şi internaţionale de dans;
 Vânătoare / pescuit;
 Turneul internaţional de tenis;
 Biciclism

Altele

 Olimpiade de Matematică, Informatică şi Istorie, organizate cu ocazia sărbătoririi

Unirii.

117
 Monumente în Focşani:
(Monumentele din Piaţa Unirii)
 Biserica „Sf. Ioan” (sec. al 17-lea), fostă mănăstire;
 Ateneul Popular„Gh. Pastia”;
 Monumentul Unirii.
(Alte monumente ale municipiului)
 Strada Mr. Pastia
 Biserica “Săpunari” (sec. al 17-lea)
 Biserica “Sf. Nicolae Nou”
 “Profetul Samoil” – fundaţie daneză, un sit
arheologic în sudul oraşului, datând de la începutul
Neoliticului
 Piatra de hotar şi Vechiul Oficiu Poştal – Strada
Cuza Vodă
 Teatrul Gh. Pastia
 Tribunalul Judeţean
 Liceele “Unirea” şi „Al. I. Cuza”
 Mausoleul eroilor – Bulevardul Bucureşti
 Palatul Administrativ şi clădirea fostei Bănci
Naţionale
 Muzee în Focşani:  Grupuri de promovare a artei (populare şi
clasice)
 Muzeul Vrancei – caracterizat de ştiinţele istorice,
arheologice şi naturale – cu secţiunea de acvariu.  Teatrul ”Mr.Gh. Pastia” – organizator al
Galei Teatrului Focşani (zilele
internaţionale ale teatrului);
 Formaţia Corală Tradiţională “Pastorala”;
 Ansamblul folcloric “Ţara Vrancei”;
 Centrul Regional Informaţional Cultural
 Bisericile din Focşani:
– „Mr. Gh. Pastia” Ateneul Popular;
 Universitatea Populară – organizator al
 Biserica „Sf. Împăraţi” (sec. al 18-lea) Festivalului Naţional “Florentin Delmar”
 Biserica „Precista” (sec. al 18-lea)  Centrul pentru prezervarea şi transmiterea
 Biserica “Donie” (sec. al 18-lea) tradiţiilor
 Monumente din împrejurimile Focşaniului:  Evenimente (parte a „culturii vii” a
municipiului Focşani)
 Mărăşeşti: Mausoleul de la Mărăşeşti şi Soveja;
 Casa memorială “Al.Vlahuţă”: Dragosloveni;  Zilele Unirii Focşani;
 Casa memorială “Ion Roată” – Câmpuri;  Zilele Municipiului Focşani;
 Mănăstirile de la: (unele au inclusă masa şi cazarea): Mera,  Ziua Europei în Vrancea;
Dălhăuţi, Recea, Brazi, Adjud (Sihastru), Soveja, Valea  STEF – Festivalul de Teatru al Elevilor
Neagră (Nistoreşti), Lepsa, şi Bucumen. de Şcoală Secundară;
 „Ritm” – Festivalul Naţional de Dans
 Muzeele din împrejurimile Focşaniului: Modern;
 Festivalul „Zilei Internaţionale a
Copiilor”;
 Casa memorială “Al.Vlahuţă”: Dragosloveni;
 Festivalul Internaţional al Vinului
 Casa memorială “Ion Roată” – Câmpuri;
“Bachus”;
 Muzeul Satului Vrancea – Cheile Petreşti;  Festivalul Duiliu Zamfirescu;
 Muzeul Adjud.  Festivalul Simfoniei Florilor;
 Zilele Limbii Franceze în Focşani;
 Târgul Constructorilor;
 Târgul Meşteşugarilor
 Festivalul „Florii de Dragoste”
 Festivalul Berii.
118
Caracteristicile Sectorului Turistic Actual

General vorbind, sectorul turistic al oraşului Focşani este într-un stadiu iniţial al dezvoltării.

Turiştii români

Turiştii români formează, în general, grupuri mici de elevi şi studenţi, cu vârste cuprinse între
10 şi 20 ani, pensionari şi uneori adulţi cu vârsta de peste 40 de ani. Conform datelor
disponibile, în medie există aproximativ 20 de grupuri pe an. Perioada Aprilie – Septembrie
este considerată „sezon de vârf”, atunci vin cele mai multe grupuri, în timp ce restul anului e
mai mult „sezon mort”.

Grupurile de elevi / studenţi sunt în general grupuri organizate, pentru o perioadă de 2 până la
6 zile, cu programe care includ vizite la atracţiile turistice selectate (ex. biserici, muzee).
Feedback-ul vizitei lor este înregistrat în caietele vizitatorilor, dar nimeni nu ia mai departe
iniţiativa de a le analiza, în scopul îmbunătăţirii serviciilor şi îmbogăţirii ofertei turistice
viitoare. Acest lucru indică în mod clar că părerea vizitatorilor nu e considerată a fi una
importantă.

Grupurile de pensionari vizitează în general staţiunea Soveja, pentru linişte şi plimbările

montane. În general aceştia rămân aici până la o săptămână. Grupurile nu au programe
specifice care să includă vizita siturilor istorice, muzeelor, sau evenimente artistice, folclorice,
dansuri, şi nu pornesc în acţiuni de explorare, cu excepţia zonei Staţiunii.

Un alt grup interesant care vizitează Staţiunea Soveja îl reprezintă turiştii grupărilor
religioase. În mod aparent, turismul grupurilor religioase este în continuă creştere în ultimii
ani, deşi întâmpină greutăţi din cauza condiţiilor lamentabile a drumurilor de acces, şi de lipsa
publicităţii (lipsa broşurilor turistice, a informaţiilor scrise, a buletinelor turistice).

Turiştii străini

Din discuţiile purtate de Grupul de Dezvoltare Strategică cu operatorii locali de turism, a

reieşit că ocazional există grupuri mici din Europa de Vest, America de Sud şi Africa de Sud
care vizitează municipiul Focşani. Nu sunt disponibile mai multe informaţii şi se pare că
nimeni nu ştie cu adevărat de unde află aceşti oameni, din ţări diferite, despre municipiul
Focşani şi Judeţul Vrancea şi nici ce îi atrage şi îi determină să viziteze oraşul. De asemenea,
nu există informaţii clare referitoare la numele ţărilor din Europa de Vest sau America de Sud
din care vin turiştii.

Referitor la turiştii din Europa de Vest, un alt aspect interesant este că deşi oraşul este înfrăţit
din 1998 cu oraşul Olandez „s-Hertogenbosch, care şi-a oferit colaborarea în acţiunea de
remobilare a Parcului Alexandru Vlahuţă, acest acord de înfrăţire nu pare să fi avut ca rezultat
o masă mare de turişti din Olanda. Acest lucru este surprinzător, deoarece este cunoscut faptul
că Olandezii sunt recunoscuţi în întreaga lume ca turişti faimoşi şi în mod deosebit, Olandezii
sunt atraşi de turismul alternativ, ca cel pe care îl oferă municipiul Focşani şi Judeţul Vrancea.
Nu ar fi greşit să spunem că turismul Olandez lipseşte aproape în întregime, în ciuda
parteneriatelor de colaborare între cele două oraşe.

Operatoriii de turism

Asociaţia Naţională a Turismului, Rural, Economic şi Focşaniul are două agenţii turistice
principale: SC Vrancea Tur şi ANTREC (Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic
şi Cultural), şi 13 mai mici. Doisprezece dintre acestea sunt active şi sprijină migrarea forţei
de muncă spre vestul Europei.

119
SC Vrancea Tour este cel mai mare operator turistic din municipiul Focşani şi are 12 ghizi, iar
activitatea sa principală este organizarea de escorte administrative pentru călătorii români în
ţările vestice (probabil mai degrabă pentru oportunităţi de muncă, decât turistice). Ocazional,
SC Vrancea Tour asistă la tururi ale grupurilor organizate, în cadrul municipiului Focşani, dar
această activitate este nesemnificativă comparativ cu prima.

Celălalt operator turistic important este ANTREC Vrancea, care instruieşte ghizi specializaţi
în turismul cultural şi rural. Grupează aproximativ 90 de pensiuni din Vrancea şi oferă ceea ce
pare a fi o foarte bine organizată şi mediatizată Rută a Vinului (www.antrec.ro), incluzând
activităţi culturale şi gastronomie locală. ANTREC Vrancea, este ramură a ANTREC, cu
sediul central în Bucureşti, o asociaţie recunoscută pe plan internaţional ca lider al dezvoltării
turismului rural românesc, prin încurajarea spiritului ecologic şi prezervarea culturii
tradiţionale româneşti. Asociaţia a fost înfiinţată în 1994 şi are acum 32 filiale şi un număr de
3500 de membrii (proprietari de pensiuni turistice şi agro-turistice din 900 de localităţi
româneşti). Are şi o pagină web, în patru limbi (Română, Germană, Franceză şi Engleză).
Pagina web ANTREC este o modalitate exelentă de publicitate on-line, oferind programe
turistice interesante, printre care cele mai importante sunt:

 La umbra brazilor;
 Şcoala Naturii;
 Excursii în Munţii Apuseni;
 Călătorie în lumea pierduta a brânzei;
 Trăieşte natural
 Arta olăritului la Horezu.

ANTREC este de asemenea membru al Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES

iar în 1994 a primit premiul “OSCAR CAPITAL” pentru promovarea turismului rural cu
impact social şi economic în mediul rural. Activităţile ANTREC sunt de asemenea prezente şi
în Judeţul Vrancea. Referitor la potenţialele de dezvoltare a turismului pe termen mediu,
reabilitarea drumului Focşani – Lepşa – Tg. Secuiesc – Braşov ar putea produce o explozie a
traficului turistic între Transilvania, Marea Neagră şi Delta Dunării, dar şi cu Bulgaria şi
Turcia. Acest lucru ar contribui la creşterea fluxului turistic spre Lepşa şi Greşu, asigurând
totodată un acces mai bun spre Staţiunea Soveja.

Date şi înregistrări turistice

În timpul activităţii de elaborare a Strategiei municipiului, Grupul de Dezvoltare Strategică a

descoperit că nu există informaţii relevante referitoare la venitul anual generat de Sectorul
Turistic din Focşani şi, în consecinţă, nu se cunoaşte gradul de participare al industriei
turistice la economia oraşului. Motivul pentru care apare această situaţie, este lipsa existenţei
unui sistem informaţional care să monitorizeze un astfel de venit, la nivelul oraşului, şi a
schimbului de informaţii între operatorii turistici, hoteluri, agenţii şi locaţiile turistice. De
asemenea, Grupul de Dezvoltare Strategică nu a găsit informaţii referitoare la cele mai
vizitate locaţii din cadrul municipiului Focşani şi împrejurimile sale, numărul de vizitatori
pentru fiecare locaţie, frecvenţa vizitării, informaţii referitoare la turiştii care revin în aceste
locuri, motivele pentru care o fac, câţi turişti fac cumpărături în oraş, dacă sunt interesaţi în
produsele tradiţionale, de artizanat, etc. Lipsa accesului la informaţii, date şi statistici, a fost
notată ca şi o problemă gravă care merită atenţie, deoarece orice încercare de a realiza o
dezvoltare susţinută este pre-condiţionată de fapte, analiza bazată pe fapte, şi soluţii ajustate
pentru maximalizarea potenţialelor în direcţia corectă. Din păcate, la momentul actual, în
Focşani nu există multe informaţii, date şi statistici legate de turism, şi este imposibil să se
ţină o evidenţă pe baza analizelor.

120
Mai mult, orice încercare de a înţelege exact ceea ce îi atrage pe turiştii români şi străini în
Focşani eşuează şi nu poate fi decât ghicită, deoarece nu există informaţii înregistrate care să
monitorizeze modul în care sunt produse şi distribuite anual broşurile, de către cine, cât de
mare este contribuţia sectorului media, ce tipuri de oferte ale atracţiilor turistice sunt generate
de mass-media şi care de operatorii turistici şi în ce cantitate etc. Ceea ce este interesant este
că nu există foarte multe materiale scrise referitoare la potenţialul şi oferta turistică a
municipiului Focşani şi a judeţului Vrancea, disponibile în Focşani, cu excepţia ediţiei lui
Alexandru Deşliu “Focşani: Ghid Turistic” (Editura Pallas, 2005), care are o foarte bună
introducere atât în Engleză cât şi în Română, referitoare la municipiul Focşani şi la judeţul
Vrancea în general. Dar încă nu este clar cum cartea cu o ediţie limitată de 500 de copii este
diseminată. Grupul de Dezvoltare Strategică a depus mari eforturi pentru a descoperii aceste
informaţii, dar pur şi simplu ele nu au fost disponibile. Chestionarul – sondaj distribuit pe
scară largă în hoteluri, restaurate, operatori turistici, muzee, biserici, şi alte instituţii a
factorilor implicaţi din oraş, nu a produs rezultatele scontate privind informaţiile cerute.

Publicitate on-line

Şi căile moderne de promovare a turismului sunt sub-dezvoltate în Focşani. Publicitatea on-

line a fost catalogată de anumite persoane care au răspuns chestionarului ca fiind
„neproductivă”, dar nu este clar ce eforturi au fost făcute în acest sens şi de cine. Şi Grupul de
Dezvoltare Strategică a încercat să afle mai multe despre acest subiect, dar informaţiile nu au
fost disponibile. Cu excepţia
pagini web a ANTREC, care este
operată de ANTREC Bucureşti,
Grupul de Dezvoltare Strategică
nu a identificat alte activităţi
similare în Focşani.

Facilităţi turistice de cazare

Facilităţile de cazare din Focşani

sunt slab dezvoltate. Există doar
4 hoteluri, 2 pensiuni şi câteva
moteluri deschise recent.
Hotelurile din municipiul Focşani
sunt în general în condiţii bune,
doar pentru o şedere de câteva zile
şi sunt departe de standardele
ridicate de cazare. În municipiul
Focşani nu există hoteluri
moderne în stil european, de patru
sau cinci stele, cu facilităţi de
petrecere a timpului liber, centru
de gimnastică, saună, piscină,
facilităţi sportive, teren de tenis,
etc. Existenţa unor hoteluri în stil
european este foarte necesară,
deoarece în acest moment, chiar şi oaspeţii care vin cu ocazia Zilei Unirii (de ex. diplomaţi,
miniştri, reprezentaţi străini, etc.) nu rămân peste noapte în Focşani, pentru mai multe motive,
dar în mare parte din cauza calităţii şi standardelor hotelurilor din oraş. Un hotel de lux ar
putea schimba radical situaţia în Focşani, şi ar putea contribui de asemenea la organizarea
unor diferite evenimente, conferinţe, şi întâlniri importante la nivel naţional, regional şi inter-
regional, care să aibă loc în Focşani.

121
În plus, nu este cunoscut numărul apartamentelor disponibile, al mărimii şi locaţiei lor, al
gradului de echipare / ne-echipare, etc. Cu toate acestea, ar trebui notat faptul că mulţi turişti
preferă să închirieze
apartamente, iar agenţii
imobiliari ar trebui să fie
activi în ofertarea de astfel
de închirieri, în condiţiile în
care există atâtea
apartamente libere, ca
urmare a migraţiei continue a
forţei de muncă peste hotare.

Restaurantele şi
localurile fast food

Municipiul Focşani are o

varietate relativ mică de
restaurante locale,
majoritatea servind
mâncăruri tradiţionale.
Există câteva restaurante în
care mâncărurile italieneşti
reprezintă felul principal,
urmate de mâncărurile
tradiţionale româneşti.
Numărul restaurantelor şi al
locaţiilor tip fast food este
mai mic, comparativ cu
numărul clienţilor. Ceea ce
este surprinzător la
municipiul Focşani, este că
majoritatea restaurantelor nu
investesc în instruirea
personalului şi nici în dezvoltarea unei culturi interne, ceea ce cauzează din când în când
nemulţumirea clientului.

Facilităţile de petrecere a timpului liber şi sportive

Oferta turistică în privinţa calităţii facilităţilor de petrecere a timpului liber şi în domeniul

sportului este foarte săracă în municipiul Focşani. În prezent, oraşul nu are un complex luxos
de petrecere a timpului liber, bazin olimpic de înnot, terenuri moderne de tenis, terenuri de
golf, fotbal, baschet, volei şi handbal (împrejmuite şi îngrijite), de asemenea nu are piste
pentru biciclişti, zone marcate de plimbare, etc., toate acestea reprezentând un mare
dezavantaj în promovarea turismului alternativ. Există câteva saloane de frumuseţe, centre
sportive, dar cererea este mai mare decât oferta actuală.

3. Definirea problemei şi diagnoza

Analiza secţiunii asigură o imagine de context a situaţiei sectorului turistic din Focşani, şi
descoperă largi zone problematice care merită atenţie şi necesită acţiuni şi intervenţii
imediate, dacă se doreşte dezvoltarea oraşului într-o destinaţie turistică atractivă.

Definirea şi diagnosticarea problemelor va permite recomandarea de acţiuni şi intervenţii care

pe termen scurt, mediu şi lung va îmbunătăţi situaţia sectorului şi industriei turistice a
oraşului. Iată-le aici subdivizate în aceleaşi două categorii principale:

122
Probleme legate de Utilizarea actuală a resurselor disponibile pentru dezvoltarea turismului

Observaţii generale

În Focşani şi împrejurimi par să existe o multitudine şi o largă gamă de resurse care ar putea
atrage mulţi turişti, realizând astfel un venit mai mare decât cel actual. Principala întrebare
este ce împiedică acest lucru în a se realiza? Grupul Strategic de Dezvoltare, defineşte
problema după cum urmează:

Lipsa informaţiei

La ora actuală, municipiul Focşani se confruntă cu o lipsă a informaţiilor, datelor şi

statisticilor valabile şi actuale, referitoare la Sectorul Turistic al oraşului. Şi anume, nu există
informaţii şi date despre turismul naţional şi internaţional care se desfăşoară în acest moment
în oraş.

Nu există transparenţă, participare şi schimb de informaţie între actorii implicaţi în sectorul

turistic din cadrul municipiului Focşani. Chiar dacă nimeni nu se aşteaptă la transparenţă
totală, care e probabil imposibilă, din cauza competiţiei care există pe piaţa turismului, cel
puţin o parte din „ceaţă” trebuie înlăturată. Pornind de la astfel de premise şi încercări
strategice de dezvoltare a turismului, în privinţa punctelor de vedere ale managementului
strategic, întrebări de genul: „Unde ne situăm? Unde vrem să ajungem? Cum ajungem acolo?”
nu pot să fie decât în mare pericol, dacă nu chiar sortite eşecului.

Lipsa unei abordări coordonate

Există o varietate de sectoare publice, private şi asociaţii ale factorilor implicaţi, care la ora
actuală sunt implicate în turismul din Focşani şi împrejurimi, responsabile de întreţinerea
parcurilor, a rezervaţiilor naturale, monumentelor, muzeelor, instituţii de artă, hotelurilor,
restaurantelor, etc. În timpul procesului de dezvoltare a Strategiei municipiului, Grupul
Strategic de Dezvoltare a încercat să organizeze sesiuni şi să invite diverşi factori implicaţi la
discuţii referitoare la aspectele şi necesităţile privind îmbunătăţirea sectorului turistic al
oraşului, cu toate că aceste sesiuni au avut un grad scăzut de participare. Mai mult, Grupul
Strategic de Dezvoltare a realizat interviuri individuale cu factorii implicaţi şi au identificat
următoarele probleme majore privind coordonarea şi cooperarea între organizaţiile
intervievate, în ceea ce priveşte:

 Asigurarea că facilităţile sunt accesibile fizic şi intelectual, atractive şi stimulante;

 Examinarea obiectivă şi luarea în calcul, individual sau colectiv – prin acţiuni, a
reacţiilor scrise sau orale ale turiştilor;
 Promovarea colectivă a municipiului Focşani şi a împrejurimilor sale ca şi obiectiv
turistic global şi variat.

Estimarea şi evaluarea producţiei, diseminării şi impactului informaţiilor promoţionale

La ora actuală, o problemă serioasă pare a fi lipsa de instrumente disponibile pentru

promovarea turismului în limbi străine. Acest lucru pare să afecteze în mod particular:

 Elaborarea, producerea şi diseminarea unor materiale promoţionale atractive, DVD-

uri, casete video şi portofolii foto profesionale;
 Folosirea Internetului pentru a plasa municipiul Focşani pe „harta electronică”
filtrând reţelele de operatori turistici naţionali şi internaţionali;
 Monitorizarea şi evaluarea sistematică şi atentă a rezultatelor promoţionale în măsură
a asigura îmbunătăţirea lor regulată;

123
  Lipsa interesului agenţiilor de turism de a promova fluxul turistic din România şi
străinătate. 12 din 15 agenţii de turism par să lucreze exclusiv pentru a organiza
migrarea călătorilor spre ţările vest europene, în special Spania şi Italia.

Constrângerile logistice

Problemele serioase care intervin în procesul de dezvoltare a municipiului Focşani, sunt

obişnuitele probleme legate de infrastructură, lipsa drumurilor de calitate, indicatoare care pot
fi recunoscute uşor, logo-uri şi brand-uri care promovează oferta turistică. Constrângerile
logistice cu care se confruntă oraşul pot fi rezumate după cum urmează:

 Acces fizic restrâns în oraş şi împrejurimi (drumuri de proastă calitate, acces de cale
ferată, servicii de închiriere maşini, frecvenţa şi fiabilitatea autobuzelor şi
minibusurilor, etc.);
 Lipsa diversificării ofertei logistice, în privinţa parcărilor, locurilor de cazare,
restaurantelor, cafenelelor, etc.
 Lipsa moto-urilor recunoscute şi bine răspândite (cu excepţia logo-ului asociaţiei
ANTREC).

Inovaţii ferme

Factorii implicaţi din

sectorul turistic al
oraşului trebuie să fie
mult mai fermi, pro-
activi şi dinamici: a)
să cunoască inovaţiile
turistice din România
şi din alte părţi ale
lumii, şi b) să
imagineze, creeze,
testeze, revizuiască şi
implementeze ei înşişi
inovaţii.

Următoarele teme
relevante, care în
Europa sunt practici
normale, lipsesc momentan din Focşani:

 Prezentare fizică şi istorica (ex. cu ajutorul ghizilor) a siturilor, monumentelor,

muzeelor şi culturii intangibile (ex. Artele vizuale);
 Descoperirea de noi atracţii, cu rădăcini în resursele naturale;
 Atragerea unor profiluri variate de turişti (diverse categorii, din moment ce ofertele şi
resursele sunt vaste).

Pentru a ilustra un ultim aspect, Grupul Strategic de Dezvoltare a avut oportunitatea ca prin
studierea şi cercetarea documentelor UE, să se familiarizeze cu faptul că tinerii şi adolescenţii
reprezintă viitorul turismului în Europa. Cu toate acestea, în cadrul oraşului, profilul mediu al
factorului implicat este de vârstă mijlocie sau în vârstă. Asta înseamnă că tendinţele sunt
diferite la ora actuală, între Focşani şi Europa. Probabil că e nevoie de schimbare şi
implicarea activă a tinerilor în procesul de dezvoltare şi îmbunătăţire a turismului în Focşani
şi împrejurimi. Anumiţi vectori posibili, care ar putea fi abordaţi în sinergie cu sistemul
şcolar, (cursurile / profesorii de Istorie şi Limbă) şi cu ONG-urile locale, cum ar fi asociaţiile
de tineri şi organizaţiile oamenilor de afaceri, pot include: realizarea unei documentaţii

124
turistice accesibile şi atractive, în diverse limbi; ghiduri turistice; servicii pentru crearea de
micro-întreprinderi în domeniile legate de turism.

Probleme legate de Caracteristicile sectorului turistic actual

S-a identificat lipsa ofertei turistice diversificate şi coordonate, pe grupuri ţintă (indivizi,
cupluri, familii – cupluri tinere sau în vârstă – oameni în vârstă, pe grupe de vârstă, etc.).

În perioada octombrie – martie există un ciclu redus al activităţii turistice.

S-a identificat lipsa

turiştilor din America
de Nord, continentul
asiatic - Japonia,
Coreea, Malaezia,
China şi multe alte
ţări. În anumite
momente, turiştii din
aceste ţări sunt
prezenţi în Europa, şi
de asemenea în
România,
predominant în
Transilvania şi Nord –
Vestul ţării.

Există o paletă redusă

a atracţiilor turistice şi
a activităţilor din
Focşani şi
împrejurimi, care să
se axeze în principal
pe teme
corespunzătoare
specificului istoric şi geografic ale zonei, precum şi pe tendinţele actuale, cum ar fi:

 Zilele comunităţii şi tradiţiilor evreieşti (pentru turiştii din America de Nord, Israel,
Europa de Est şi de Vest ...);
 Competiţii şi instruire în biciclism montan (pentru turiştii din Olanda, Scandinavia,
Germania ... ).

S-a identificat şi o lipsă a ghizilor calificaţi, vorbitori a mai multor limbi străine.

Promovare slabă a turismului sigur, prietenos şi ospitalier pe care îl oferă municipiul Focşani,
cu scopul de a asigura turiştii din întreaga lume că nu trebuie să se teamă de posibilitatea
apariţiei unor boli contagioase, a riscurilor dezastrelor naturale şi evenimente socio-politice
periculoase. Acest tip de promovare ar trebui să includă şi referiri la faptul că deşi ocazional
au loc cutremure, cu epicentrul în Vrancea, dezastrele cauzate în aceste zone sunt mai mici
decât în alte zone ale ţării, în care ajunge unda seismică.

În prezent nu se acordă atenţia cuvenită promovării şi dezvoltării aşa numitelor „contacte

personale” turistice, deşi în ziua de azi, tendinţa, obiceiul şi dorinţa generală a potenţialilor
turişti, este de a nu fi simpli clienţi, ci de a interacţiona personal cu gazdele şi cu comunităţile
(”Sosire nu evadare”). ANTREC oferă astfel de contacte prin ofertele de cazare din zonele

125
rurale, dar nu există o ofertă de marketing a acestui tip de turism în cadrul municipiului
Focşani şi împrejurimi la ora actuală.

Nu există iniţiative turistice în municipiul Focşani şi în zonele învecinate care să-i invite pe
turişti să participe la diverse activităţi comunitare. Pe de altă parte, în Europa, aceasta este o
tendinţă în turism, care atrage diverse grupuri turistice.

De asemenea, la momentul actual, municipiul Focşani nu oferă acţiuni turistice de tipul:

„Vreau să experimentez ceva despre care să pot spune – nimeni nu a mai trăit o experienţă
asemănătoare!”. Acesta este un model turistic la modă, în Europa, America de Nord, atrăgând
un flux turistic masiv. Cu toate acestea, deşi municipiul Focşani are foarte multe caracteristici
şi e foarte bogat în tradiţii locale, moştenire istorică, şi are propriul specific, totuşi nu oferă un
turism de acest tip. Lipsa iniţiativei şi creativităţii este un factor care contribuie la rămânerea
în urmă faţă de tendinţele moderne, deşi resursele şi informaţiile despre cum funcţionează
acest tip de turism sunt disponibile.

4. Concluzii

 Municipiul Focşani şi împrejurimile sale au un extraordinar potenţial al moştenirii

naturale şi culturale, al resurselor istorice şi tradiţionale, pentru dezvoltarea unui puternic
sector turistic cu venit de piaţă crescut din turismul naţional şi internaţional.

 Municipiul Focşani nu are direcţii clare vizând valorificarea potenţialului turistic şi nu are
programe şi strategii pentru dezvoltarea susţinută, pe termen lung a sectorului turistic;

 Municipiul Focşani ar putea avea beneficii pe termen lung, dacă ar avea succes în
procesul de stabilire a unui sistem electronic privind colectarea, procesarea şi împărţirea
centralizată a informaţiilor referitoare la activităţile turistice şi dezvoltarea turistică
generală în cadrul oraşului şi a zonelor învecinate.

 Municipiului Focşani îi lipseşte paleta de promovare a materialelor turistice , nu are o

pagină web şi nici un sistem de coordonare pentru schimbul de informaţii. De asemenea,
nu promovează şi nu dezvoltă proiecte şi iniţiative sub forma unor parteneriate între
diverşi actori şi factori locali implicaţi în sectorul turistic al oraşului şi al zonelor
învecinate.

 Cu excepţia ANTREC, factorii implicaţi în sectorul turistic al municipiului Focşani nu au

dezvoltat acorduri de cooperare cu operatori turistici internaţionali pentru prezentarea şi
comercializarea oraşului (şi în general a judeţului Vrancea) peste graniţele ţării.

 În acest moment există probleme serioase privind vizibilitatea şi accesarea multor locaţii
şi facilităţi turistice importante, din vecinătatea municipiului Focşani, datorită slabei
infrastructuri şi a indicatoarelor inadecvate, aproape inexistente. În plus, nu există soluţii
urbane şi investiţii moderne, creative în infrastructura din jurul majorităţii locaţiilor şi
facilităţilor turistice (cu excepţia centrului oraşului şi a Pieţei Unirii), precum nici
facilităţi de cazare, hoteluri, restaurante, magazine de suveniruri, toalete, locuri de
parcare, etc., în jurul locaţiilor turistice.

 Multe facilităţi istorice şi culturale din vecinătatea municipiului Focşani sunt în prezent
abandonate, unele dintre ele fiind complet impracticabile, datorită daunelor cauzate de
inundaţii, umiditate, folosire improprie, lipsa de îngrijire, etc.

 Municipiul Focşani nu are un simbol turistic, un logo, ceva care să-i creeze o imagine
oraşului şi să-l distingă în oferta sa turistică.

126
 În prezent, municipiul Focşani nu oferă nici o formă de turism alternativ, după moda
ţărilor vestice (de ex. programe care să-i implice pe turişti în viaţa comunităţii, camping
cu facilităţi de cazare, mese în case tradiţionale, tur de prezentare a siturilor istorice,
activităţi sportive ale grupurilor de turişti etc.)

5. Recomandări

 Municipiul Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte urgent o Strategie Sectorială

privind Dezvoltarea Turismului coerentă şi pro-activă şi un Plan de Marketing şi
Promovare a Turismului corespunzător (cu un Plan de Afaceri inclus) pentru a putea
stabili direcţiile strategice de dezvoltare, promovare, marketing şi valorificare completă a
bogatelor sale potenţiale turistice.

 Municipiul Focşani trebuie să organizeze un sistem electronic centralizat pentru

colectarea, procesarea şi stocarea informaţiilor şi datelor privind activităţile turistice din
Focşani şi împrejurimi, pentru a putea genera şi disemina informaţii şi rapoarte corecte,
cuprinzătoare şi actuale, privind următoarele aspecte:

 Crearea unui inventar al produselor turistice existente care ar putea fi comercializate

pe plan naţional şi internaţional, şi care sunt compilate şi în circulaţie;

 Schimbul de informaţii între cât mai mulţi factori implicaţi posibil (publici, privaţi,
non-guvernamentali, etc.) pentru a asigura că necesităţile activităţilor turistice sunt
bine coordonate şi administrate cu eforturi comune, pentru beneficiul comunităţii;

 Obţinerea de informaţii cantitative (şi calitative) referitoare la turiştii care vizitează

Focşaniul şi împrejurimile sale: Cine sunt ei? Cărei grupă de vârstă îi aparţin? De ce
vin aici? Cât timp stau? Unde sunt cazaţi / mănâncă? Ce vizitează? Ce le place
referitor la şederea lor aici? Ce nu le place? etc. Aceste tipuri de statistici pot fi
adunate cu ajutorul cărţilor de oaspeţi şi a chestionarelor, ce pot fi găsite în hoteluri,
monumente, restaurante, muzee, situri etc., dar care trebuie ulterior procesate regulat
cu ajutorul unui sistem electronic central şi diseminate ca rapoarte, cât mai multor
factori implicaţi, cu putinţă. Pe de altă parte, sistemul va deveni un instrument valoros
pentru elaborarea unor analize de bază şi pentru planificarea şi dezvoltarea strategică
a intervenţiilor care urmăresc implementarea şi întărirea ulterioară a infrastructurii
turismului şi a industriei turistice per total.

 Municipiul Focşani, în baza cadrului recomandărilor Planului Turistic de Promovare şi

Marketing, trebuie să elaboreze şi să dezvolte documente turistice informaţionale locale
inteligent pregătite şi atractiv prezentate, traduse în diferite limbi, şi puse în circulaţie atât
pentru turişti care vizitează oraşul cât şi pentru operatorii turistici internaţionali şi
vizitatorii târgurilor, expoziţiilor, manifestaţiilor internaţionale, etc. Totodată, în cadrul
Planului de Turism şi Marketing, municipiul Focşani trebuie să identifice pieţele generale
şi ţintă ale potenţialilor vizitatori. O veritabilă campanie turistică informaţională, ar trebui
să cuprindă printre altele:

 Materiale scrise: Broşuri şi pliante care să prezinte atât oportunităţile turistice

generale cât şi informaţii mai detaliate asupra unor oportunităţi specifice (un câmp de
luptă, o mănăstire, un muzeu etc.);

 O pagină web dedicată turismului: Acesta ar trebui considerată o prioritate şi

revizuită / actualizată regulat. Operatorul paginii web (administratorul) trebuie să fie
pregătit să răspundă rapid şi corect prin e-mail întrebărilor trimise de potenţialii

127
 turişti. Site-ul web ar trebui să aibă încorporat un motor de căutare şi să fie legat la
Internet prin cele mai frecvente motoare de căutare (ex. yahoo, google, etc.), pentru a
maximiza accesul pe site al potenţialilor turişti străini interesaţi, dar şi a turiştilor
români care caută atracţii turistice şi doresc să viziteze alte zone ale României (de ex.
vizitarea viitoarei Capitale a Vinului în Europa de Sud – Est, şi anume municipiul
Focşani).

Căutări similare celor operate de Google s-ar putea adresa marilor operatori de turism
precum Asociaţa de Turism Pacific – Asia şi grupurilor specifice de vârsta, de
exemplu 18 până la 35 de ani, www.contiki.com.

Operatori turistici: Municipiul Focşani (şi judeţul Vrancea în general) ar putea fi

reprezentat la târgurile şi saloanele internaţionale de turism, prin firme specializate de
consultanţa afacerilor şi marketing în turism, (ex. EUROPE-RE ar putea acoperi
Franţa, Thomson ar putea acoperii Marea Britanie, etc.)

 Municipiul Focşani trebuie să îmbunătăţească

accesul spre locaţiile turistice, prin derularea
unor proiecte de modernizare şi îmbunătăţire a
infrastructurii. Aceste demersuri trebuie
desfăşurate în cadrul noului Plan General de
Dezvoltare, care trebuie să ia în considerare
toate siturile, locaţiile şi facilităţile turistice
importante, aşa cum sunt definite de Strategia
oraşului privind dezvoltarea turismului, şi să
propună soluţii sustenabile pentru dezvoltarea
unei infrastructuri adecvate, accesibile, şi
orientate spre necesităţile utilizatorului
(incluzând transportul, IT, servicii, facilităţi de
cazare, atracţii turistice moderne, etc.).

 Municipiul Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte în cadrul noii Strategii de

dezvoltare Turistică Programe de Reabilitare şi Întreţinere pentru toate facilităţile turistice
care în prezent nu pot fi folosite din cauza daunelor datorate inundaţiilor, umidităţii,
folosirii necorespunzătoare, etc. Pentru anumite situri importante, din vecinătatea
municipiului Focşani, care ar putea servi drept locaţii a unor atracţii turistice (de ex.
Mausoleul de la Mărăşeşti etc.) ar trebui făcute demersuri comune între oraşul Mărăşeşti
şi Consiliul Judeţean. Un alt exemplu îl reprezintă necesitatea reabilitării Taberei de Copii
şi Tineret de la Gălăciuc, care momentan nu poate fi utilizată, dar care poate prezenta
potenţial pentru a deveni o importanta facilitate pentru vacanţele de vară şi de iarnă ale
copiilor, şi pentru turism. Acest proiect ar trebui dezvoltat împreună cu autorităţile
judeţene responsabile şi cu departamentul de Educaţie.

 Municipiul Focşani trebuie să organizeze plasarea de indicatoare clare şi vizibile, pentru

siturile istorice şi locaţiile turistice de la periferia oraşului, în apropierea autostrăzii
europene, pentru a se asigura că monumentele oraşului, siturile istorice şi locaţiile
turistice sunt vizibile pasagerilor şi călătorilor care tranzitează autostrada. Şi această
activitate trebuie desfăşurată în cadrul noului Plan General de Dezvoltare a Zonei
Metropolitane Focşani.

 Municipiul Focşani trebuie să elaboreze şi să dezvolte un brand al turismului oraşului,

(poate pentru întreg judeţul Vrancea), şi un logo turistic care să fie plasat la ambele intrări
ale oraşului şi pe toate locaţiile turistice. Semnele ar trebui să fie distinctive, uşor de
recunoscut (chiar hazlii), simboluri locale. O posibilitate ar fi portretizarea oiţei Mioriţa,

128
 conversând cu Baba Vrâncioaia (figuri reprezentative ale folclorului Vrâncean), dar
acesta este doar un exemplu. Logo-ul turistic al municipiului Focşani ar trebui discutat în
cadrul Parteneriatului Strategic al municipiului. În plus, plasarea unui semn de Bun-venit
„Opriţi-vă şi experimentaţi moştenirea noastră naturală şi culturală” (sau în româneşte
„Bine Aţi Venit”), scris în mai multe limbi străine, vizibil de la distanţă şi plasat în mod
repetat la 10 km, pe autostrada europeană (începând cu 50 de km de Focşani, în ambele
direcţii) până la intrarea în oraş, împreună cu logo-ul turistic, cu hărţi prezentând cele mai
importante atracţii turistice şi cu indicaţii precise spre Centrul de Informare Turistică
(CIT), pot cu siguranţă accentua efortul de a-i determina pe turiştii în tranzit să se
oprească în oraş.

 Totodată, municipiul Focşani trebuie să elaboreze şi să dezvolte puncte de atracţie

vizibile, de ex. noi creaţii şi inovaţii turistice ale oraşului, care vor forma noua imagine a
municipiului ca şi destinaţie turistică ce oferă ceva specific, care nu poate fi uşor găsit în
altă regiune. Un exemplu ilustrativ ar fi realizarea unei platforme dotată cu un telescop
modern, situată undeva la înălţime, oferind o panoramă frumoasă (ex. un râu care curge
printr-o câmpie înţesată de case tradiţionale) şi care să nu fie foarte scumpă, pentru a
putea fi accesibilă tuturor. În apropierea unor astfel de locaţii, municipiul Focşani ar putea
dezvolta un complex de magazine de suveniruri, restaurante, benzinării, care vor genera
un venit suplimentar.

 Municipiul Focşani
trebuie să-şi lărgească
oferta turistică, prin
crearea unor facilităţi
legate de infrastructură
(de ex. crearea unor
facilităţi de cazare, a
unor terenuri sportive,
etc.) care ar putea atrage
uşor turiştii din ţările
Europei de Nord – Vest.
Peisajul minunat, viile
bogate, vinul de origine
geografică şi
frumuseţile montane
naturale ne-exploatate
ale judeţului Vrancea reprezintă resurse extraordinare pentru o variată ofertă turistică
atractivă. Echiparea facilităţilor cu echipament sportiv şi minibuze pentru organizarea
Rutei Vinului, vizite la siturile şi locaţiile cu valoare istorică şi culturală din cadrul
municipiului Focşani şi din zonele învecinate, organizarea de mese tradiţionale în
restaurante sau case private, pentru caravane, sunt câteva din opţiunile posibile pentru
maximizarea valorii acestui tip de turism în valoare economică adăugată, ramburs al
investiţiei.

 Municipiul Focşani trebuie să dezvolte pachete multiple de atracţii pentru turiştii de

tranzit, oferindu-le acestora, ca şi turiştilor obişnuiţi de două până la cinci zile (sau mai
mult) oportunitatea de a încerca o varietate de diverse produse turistice, aşa cum este
prezentat în Tabelul 1 (cu exemple) de mai jos:

129
Tabelul 1 Exemple de pachete specializate de multiple atracţii turistice pentru turiştii şi vizitatorii obişnuiţi
Grupuri care vizitează mănăstirile:
 Mausoleul Câmpului de luptă de
la Mărăşeşti;
 Muzeul Vrancei;
 Mâncăruri şi vinuri locale;
 Muzeul Satului;
etc.
Grupuri de tineri
Pasionaţi de biciclism montan
Turişti de diverse tipuri
Hertogenbosch
Specialişti profesionişti şi fani amatori
ai istoriei militare
Israeliţi şi alţii interesaţi în vizitarea
unei “Rute istorice a evreilor”
Contact personal şi participare:
Exemplu de pachet: Pachetul Rutei Vinului, cu produse adiţionale,
axându-se probabil mai mult pe vin şi aspectele legate de vin din regiune,
activităţi folclorice tradiţionale, mese în case tradiţionale româneşti
(organizate în coordonare cu ANTREC)
Exemplu de pachet: Ore de curs conduse de profesori care oferă facilităţi
de cazare gratis sau pentru un preţ redus
Exemplu de pachet: Asociaţii locale româneşti şi internaţionale de
biciclişti, grupuri individuale, societăţi ale prietenilor bicicliştilor, etc.
din Exemplu de pachet: Turişti olandezi din Hertogenbosch în timpul
Festivalului Vinului, vizite organizate în Munţii Lepşa şi Staţiunea
Soveja, nopţi cu folclor tradiţional, cu muzică şi dansuri româneşti
populare în direct, etc.
Exemplu de pachet: Vizitatori germani ai cimitirelor militare germane;
Exemplu de pachet: Organizat în coordonare cu sau de către Asociaţia
comunităţii Evreieşti, poate include cazări, vizitarea vechilor cimitire
evreieşti şi a sinagogii, etc. Înfrăţirea municipiului Focşani cu oraşul
israelian Ramat Gan poate aduce un punct în plus în acest aspect. Un
punct de plecare e că primul Congres Mondial Zionist a avut loc aici în
1881.
Exemplu de pachet 1: Organizarea plăţilor pentru cazarea oaspeţilor în
special pentru străinii care ar putea fi găzduiţi de profesori sau de alţi
vorbitori de limbi străine;
Exemplu de pachet 2: Pregătirea şi consumarea specialităţilor culinare
locale cum ar fi kebab de carne tocată şi plăcintă de brânză;
Exemplu de pachet 3: Deprinderea realizării unor obiecte relativ simple
de artizanat de la meşteşugarii locali (ex. coşuri de nuiele, măşti). Prin
implicarea în procesul de producţie al obiectelor de artizanat, acţiunile pot
fi îndreptate spre: dezvoltarea unei reţele de promovare şi comercializare
a acestor produse în România şi peste hotare.
130
 Municipiul Focşani trebuie să dezvolte programe Specializate de Instruire a tinerilor în
promovarea generală a turismului şi ghidarea grupurilor turistice. Acest lucru ar putea
include, de exemplu, cursuri de instruire, cu jumătate de normă, a tinerilor entuziaşti care
au cunoştinţe de limbi străine, şi care sunt dornici să lucreze în sectorul turistic pe timpul
verii, ca şi ghizi turistici. Grupurile pot fi formate din studenţi, profesori tineri, lucrând
împreună de la început, pentru a asigura instruirea celor mai tineri. O altă posibilitate de
instruire ar putea fi dezvoltarea de cursuri specializate de ghizi turistici în cadrul
Facultăţii de Turism Focşani - ramură a Universităţii Private Bucureşti. De asemenea, ar
putea fi contractate firme de consultanţă care să ţină scurte cursuri în acest domeniu.

 Municipiul Focşani ar trebui să dezvolte Promovarea Turistică a Ghidurilor Audio: deşi

aceasta nu e o prioritate realistă imediată, aparate automate în limbi diferite cu căşti
pentru unul până la trei persoane, acoperind diverse produse turistice, ar putea fi în viitor,
în procesul de dezvoltare al turismului închiriate împreună cu hărţi şi alte materiale scrise.
Un exemplu excelent în acest sens îl reprezintă Discovery Walks (Denver, Colorado,
S.U.A. cu o bună experienţă în organizarea unor astfel de sisteme, pentru diferite oraşe
din Europa.

 Municipiul Focşani ar putea dezvolta mecanisme şi activităţi care să faciliteze Inovaţiile

în Turism. Peste tot în lume, turismul este o industrie în rapidă evoluţie, şi este important
să construim în cadrul procesului de dezvoltare al turismului, mecanisme şi activităţi care
să faciliteze şi să asigure circulaţia între şi crearea de către factorii implicaţi a noi idei şi
abordări. Aici ar putea fi incluse exemple de genul:

 Ateliere de lucru de inovare, anuale “Animate” de specialişti ai reţelelor

internaţionale de operatori turistici, şi corpuri profesionale, cum ar fi Muzeul
Internaţional al Consiliului Muzeelor (MICM) şi Consiliul Internaţional al
Monumentelor şi Siturilor (CIMS);

 Un premiu anual pentru cea mai imaginativă şi de succes măsură luată de un individ,
grup, întreprindere sau altă instituţie din cadrul dezvoltării turistice din Focşani şi
împrejurimi;

 Provocarea tinerilor adulţi printr-un concurs „Idee pentru o micro-întreprindere

turistică” asemănătoare celei organizate în Braşov în ultimii ani;

 Şi ultima, dar nu cea din urmă recomandare, municipiul Focşani trebuie să-şi dezvolte un
Centru Informaţional Turistic Catalitic, oferind turiştilor şi diverşilor vizitatori informaţii
de bază despre oraş şi judeţul Vrancea. Centrul Informaţional Turistic ar trebui să asigure
informaţii despre locaţiile turistice, siturile de moştenire istorică, serviciile de cazare,
restaurante locale, muzee, teatre, programele săptămânale ale oraşului etc.

Iniţiativele şi coordonarea generală privind implementarea recomandărilor Priorităţii

„Turism” a Strategiei, va fi asigurată de Parteneriatul Strategic de Dezvoltare a Turismului, în
strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru Modernizarea şi Planificarea Urbană,
Economie, Transport şi Mediu. Elaborarea şi dezvoltarea noii Strategii sectoriale privind
Dezvoltarea Turismului, este foarte importantă pentru planificarea strategică a noii zone
spaţiale şi a urbanizării sale, conform noului Plan General de Dezvoltare.
EDUCAŢIE
1. Introducere

Calitatea vieţii, prosperitatea economică şi bunăstarea socială a noii Zone Metropolitane

Focşani necesită dezvoltarea unui spectru mai larg de cunoştinţe, calificare şi abilităţi
profesionale, educaţie şi oportunităţi de instruire şi un proces continuu de învăţare pentru
cetăţeni.

Această Secţiune a Priorităţii are ca scop stabilirea unor direcţii strategice şi stabilirea
recomandărilor şi a intervenţiilor necesare pentru îndeplinirea Obiectivului Strategic 5:

Obiectivul 5: Crearea unui „Focşani bazat pe cunoaştere”, cu un nivel ridicat de

educaţie specializată, centre de formare continuă, infrastructură şi servicii IT dinamice,
care să conducă la integrarea curentelor de dezvoltare din Europa şi din lume, ca
factor generator de 1) „know how” externalizat şi promovat atât la nivel naţional, cât şi
în cadrul regiunii şi 2) resurse umane
specializate - capital pentru Focşaniul
secolului 21 şi pentru Regiunea Sud
Est.
Realizarea Obiectivului Strategic 5, în
contextul extins al termenilor strategici,
sprijină majoritatea temelor din cadrul
Strategiei municipiului şi contribuie direct
la realizarea celorlalte Obiective
Strategice. De exemplu, atingerea unui
nivel prosper al economiei depinde de
anumite cunoştinţe, abilităţi şi de
asigurarea unor oportunităţi de învăţare
continuă, care contribuie la rândul lor la
atingerea abilităţilor necesare în
dezvoltarea unei economii locale
diversificate, inovatoare şi productive.
Astfel, procesul de învăţare presupune
studiu pe tot parcursul vieţii, dar şi timp
liber, recreere şi dezvoltarea unei
comunităţi puternice, construită şi
întreţinută de indivizi cu abilităţi şi
încredere de a se angaja în activităţi
cetăţeneşti. Creşterea calităţii educaţiei şi
instruirea tuturor în vederea maximizării
realizărilor personale, promovarea incluziunii sociale şi dezvoltarea sprijinului economic ca
atare, devin caracteristici imperative pentru Strategia Municipiului Focşani 2007 – 2013 şi
contribuie la crearea „Focşaniului bazat pe cunoaştere” cu potenţial uman puternic pentru
secolul 21.

Realizarea completă a Obiectivului Strategic 5 necesită de asemenea crearea unei

infrastructuri şi a unor servicii IT dinamice, pentru care s-au propus intervenţii în Sectorul
Prioritar „TIC şi Guvernarea electronică”,

132
2. Analiza de context

Consolidarea sistemului educaţional şi a celui de educaţie vocaţională în Focşani, în perioada

2007 – 2013, este susţinută de Obiectivul Strategic 5 şi necesită dezvoltarea integrată a
modului de înţelegere prin care o societate bazată pe cunoştinţe poate promova dezvoltarea
durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii; de asemenea, face referire la înţelegerea situaţiei
actuale a procesului de reformă a educaţiei şi a educaţiei vocaţionale, acestea fiind tendinţe şi
iniţiative la nivel naţional şi european. Este imperativ ca Strategia Municipiului Focşani 2007
– 2013 să aibă ca scop dezvoltarea iniţiativelor locale, care contribuie la îndeplinirea generală
a măsurilor şi priorităţilor naţionale din domeniu, pe baza situaţiei locale, bazată pe necesităţi
şi priorităţi recunoscute.

Situaţia actuală la nivel european

În prezent, în cadrul Uniunii Europene, Politica Educaţională este o problemă cu care se

confruntă fiecare Stat Membru în parte, dar Uniunea Europeană stabileşte un set de îndrumări
generale, pe care Statele Membre le respectă întocmai. Acest lucru contribuie la armonizarea
sistemului educaţional ca modalitate de a realiza coeziunea socială şi de a creşte mobilitatea
pieţei de muncă din Europa. Prin respectarea liniilor trasate la nivel european în acest
domeniu, Statele Membre sunt responsabile de dezvoltarea reformelor sistemelor educaţionale
şi de instruire, reforme care conduc la recunoaşterea comună a calificărilor la nivel european.

Cele mai noi tendinţe sunt în direcţia stabilirii Cadrului

European de Calificare (CEC), ca şi contribuţie esenţială spre
îndeplinirea Strategiei Lisabona, sprijinind astfel procesul de
învăţare continuă, considerat necesar în Europa, caracterizat de
rapide schimbări sociale, tehnologice şi economice.

Şefii de Guverne ai Statelor Membre UE au cerut, în cadrul

întâlnirii lor de la Bruxelles din martie 2005, crearea unui CEC
în baza recomandărilor anterioare (februarie şi decembrie 2004),
făcute de Miniştrii Educaţiei şi Instruirii din cadrul Statelor
Membre UE.

Situaţia actuală la nivel naţional

Guvernul Român sprijină şi respectă în totalitate tendinţele din

cadrul Uniunii Europene. Începând cu 2001, guvernul român a lansat o nouă abordare a
reformei educaţionale (până în 2010), cu scopul de a atinge standardele europene. Această
abordare are următoarele scopuri:

Îmbunătăţirea calităţii, echităţii şi eficienţei sistemului educaţional;

Valorizarea rezultatelor existente şi menţinerea stabilităţii, cu scopul de a îndeplini
obiectivele stabilite pentru 2010;
Implicarea tuturor partenerilor strategici în reforma educaţională.

Priorităţile strategice stabilite în acest cadru sunt:

Asigurarea accesului la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii acesteia pentru toată lumea, prin
asigurarea educaţiei în zonele rurale şi accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate;
Dezvoltarea resurselor umane pentru o societate bazată pe cunoaştere, prin dezvoltarea şi
implementarea iniţiativelor de învăţare on-line şi prin reforma educaţiei obligatorii;

133
 Creşterea accesului şi îmbunătăţirea capacităţii de a răspunde la nevoile de cursuri
vocationale tehnice conform necesităţilor pieţei muncii, cu scopul de a asigura coeziune
economică şi socială.

De asemenea, România participă în numeroase cooperări şi iniţiative bilaterale şi multilaterale

în domeniul educaţiei şi instruirii. Aceste programe şi iniţiative cuprind schimbul de
experienţă, armonizarea legislaţiei, coordonarea politicilor şi a strategiilor, evaluarea şi
dezvoltarea instituţională, pregătirea profesorilor etc. Ca şi ţară candidată, axându-se pe
creşterea calităţii procesului educaţional, România a participat şi la programele de acţiune
aleUniunii Europene, în domeniul educaţiei şi instruirii.

Situaţia actuală a sectorului educaţional din municipiul Focşani

Aşa cum arată şi

Tabelul 1 de mai
jos, în municipiul
Focşani există 9
şcoli primare, 12
şcoli gimnaziale
şi 2 centre
educaţionale care
asigură Instruire
Educaţională
Vocaţională.
Numărul elevilor
din Focşani este
de 19.478, ceea ce
reprezintă
aproape 20% din
totalul populaţiei.
În municipiul Focşani există şi două ramuri universitare şi cursuri de la alte 3 Universităţi.
Cele două ramuri aparţin Universităţii George Bariţiu şi Universităţii Spiru Haret din
Bucureşti. De asemenea, Universităţile Bioterra, Petre Andrei din Iaşi şi “Dunărea de Jos”
Galaţi organizează cursuri în Focşani.

În municipiul Focşani, bărbaţii par să aibă un nivel educaţional mai scăzut decât femeile.

NUMĂR DE ELEVI NUMĂRUL

TIPUL INSTITUŢIEI NUMĂR ÎNVĂŢĂTORILOR /
FEMEI BĂRBAŢI PROFESORILOR
GRĂDINIŢĂ 20 1.151 1.246 178 PEDAGOGI
ŞCOALA PRIMARĂ / 156 ÎNVĂŢĂTORI
9 2.921 3.079
ŞCOALA SECUNDARĂ 252 PROFESORI
Gimnaziul 12 5.282 5.639 814 PROFESORI
Centre de Instruire
2 160 16 PROFESORI
Educaţională Vocaţională
181 ÎNVĂŢĂTORI
Total 43 19.478
1.082 PROFESORI

În municipiul Focşani există un Inspectorat Şcolar subordonat Ministerului Educatiei şi

Cercetării, responsabil cu aplicarea şi furnizarea programelor naţionale de educaţie la nivelul
oraşului.

134
În plus, la aceste surse principale de educaţie se adaugă Ateneul Popular „Maior Gh. Pastia”,
subordonat Consiliului Local Focşani, care oferă cursuri în: a) TIC şi cursuri de limbi străine
pentru angajaţi, conform cererilor companiilor şi b) cursuri pentru adulţi, cu interes special ex.
bucătar, ospătar etc. Ateneul oferă de asemenea informaţii şi documentare privind expoziţii
artistice şi organizarea de evenimente artistice (spectacole, muzică, animaţie etc.).

Numărul mediu al oamenilor care urmează aceste cursuri anual este de 100 – 150. Cursurile
nu sunt gratuite iar majoritatea participanţilor sunt salariaţi peste 25 de ani, cu excepţia
cursurilor de artă, la care participă de obicei tinerii. O activitate specifică Ateneului este
organizarea de festivaluri, evenimente sociale şi zile deschise privind civilizaţia europeană,
fapt care îmbunătăţeşte aspectul cultural al oraşului.

Ateneul are bune relaţii cu instituţiile culturale şi educaţionale de peste graniţă (ex. Franţa,
Germania etc.) precum şi cu UNESCO, Asociaţia Culturală Europeană, Directoratele
Comisiei UE, Asociaţia Institutului Regional de Educaţie, Inspectoratul Şcolar Judeţean
Vrancea şi alte instituţii. Sursele de informaţii utilizate sunt diversificate, ceea ce ajută la
actualizarea activităţilor, dar şi la participarea în cadrul diverslor evenimente cultural
europene.

Ateneul are un sistem administrativ-managerial bine pus la punct, care îi permite să-şi
elaboreze şi să-şi organizeze corespunzător activităţile. Este situat într-o clădire istorică
spaţioasă, unde se pot desfăşura mai multe cursuri în acelaşi timp. Cu toate acestea, datorită
creşterii cererii de cursuri de pregătire IT, a apărut necesitatea actualizării sălilor de clasă TIC
cu noi computere.

Agenţia Naţională de Plasare a

Forţei de Muncă organizează, la
rândul ei, cursuri de pregătire
(cursuri pe termen scurt sau lung)
pentru şomeri. Planurile pentru
2006 prevăd organizarea de
cursuri pentru 600 de şomeri. Din
cauza lipsei unui centru propriu de
instruire, Agenţia Naţională de
Plasare a Forţei de Muncă
contractează servicii de instruire
de la alte instituţii private, prin
achiziţie publică.

Prezenţa ONG-urilor este un punct

slab pentru comunitate. În trecut, existau anumite programe oferite de ONG-uri, dar la ora
actuală activităţile ONG-urilor în sectorul educaţional sunt foarte reduse.

Foarte importantă este prezenţa unităţii de învăţământ „Elena Doamna”, care asigură educaţie
pentru copii cu deficienţe de auz, la nivelele preşcolar, şcoală primară, gimnaziu, şcoala de
arte şi meserii, precum şi după terminarea liceului.

3. Definirea problemei şi diagnoza

Din datele statistice reiese că populaţia Focşaniului e mai degrabă tânără, însă pare să se
înregistreze un declin al numărului populaţiei, din cauza tendinţei de emigrare a populaţiei
tinere.
Numărul mare al tinerilor care părăsesc oraşul în căutarea unui loc de muncă mai bun, în ţară
sau în străinătate, reprezintă o ameninţare pentru viitorul comunităţii. Luarea unor iniţiative

135
pentru a determina populaţia să nu părăsească oraşul şi a unor măsuri pentru îmbunătăţirea
vieţii tinerilor constituie aspecte de o importanţă deosebită pentru municipalitate.

Din rezultatele cercetărilor de până acum, reiese că principalele probleme sunt legate de lipsa
programelor educaţionale cu multiple posibilităţi de alegere, pentru educarea continuă şi re-
calificarea forţei de muncă. Sprijinul rezultat în urma educaţiei vocaţionale acordat afacerilor
aflate la început este de asemenea un punct în minus pentru comunitate. Este evident că
sistemul educaţiei vocaţionale nu răspunde suficient cerinţelor mediului de afaceri. Instruirea
forţei de muncă trebuie să fie mai bine coordonată şi consolidată pentru a răspunde eficient
necesităţilor mediului de afaceri. În plus, un procent ridicat al forţei de muncă nu vorbeşte
fluent limba engleză şi nu are cunoştinţe de IT.

Deşi rata şomajului nu pare să fie o ameninţare, această problemă trebuie rezolvată deoarece,
odată cu integrarea pe piaţa comună din ianuarie 2007, competiţia pe piaţa internă va creşte şi
va duce la închiderea afacerilor locale şi la creşterea ratei şomajului. Deşi în şcoli se ţin
cursuri de limbi străine şi TIC, totuşi se simte nevoia încurajării eforturilor în acest domeniu
şi înfiinţarea unei culturi privind procesul continuu de învăţare, ca şi contribuţie pentru
dezvoltarea unei „Societăţi bazate pe cunoaştere”.

Populaţia în vârstă a oraşului are un nivel scăzut de educaţie. Progresele ultimului deceniu, în
România, au vizat reducerea nivelului de analfabetism la adulţi. Recunoaşterea
analfabetismului ca şi fenomen complex a fost determinată de multiple cauze, asociate cu
dificultăţile economice şi constrângerile sociale şi culturale, care au condus la iniţierea unor
forme de instruire şi programe cuprinzătoare, axate nu numai pe dobândirea competenţelor de
bază ci şi pe soluţionarea problemelor economice ale comunităţii locale.

Infrastructura şcolară este în general într-o condiţie modestă, cu excepţia câtorva şcoli care au
fost renovate până la un anumit punct.
Infrastructura TIC din şcoli trebuie de
asemenea modernizată şi actualizată cu
noi echipamente IT; trebuie elaborate
cursuri pentru intensificarea folosirii
instrumentelor IT de către tineri, în
programele şcolare.

Bibliotecile şcolare şi municipale sunt

vechi, acoperă doar anumite domenii şi
au lipsuri mari în privinţa cărţilor noi.
Cărţile nu au mai fost reînnoite din
1990, iar această necesitate este
stringentă.

Populaţia romă din zonă este destul de numeroasă şi, deşi au existat în trecut câteva încercări
da a introduce în aceste comunităţi programe educaţionale, rezultatele nu s-au bucurat de
succes. Deşi în oraş funcţionează o şcoală pentru copiii cu handicap, acestora nu le este
asigurată pregătirea ocupaţională. Şi în acest caz, fenomenul de excludere socială reprezintă o
ameninţare.

O altă problemă este lipsa curentă de proiecte care au ca scop combaterea analfabetismului,
excluderea socială, performanţa scăzută a afacerilor, dar şi ocupaţiile şi cunoştinţele
demodate.

136
4. Concluzii

 La momentul actual, municipiul Focşani poate fi văzut ca un oraş în continuă dezvoltare,

cu un sistem educaţional funcţional la nivel primar şi secundar, care respectă normele şi
standardele naţionale ale educaţiei primare şi secundare.

 Majoritatea şcolilor primare şi secundare din Focşani şi împrejurimi necesită în mod

urgent modernizarea infrastructurii şi dotarea cu cărţi şi echipament TIC.

 Bibliotecile municipiului Focşani au fost abandonate pentru mai mulţi ani şi în prezent se
constată lipsuri în privinţa cărţilor noi şi a echipamentelor TIC, marea lor majoriatea
necesitând totodată lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii.

 Sistemul de educaţie vocaţională din municipiul Focşani este slab dezvoltat. De exemplu,
la nivelul municipiului, numărul de centre educaţionale vocaţionale este foarte mic, iar
acestea nu au capacitatea de a oferi o varietate de programe de pregătire.

 La ora actuală lipsesc la nivelul oraşului programele privind dezvoltarea contactelor

interinstituţionale şi a parteneriatelor internaţionale, prin programe de schimb şi
mobilitate.

 Se înregistrează de asemenea lipsa proiectelor finanţate de UE în domeniul educaţiei şi al

educaţiei vocaţionale, al dezvoltării resurselor umane şi al pregătirii, dezvoltate în
parteneriat cu Primăria Focşani, ONG-uri, şcoli şi alte centre educaţionale şi de instruire.

 Momentan nu există programe care să abordeze probleme cum ar fi excluderea socială şi

integrarea grupurilor dezavantajate (ex. comunitatea romă, persoanele cu handicap etc.) în
domeniul educaţiei, al educaţiei vocaţionale şi al instruirii, privind îmbunătăţirea
condiţiilor lor sociale, dezvoltarea abilităţilor şi promovarea implicării lor active în
activităţile profesionale, sociale şi culturale ale oraşului.

 Municipiul Focşani nu are un centru universitar, dar universităţi din alte zone ale ţării
organizează la Focşani cursuri pentru persoanele din zonă. Cursurile vizează diverse
discipline şi sunt urmate de un număr mare de studenţi.

5. Recomandări

 Primăria Focşani trebuie să promoveze şi să consolideze în mod activ educaţia

vocaţională şi oportunităţile de instruire existente în oraş. Primăria trebuie să joace un rol
activ, mai ales în promovarea conceptului de educare continuă, prin stabilirea unor
parteneriate eficiente între toţi factorii implicaţi relevanţi şi printr-o coordonare adecvată
între sectorul educaţiei şi planurile de
acţiune privind ocuparea forţei de mucă.
Aceste activităţi ar trebui să includă:

 Înfiinţarea unui Centru de formare a

abilităţilor şi dezvoltarea educaţiei
vocaţionale pentru intensificarea
abilităţilor profesionale, conform
cerinţelor pieţei locale, prin
stabilirea unor rapoarte de cooperare
cu alte sectoare de afaceri sau

137
 parteneri sociali, privind derularea de activităţi comune pentru dezvoltarea unor noi
oportunităţi profesionale şi de instruire;
 Dezvoltarea de proiecte care să diminueze cazurile de abandon şcolar şi să reducă
dezavantajele educaţionale din cadrul oraşului;
 Dezvoltarea de iniţiative pentru asigurarea mediului de pregătire adecvat celor care
abandonează şcoala în sensul încurajării reluării educaţiei şi dobândirii abilităţilor de
bază necesare vieţii lor profesionale;
 Intensificarea capacităţii autorităţilor locale privind elaborarea, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea programelor şi proiectelor din domeniul educaţiei, al
educaţiei vocaţionale şi al instruirii;
 Dezvoltarea unor programe care asigură posibilitatea educării continue pentru toate
vârstele;
 Dezvoltarea serviciilor de consiliere şi
orientare ocupaţională pentru tineri şi
părinţii lor;
 Dezvoltarea de programe orientate spre
sprijinirea noilor afaceri, activităţilor de
antreprenoriat şi cercetare;
 Înfiinţarea unor Centre Comunitare,
Centre de Educare On-line şi Centre de
Instruire care promovează activităţile de
cercetare şi inovaţie în domeniul
agriculturii, textil, al industriei vinului etc.

 Municipiul Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte un program de Reabilitare şi

Întreţinere vizând reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tuturor şcolilor primare şi
secundare din oraş şi împrejurimi şi pentru dotarea şcolilor cu echipament IT modern,
cărţi şi alte facilităţi necesare procesului de educare. Programul ar trebui să includă şi
acţiuni privind implicarea participativă a studenţilor în procesul de modernizare.

 Primăria municipiului Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte programe de

modernizare a bibliotecilor din oraş, inclusiv dotarea lor cu ediţii noi şi echipament IT.

138
 Primăria Focşani trebuie să înfiinţeze un Centru Metropolitan de Resurse Umane, oferind
tuturor cetăţenilor servicii educaţionale şi vocaţionale, precum şi programe de instruire
social incluzive şi de şanse egale. Serviciile trebuie să stabilească o conexiune între
cerinţele pieţei de muncă şi capitalul uman disponibil, asigurând în plus sprijinul privind
instruirea, informarea şi consilierea pentru organizaţiile interesate (atât publice, cât şi
private), pentru dezvoltarea resurselor lor umane, într-un singur proiect, orientat spre
crearea „Societăţii bazate pe cunoaştere” a noii Zone Metropolitane Focşani.

 Primăria trebuie să încurajeze şi să promoveze înfiinţarea noilor Universităţi şi Colegii

Private (sau înfiinţarea de ramuri regionale ale altor Universităţi româneşti şi europene),
axate pe asigurarea de cursuri specializate în forma de zi sau fără frecvenţă, inclusiv
cursuri on-line, în domeniile administrării afacerilor, management, marketing, branding,
urmărind pe termen lung sporirea spectrului educaţional prin cursuri în ştiinţele tehnice
(ex. matematică, informatică, fizică, calculatoare etc.)
şi cursuri de economie, ştiinţe sociale, agricultură,
chimie etc. Oraşul Focşani are potenţial în a deveni
Oraş Universitar în următorii zece ani, datorită
poziţiei sale geografice favorabile, în Sud–Estul
Regiunii, în lumina Viziunii Strategice de a deveni
Zonă Metropolitană şi centru comercial inter-
regional în Sud-Estul României.

 Municipalitatea Focşani va trebui să promoveze şi să

sprijine dezvoltarea unor diverse tipuri de programe
de pregătire care să fie livrate de către furnizorii de
servicii private şi de ONG-urile din oraş. Programele
de pregătire trebuie să includă::

 Cursuri de pregătire pentru limbi străine şi TIC;

 Cursuri de pregătire pentru persoane analfabete;
 Cursuri de pregătire pentru sectorul turistic (servicii, comunicare, alimentare, recepţie
etc.);
 Cursuri de pregătire în sectorul de management (abilităţi de secretariat, abilităţi de
comunicare, evidenţe contabile, contabilitate, finanţarea afacerilor, marketing,
managementul proiectului, strategia colectivă, dezvoltarea planurilor de afaceri etc.);
 Cursuri de pregătire pe probleme de mediu (conservare, protecţie etc.) ;
 Cursuri de pregătire ocupaţională la cerere;
 Cursuri de pregătire pentru grupuri dezavantajate (persoane cu nevoi speciale, grupuri
minoritare).

 Primăria municipiului
Focşani trebuie să
încurajeze şi să promoveze
dezvoltarea de proiecte
orientate spre dezvoltarea
contactelor inter-
instituţionale şi crearea de
parteneriate internaţionale
prin programe de schimb şi
mobilitate în domeniul
educaţiei, al educaţiei
vocaţionale şi al dezvoltării
resurselor umane. Trebuie

139
 întreprinse proiecte specifice pentru pregătirea profesorilor, instructorilor, a inspectorilor
din domeniul educaţiei şi a pedagogilor, în scopul îmbunătăţirii abilităţilor lor profesorale
şi de instruire, cu metode noi, prin programe de schimb şi vizite de studiu atât la nivel
naţional cât şi la nivel internaţional şi prin munca în parteneriat cu instituţiile din cadrul
proiectelor finanţate de UE (Grudvich, Leonardo da Vinci, Intereg III şi alte programe).

 Primăria municipiului Focşani trebuie să încurajeze, să promoveze şi să preia funcţia de

conducere în acţiunile de dezvoltare a iniţiativelor orientate împotriva faptelor de
excludere socială, prin includerea grupurilor dezavantajate în activităţile educaţionale şi
vocaţional educaţionale ale oraşului. Iniţiativele ar trebui să includă activităţi generale de
educaţie şi de instruire vocaţională, cursuri specializate pentru anumite grupuri,
ameninţate de excludere socială, anume populaţia romă şi persoanele cu handicap.

Recomandările de mai sus sunt primii paşi spre modernizarea sistemului educaţional şi vocaţional
educaţional al municipiului Focşani, în demersurile de a crea o „Societate bazată pe cunoaştere”.
Ele pot fi dezvoltate în cadrul iniţiativelor sprijinite prin priorităţile naţionale şi măsurile acestui
sector şi ar putea obţine sprijin financiar din partea instrumentelor financiare europene, după
integrarea României în UE.

Iniţiativa şi coordonarea generală privind implementarea recomandărilor Priorităţii Strategiei

„Educaţie şi Educaţie Vocaţională” vor fi asigurate de Parteneriatul Strategic pentru Educaţie,
în strânsă cooperare cu Parteneriatul Strategic pentru Informarea Societăţii şi parteneriatelor
Strategice pentru Modernizarea şi Planificarea Urbană, Economie, Turism, Protecţia Socială şi
Sănătate.

Sarcina Parteneriatului Strategic pentru Educaţie este de a contribui la realizarea Obiectivului

Strategic 5, un „Focşani Bazat pe Cunoaştere”, prin formularea, elaborarea şi implementarea
intervenţiilor proiectului în concordanţă cu recomandările Priorităţii „Educaţie şi Educaţie
Vocaţională”, în perioada 2007 – 2013.

140
MEDIU
1. Introducere

Pentru prosperitatea oraşului şi calitatea vieţii cetăţenilor, crearea unui mediu de calitate este
esenţială. Un mediu atractiv, sigur şi sustenabil are o contribuţie benefică şi vitală pentru
imaginea oraşului şi pentru reputaţia pe care acesta o are pe plan extern şi care poate afecta
deciziile investitorilor străini.

Pentru a ne asigura că municipiul Focşani poate continua să se dezvolte ca un mediu plăcut,

sănătos şi sustenabil pentru generaţiile prezente şi viitoare, angajamentul de a lua decizii
responsabile din punct de vedere al mediului este crucial. Practic, acest fapt înseamnă că
procesul viitor de modernizare urbană, dezvoltarea infrastructurii transportului, creşterea
economică, investiţiile, dezvoltarea sectorului de servicii şi toate programele de regenerare
trebuie dezvoltate prin examinarea acţiunilor cu impact în viitor, prin îmbunătăţirea calităţii
vieţii fără degradarea mediului înconjurător.

Această secţiune a
Priorităţii are ca scop
încercarea de
rezolvare a
problemelor spinoase
de mediu, legate de
dezvoltarea durabilă a
municipiului Focşani
şi de stabilire, în
contextul strategic
local, regional şi
general, a
recomandărilor pentru
intervenţiile orientate
spre îndeplinirea
Obiectivului Strategic
10:

Obiectivul 10: Crearea unui „Focşani Curat şi Ecologic”, un mediu plăcut, sănătos şi
sustenabil pentru generaţiile prezente şi viitoare, asigurând standarde ridicate de
protecţia şi managementul spaţiilor verzi, protejarea patrimoniului arhitectural,
reciclarea deşeurilor şi utilizarea eficientă a energiei şi apei.
Realizarea Obiectivului Strategic 10 este susţinută de Principiul Dezvoltării Durabile, bazat
pe protecţia mediului, unul dintre principiile cheie ale Strategiei Municipiului Focşani 2007 –
2013. De asemenea, contribuie la realizarea intervenţiilor sectoarelor transportului,
planificării şi modernizării urbane, economiei, sectoarelor de sănătate şi turism, asigurând
astfel că aspectele mediului sunt parte coerentă, integrantă a sustenabilităţii cadrului general
care caracterizează noua Zonă Metropolitană Focşani.

2. Analiza de context

Procesul de integrare europeană, ca orientare strategică a Guvernului României, are

contribuţii semnificative la dezvoltarea generală a sectorului românesc de mediu.

141
În continuare, analiza ia în considerare dezvoltarea generală a sectorului românesc de mediu,
din punctul de vedere al acţiunilor guvernamentale privind acordarea priorităţii problemelor
de mediu şi implementarea cuprinzătoare a programelor şi strategiilor de dezvoltare a
mediului, cu scopul de a îndeplinii cerinţele UE, în domeniul mediului, înainte de aderare.

Strategia Municipiului Focşani 2007 – 2013 respectă priorităţile stabilite de Guvernul

României în domeniul mediului şi ca urmare sunt întreprinse analize care să asigure că
intervenţiile municipiului Focşani în perioada 2007 – 2013 sunt în concordanţă cu priorităţile
şi obiectivele naţionale şi în mod particular, cu măsurile şi axele prioritare stabilite de
Programul Operaţional Sectorial pentru Programul de Dezvoltare Regională şi Infrastructură
de Mediu 2007 – 2013.

Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu

Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu are în vedere principiile şi practicile Uniunii
Europene şi este elaborat pentru a funcţiona ca şi bază, având un rol de catalizator pentru o
economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. Ia în
considerare facilităţile şi posibilităţile de dezvoltare a programelor de asistenţă pre-aderare
(Phare şi ISPA) şi reflectă obligaţiile internaţionale şi interesele specifice ale României.
Scopul este de a reduce decalajul de mediu care există între România şi Europa, atât din punct
de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Acest program acoperă perioada 2007 – 2013, dar obiectivele sale ţintesc mai departe, spre
necesităţile de dezvoltare ale României, după 2013, prin stabilirea fundaţiei pentru o
dezvoltare durabilă a economiei. Programul a fost conceput de Ministerul Mediului şi
Administraţiei Apelor, sub coordonarea Ministerului de Finanţe Publice şi în colaborare cu
autorităţile locale, regionale şi centrale şi cu alţi factori implicaţi.

Relevanţa acestor informaţii de context pentru Strategia Municipiului Focşani este de a

asigura informaţii privind completarea aspectelor de mediu ale Acquis-ului, la nivel naţional.
În mod particular, ele se referă în necesitatea de continuare a eforturilor în ceea ce priveşte
managementul deşeurilor, calitatea apei, poluarea industrială şi capacitatea administrativă.
Plecând de la aceste informaţii de bază, oraşul va putea să-şi evalueze priorităţile şi să
dezvolte intervenţii în privinţa tipurilor de proiecte de finanţare, sub incidenţa Fondurilor
Structurale ale UE, în cadrul priorităţilor şi măsurilor naţionale stabilite în Programul

142
Operaţional Sectorial de Mediu, care e legat de obiectivele naţionale cuprinzătoare ale
strategiei, prezentată în Planul Naţional de Dezvoltare (PND).

Pentru scopurile specifice ale acestei analize, obiectivele specifice ale POS de Mediu, sunt
rezumate în tabelul de mai jos:

1. Îmbunătăţirea accesului la Prin asigurarea infrastructurii apelor regionale şi a

utilităţile publice
2. Îmbunătăţirea calităţii Prin sprijinirea acţiunilor de promovare a politicilor
mediului
3. Îmbunătăţirea protecţiei
naturii şi a managementului
riscului inundaţiilor
managementului deşeurilor în cel puţin 35 de judeţe,
acoperind 70% din populaţie, până în 2015.
integrate privind protecţia apei, a pământului şi a aerului,
urmărind în special respectarea acquis-ului UE, până în
2015:
 Prelucrarea suficientă a apei menajere pentru mai bine
de 200 de comunităţi cu peste 10.000 de persoane,
reprezentând 60 % din încărcătura bio-degradabilă;
 Calitate adecvată a apei potabile în toate comunităţile
urbane;
 Închiderea a minimum 80 de gropi de gunoi
necorespunzătoare şi reabilitarea ecologică a siturilor
importante afectate de poluarea istorică şi eroziunea de
coastă;
 Re-tehnologizarea sistemelor centralizate de încălzire
din unele zonele poluate
În zonele prioritare selectate, prin acţiuni de sprijin:
 Îmbunătăţirea managementului reţelei Natura 2000
 Prevenirea dezastrelor provocate de inundaţii

Obiectivele POS au fost transcrise în 4 priorităţi strategice:

Prioritatea 1 Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei şi deşeurilor

Prioritatea 2 Dezvoltarea de investiţii durabile în infrastructura de mediu
Prioritatea 3 Stabilirea unor sisteme adecvate de management privind protecţia naturii şi prevenirea
riscului inundaţiilor în zonele prioritare selectate
Prioritatea 4 Asistenţă tehnică

Caracteristicile cheie ale sectorului de mediu din România

Bunurile naturale ale României reprezintă o valoare adiţională pentru Uniunea Europeană iar
patrimoniul natural al UE va fi îmbogăţit cu două zone bio-geografice semnificative – Delta
Dunării şi Munţii Carpaţi.

Situaţia mediului înconjurător poate fi descrisă după cum urmează:

 97,8 % din reţeaua hidrografică a României aparţine Bazinului Dunării;

 Aproximativ 38% din lungimea Dunării curge în partea de Sud a României;
 84% din încărcătura de nitrogen şi 73% din încărcătura de fosfor a apelor Dunării provine
din ţările din amonte;
 Cu o medie de doar 2.660 m3 apă / locuitor / an, comparativ cu media europeană 4.000
m3 apă / locuitor / an, România este o ţară relativ săracă în resurse de apă;
 71% din apa menajeră nu este tratată şi se scurge direct în râurile naturale;
 Doar 52% din populaţia României este legată la servicii de apă şi canalizare;

143
 362,95 de milioane de tone deşeuri s-au produs în 2003 (97,5 % deşeuri industriale,
0,61% deşeuri periculoase);
 Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale
reciclabile, dintre care doar 20% pot fi recuperate; doar 2% din materialele recilabile sunt
colectate;
 Doar 0,25 % din totalul deşeurilor municipale colectate este refolosit, în timp ce peste
99% estre aruncat la groapa de gunoi;
 91% din producţia de deşeuri provine din industria extractivă;
 Aproximativ 4 milioane de tone pe an sunt produse de industria energetică;
 267 de gropi de gunoi municipale operează în zonele urbane, dintre care 238 nu
corespund standardelor de mediu; există aproximativ 2.686 de locuri de depozitare a
deşeurilor în zonele rurale;
 Ecosistemele naturale şi semi-naturale reprezintă 47% din întregul teritoriu al ţării;
 Suprafaţa zonelor naturale protejate reprezintă aproximativ 7% din întregul teritoriu al
ţării.

Caracteristicile cheie ale sectorului de mediu – municipiul Focşani

Municipiul Focşani este un oraş de mărime medie în cadrul Regiunii de Sud – Est a
României, situat la intersecţia drumurilor europene şi a rutelor feroviare de comunicare,
traversat de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki – Moscova – Chişinău – Bucureşti – Plodviv) şi
coridorul auto nr. 1 (Talin – Varşovia – Cernăuţi – Bucureşti). Are o suprafaţă de 4.815 ha,
acoperind 1% din suprafaţa judeţului Vrancea. Viziunea Strategiei municipiului Focşani
2007-2013 este ca oraşul să fie parte a unei zone metropolitane, un centru comercial inter-
regional şi Capitala Vinului
Europei de Sud – Est.

Principalele caracteristici de
mediu ale municipiului
Focşani, sunt rezumate după
cum urmează:

 Climă: moderat
continentală cu o medie
de 90 C, ploi scăzute şi
vânt din Nord – Est, cu
o altitudine de 55 m;
 Totalul suprafeţei de
zonă verde: 69,5 ha,
reprezentând 4,8% din
totalul suprafeţei
municipiului, asigurând 6,9 m2/ locuitor, sub media cerută de 17 - 26 m2 / locuitor,
conform normelor UE;
 Numărul total de locuinţe: 33.577 dintre care 5.305 sunt case, iar 28.702 apartamente;
 97,6% din populaţia municipiului este legată la sistemul de furnizare a apei;
 93,3% din populaţia municipiului este legată la sistemul de canalizare;
 144.259 de tone de deşeuri s-au produs în 2003 (39% deşeuri industriale şi 61% deşeuri
domestice) din care nimic nu este reciclat;
 Municipiul are 1 groapă de gunoi funcţională, de 4,2 ha, dar care nu corespunde
standardelor de mediu ale UE şi care va fi închisă odată ce va fi pusă în funcţiune noua
groapă de gunoi regională;

144
3. Definirea problemei şi diagnoza

Trebuie remarcat faptul că în sectorul de mediu, municipiul Focşani depăşeşte aşteptările

generale referitor la mediile la nivel naţional. În particular, proporţia deşeurilor rezultate în
procesul de producţie (71%) faţă de deşeurile municipale (29%) la nivel naţional, este
inversată pe plan local în municipiul Focşani cu deşeuri în producţie de 39% şi deşeuri
municipale 61%. Acest lucru indică faptul că zona este relativ curată din punctul de vedere al
deşeurilor industriale.

În continuare, Definirea problemei şi diagnoza sectorului de mediu în municipiul Focşani sunt

prezentate pe baza principalelor componente de mediu (sectorul apei, managementul
deşeurilor, calitatea aerului, protejarea naturii etc.) prin identificarea punctelor tari şi a
punctelor slabe, pentru care se pot desfăşura acţiuni în concordanţă cu măsurile şi priorităţile
prezentate în secţiunea 2 de mai sus. Acestea sunt prezentate după cum urmează:

Sectorul Apei;

Sectorul Apei – Municipiul Focşani

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Experienţă în exploatarea sistemelor
 Operaţionalitatea sistemelor, datorită proiectelor cu
fonduri pre-aderare ISPA şi cu fonduri BERD
 Experienţă în accesarea fondurilor externe
 Legislaţia actuală
 Existenţa studiilor de fezabilitate
 Existenţa proiectelor ONG-urilor, pentru sprijinul
Asociaţiilor de Proprietari în Managementul Integrat
al Resurselor de Apă
 Soluţii pentru reducerea pierderii de apă în
apartamentele de bloc
 Sistem de alimentare apă extins, reparat şi
modernizat
 Finanţarea unui memorandum semnat privind
repararea, extinderea şi modernizarea sistemului de
canalizare şi a staţiei de purificare a apei
 Cetăţenii acceptă introducerea apometrelor
 Reţele de apă şi canalizare subdezvoltate în zonele
limitrofe
 Deteriorarea fizică a reţelelor
 Lipsa de educaţie privind consumarea şi păstrarea
resurselor
 Preţuri mari cauzate de creşterea tarifelor, necesare
pentru plata împrumutului de la BERD
 Instalaţii vechi la apartamentele de bloc
 Lipsa apometrelor individuale
 Lipsa conştientizării pericolului adunării de apă în
subsolul clădirilor
 Fonduri locale insuficiente
 Ţevi de canalizare vechi la nivelul străzii

Managementul deşeurilor;

Managementul deşeurilor – Municipiul Focşani

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Legislaţia locala şi naţională
- Sistem ecologic de colectare a deşeurilor
 Groapa de gunoi regională urmează sa fie construită
 Furnizorii de servicii existenţi
 Dezbateri publice ţinute în mod regulat în cadrul
Primăriei
 Înfiinţarea Poliţiei Comunitare
 Existenţa planurilor de acţiune
 Existenţa studiilor de fezabilitate
 Proiecte finanţate anterior
 Agenţia Locală de Protecţie a Mediului
 Disponibilitatea instituţiilor publice pentru
dezvoltarea parteneriatelor de mediu
 Existenţa hotărârilor Consiliului Local
 Lipsa informaţiilor şi educaţiei în sectorul deşeurilor
 Echipament insuficient pentru colectarea selectivă a
deşeurilor
 Colectare ne-selectivă a deşeurilor
 Fonduri insuficiente
 Groapa de gunoi nu corespunde normelor
 Lipsa echipamentului de prelucrare a deşeurilor
 Lipsa interesului din partea cetăţenilor şi a comunităţii
locale
 Percepţie slabă din partea mass media locală
 Indiferenţă şi lipsă de interes din partea cetăţenilor
 Încălcarea legii
 Comunicare insuficientă între instituţiile publice şi
companii

145
  Colaborare insuficientă între administraţia publică
locală şi asociaţiile de proprietari
 Lipsa educaţiei civice
 Inactivitate
 Insuficienta implicare a cetăţenilor în procesul de
luare a deciziilor
 Echipament tehnic insuficient
 Lipsa implicării din partea ONG-urilor de Mediu
pentru dezvoltarea proiectelor de mediu

Reţeaua de încălzire şi calitatea aerului;

Reţeaua de încălzire şi calitatea aerului – Municipiul Focşani

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Operator unic  Existenţa unei reţele vechi
 Reţeaua acoperă majoritatea oraşului  Pierderi de energie pe reţea
 Experienţă  Lipsa reciclării apei în reţea
 Strategia naţională pentru reţeaua de încălzire  Apa dură
 Cogenerarea combinând producţia de căldură cu  Lipsa echipamentelor pentru monitorizarea şi
electricitatea controlarea emisiilor
 Existenţa unui plan energetic  Fonduri locale insuficiente
 Planuri pentru extinderea reţelei de distribuţie de
gaze naturale
 Existenţa studiilor de trafic (poluarea aerului)
 Existenţa rapoartelor anuale privind monitorizarea
emisiilor

Protecţia naturii

Protecţia naturii – Municipiul Focşani

PUCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Existenţa studiilor de reabilitare a spaţiilor verzi  Plan Urbanistic depăşit
 Existenţa spaţiilor special amenajate pentru creşterea  Fonduri locale insuficiente
copacilor  Lipsa implicării proprietarilor în îngrijirea zonelor
 Implicarea Agenţiei Locale de Mediu în dezvoltarea verzi din jurul blocurilor
parteneriatelor pentru comunitate şi conştientizare.  Lipsa interesului din partea mass media
 Lipsa participării comunităţii
 Folosirea insuficientă a posibilelor resurse de
finanţare
 Lipsa ONG-urilor de mediu
 Nerespectarea legii
 Interes insuficient din partea autorităţii locale pentru
participarea publică
 Spaţii verzi insuficiente

Referitor la priorităţile şi măsurile locale, următoarea Matrice este o prezentare generală a

problemelor cheie definite şi diagnosticate la nivel naţional. Practic, defineşte problemele
cheie din sectorul de mediu la nivel naţional, examinând factorii externi şi interni şi
propunând soluţii pentru maximizarea impactului oportunităţilor identificate. Matricea însăşi
serveşte drept model pentru dezvoltarea intervenţiilor la nivel local, cu impact asupra
realizării priorităţilor şi măsurilor naţionale, acesta fiind motivul pentru care este denumită
Matricea Naţională a Confruntării.

146
Matricea Naţională a Confruntării

Factori externi

Oportunităţi Ameninţări

Fonduri PPP Piaţa mare a Pregătirea Costuri Capacitate Presiunea

UE echipamentelor proiectului mari ale de economică
de protecţie a la nivel proiectelor investiţie asupra
mediului local de mediu la nivel bio-
local & diversităţii
co-
finanţări
puternice
a
proiectelor
de mediu
Puncte tari: Soluţii posibile

Legislaţia de Accesarea fondurilor europene;

mediu încurajarea proiectelor PPP în
armonizată cu domeniul apei şi deşeurilor;
legislaţia UE; existenţa unei pieţe mari pentru Definirea problemelor sectoriale cheie
Experienţă în investiţii şi echipamente în
dezvoltarea România; experienţa anterioară Costuri mari ale proiectelor de mediu, reducerea
proiectelor; în proiecte de management capacităţii de investiţie şi a capacităţii de asigurare
Arii protejate; reprezintă o premisă pozitivă a co-finanţării autorităţilor locale; lipsa
Identificarea pentru proiecte de dezvoltare personalului calificat în cadrul elaborării
zonelor de viitoare proiectelor de mediu; infrastructură slabă a
comunităţi managementului apei şi deşeurilor, cu impacte
aglomerate şi a Obiectivele şi priorităţile POS de negative asupra sănătăţii şi a resurselor umane;
zonelor care Mediu trebuie definite pentru a folosirea tehnologiilor convenţionale pentru
necesită asigura rezolvarea problemelor producerea energiei duce la poluare atmosferică şi
management al de mediu; proiectele vor conduce mari cantităţi de deşeuri; presiunea factorilor
calităţii aerului; la crearea de slujbe şi dezvoltare economici asupra bio-diversităţii şi lipsa
Factori Interni

Managementul economică; asigurarea unui managementului duce la un număr mare de specii

apelor pe bazine mediu sănătos pentru cetăţenii ameninţate cu dispariţia. Priorităţile constau în
hidrografice. români prin creşterea cantitativă necesitatea de a investii în infrastructura de mediu
şi calitativă a accesului la şi intensificarea capacităţii instituţionale pentru
utilităţile şi serviciile publice pregătirea şi managementul proiectelor.
Puncte trebuie să reprezinte principala
prioritate a POS de Mediu.
slabe:

Infrastructură
slabă a reţelei
de apă / apă
menajeră;
Infrastructură
slabă privind
deşeurile solide;
Lipsa
echipamentelor
pentru controlul
emisiilor;
Tehnologii
poluante;
Lipsa
managementului
bio-diversităţii.

147
Prin compararea punctelor tari şi slabe ale sectorului de mediu din municipiul Focşani cu
diagnoza şi definirea problemelor identificate la nivel naţional, reiese clar că majoritatea
problemelor locale sunt în acelaşi timp şi probleme naţionale. Guvernul României ia măsuri
serioase pentru a atinge standardele europene înaintea aderării ţării la UE, dar principala
întrebare este cum au loc, pe plan local, intervenţiile pentru îndeplinirea standardelor şi
cerinţelor naţionale?

4. Concluzii

 În acest moment, nu există o abordare organizată la nivel local pentru a răspunde

standardelor naţionale. Nu există o strategie sectorială de mediu, un program operaţional
sau un plan local de acţiune care să răspundă standardelor naţionale şi europene.
Intervenţiile de mediu au loc doar atunci când sunt cerute de Guvernul României. Ele sunt
văzute ca şi cerinţe obligatorii din partea Guvernului Român, ceea ce demonstrează clar
că, în absenţa programelor operaţionale locale şi în absenţa strategiei locale de mediu,
cerinţele Guvernului Român sunt văzute ca stringente la nivel local. Situaţiile în sine sunt
nefavorabile comunităţii de afaceri, dar şi cetăţenilor. Multe întreprinderi locale din
Focşani înfruntă, în acest moment, probleme serioase în a răspunde cerinţelor naţionale
din domeniul mediului, înainte de aderarea ţării la UE. În acelaşi timp, nu există programe
locale care să definească eforturi comune pentru asistarea acestor întreprinderi.

 Municipiul Focşani se confruntă cu o

infrastructură slabă din punctul de
vedere al deteriorării fizice a reţelelor
de apă / apă menajeră; deşeurile solide
- în privinţa practicilor de
management şi participării
comunitare; colectarea selectivă a
deşeurilor şi lipsa colectării deşeurilor
în zonele învecinate ale oraşului;
groapa de gunoi nu corespunde
normelor standard şi un sistem vechi
al reţelelor de încălzire, cu pierderi de
energie şi poluare crescută a aerului; lipsa echipamentelor privind monitorizarea şi
controlul emisiilor.

 Capacitate administrativă scăzută a municipiului Focşani în cadrul sectorului de mediu, o

prezenţă slabă a agenţiei locale de mediu şi lipsa ONG-urilor. Capacitatea de co-finanţare
locală este un dezavantaj în ceea ce priveşte implementarea proiectelor de mediu, astfel
încât trebuie stabilite priorităţi clare. În prezent, sectorul de mediu este sub-finanţat iar
impactul asupra mediului, în timpul derulării de intervenţii locale în sectoare precum
transportul, economia, infrastructura etc, nu este administrat corespunzător.

 Gradul de cunoaştere a legislaţiei de mediu este în general scăzut în municipiului Focşani.

Situaţia este mai bună la nivelul Agenţiei Locale de Protecţie a Mediului. Ca parte a
strategiei generale, această situaţie trebuie administrată cât mai curând de către
municipalitate. Este important ca relevanţa legislaţiei de mediu la nivel naţional şi local să
fie înţeleasă şi încorporată în strategia sectorială locală şi programele operaţionale. De
exemplu, pentru a susţine afirmaţiile anterioare, vizita la companiile locale a demonstrat
faptul că acestea reacţionează la legislaţia de mediu doar când sunt obligate şi nu iau
iniţiativa creării unui plan corespunzător.

5. Recomandări

148
Obiectivul general al Programului Operaţional de Mediu este protecţia şi îmbunătăţirea
infrastructurii mediului, în concordanţă cu necesităţile sociale şi economice ale ţării, cu accent
pe îndeplinirea standardelor UE.

În recomandarea de intervenţii pentru municipiul Focşani, trebuie luate în considerare

obiective şi priorităţi naţionale, care să ofere garanţii că îndeplinesc indicatorii regionali şi
naţionali. Aşa cum a fost demonstrat şi de matricea naţională de confruntare prezentată mai
sus, analiza datelor furnizate arată că intervenţiile strategice trebuie să răspundă următoarelor
obiective generale:

1. Îmbunătăţirea infrastructurii managementului apei şi deşeurilor;

2. Îmbunătăţirea calităţii aerului;
3. Îmbunătăţirea protecţiei naturii şi a managementului riscului de inundaţii.

Priorităţile trebuie să răspundă indicatorilor naţionali şi regionali după cum urmează:

1. Dezvoltarea sistemelor regionale de management a utilităţilor de apă şi deşeuri;

2. Dezvoltarea investiţiilor durabile în infrastructura de mediu;
3. Stabilirea unor sisteme adecvate de management pentru protecţia naturii şi prevenirea
riscului de inundaţii, în zonele prioritare selectate;
4. Asistenţă tehnică

Recomandările strategice pentru 2007 - 2013, sunt listate după cum urmează:

 Dezvoltarea unei strategii sectoriale de mediu şi a unui program operaţional cuprinzător,

pentru îndeplinirea standardelor naţionale din domeniul mediului, în municipiul Focşani,
pe termen scurt, mediu şi lung. Strategia trebuie să ia în considerare direcţiile de
dezvoltare ale oraşului, conform Viziunii Strategiei Municipiului Focşani 2007 – 2013.

 Sprijin instituţional pentru creşterea eficacităţii operaţiunilor de management al deşeurilor

solide, din oraş;

149
 La ora actuală există o discrepanţă evidentă între creşterea cererii pentru servicii sanitare
şi de colectare a deşeurilor solide şi capacitatea de a asigura servicii eficiente. Colectarea
deşeurilor solide este inadecvată, lăsând pe străzi gunoaie neridicate, aruncate în locuri
libere, în canale de scurgere şi pe
suprafaţa în ape sau arse în aer liber.
Caracterul sanitar necorespunzător
este destul de comun, constituind o
ameninţare pentru sănătatea publică.
Conceptul de Management
Sustenabil Integrat al Deşeurilor
(MSID) adoptat de municipiul
Focşani, reprezintă o abordare
pentru implementarea unor soluţii
mai bune şi cu capacitate de
sustenabilitate mai ridicată a
problemelor deşeurilor solide, dar
pentru implementarea lor de succes
este inevitabilă necesitatea sprijinului instituţional de intensificare a eficienţei
operaţiunilor managementului deşeurilor solide în oraş.

 Dezvoltarea unui Parteneriat Public pentru a analiza cursul deşeurilor, poluarea aerului şi
impactul acesteia asupra legislaţiei mediului, pentru a realiza un plan de acţiune şi
strategii de finanţare;

 Dezvoltarea capacităţii serviciilor de apă prin atingerea indicatorilor de performanţă ai

UE şi sistemelor de puncte standard, îmbunătăţind astfel furnizarea de apă potabilă;

 Reabilitarea şi extinderea sistemului reţelelor de canalizare;

 Sprijin Managerial pentru realizarea standardelor ISO privind reţeaua districtuală de

încălzire a
operatorilor;

 Determinarea
potenţialului înalt
de eficienţă a co-
generării pentru
economisirea
energiei;

 Îmbunătăţirea
eficacităţii
energiei în
sistemele
districtuale de
încălzire;

 Realizarea unei
perdele de protecţie forestiere în jurul municipiului Focşani

 Sprijin instituţional privind managementul riscului de inundaţii;

150
  Dezvoltarea de parcuri şi zone verzi conform noului Plan General de Dezvoltare a Zonei
Metropolitane Focşani. La ora actuală municipiul Focşani asigură doar 6,9 m2 de zonă
verde per locuitor, faţă de
17-26 m2 cum e cerut de
legislaţia UE

 Luarea unor măsuri de

remediere privind
împrejmuirea cu gard a
gropii de gunoi,
securizarea zonei şi
prevenirea poluării locale
a pământului. Închiderea
actualei gropi de gunoi e
cauzată de înfiinţarea unei
noi gropi regionale de
gunoi, în afara
municipiului Focşani.

Iniţiativa şi coordonarea generală

pentru implementarea
recomandărilor Priorităţii
Strategiei „Mediu”, vor fi
asigurate de Parteneriatul
Strategic de Mediu, în strânsă
colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană, Parteneriatele
Strategice pentru Transport, Economie, Turism şi Protecţie Socială şi a Sănătăţii.

151
TIC ŞI GUVERNAREA ON-LINE
1. Introducere

Importanţa dezvoltării programului „Guvernarea on-line” rezultă din asigurarea accesului

electronic a cetăţenilor şi mediului de afaceri la servicii publice prin utilizarea oportunitatilor
pe care le oferă tehnologia informaţiei. Aspectul cheie al guvernării on-line este reprezentat
de cerinţa de a asigura utilizatorilor servicii moderne, indiferent de tipul şi numărul
instituţiilor care ar putea fi implicate în furnizarea lor. Partenerii din municipiu ar trebui să se
angajeze în gruparea surselor de informare, a sistemelor şi serviciilor informatice şi să le
integreze, pe cât posibil, în aşa fel încât utilizatorul să se adreseze doar unei instituţii, pentru a
obţine servicii complete, care să răspundă cerinţelor sale. Toate acestea se axează pe
necesitatea dezvoltării comunităţii, având ca beneficiari cetăţenii, elevii şi mediul de afaceri,
cu scopul de a ne asigura că aceştia beneficiază de oportunităţile pe care Societatea
Informaţională le poate oferi. De asemenea, în procesul de coordonare a acestor activităţi de
dezvoltare, trebuie să ne asigurăm că cei care sunt deja în situaţii de risc, excludere socială, să
nu fie şi mai izolaţi de aceste acţiuni şi că beneficiile şi oportunităţile create de noile
tehnologii sunt disponibile tuturor.

Această Prioritate are ca scop stabilirea recomandărilor pentru intervenţiile orientate spre
realizării Obiectivului Strategic 5:

Obiectivul 5:
Crearea unui
„Focşani bazat
pe cunoaştere”,
cu un nivel
ridicat de
educaţie spe-
cializată, centre
de formare
continuă,
infrastructură şi
servicii IT
dinamice, care
să conducă la
integrarea cu-
rentelor de
dezvoltare din
Europa şi din
lume, ca factor
generator de 1)
„know how”
externalizat şi
promovat atât la
nivel naţional, cât şi în cadrul regiunii şi 2) resurse umane specializate - capital pentru
Focşaniul secolului 21 şi pentru Regiunea Sud Est.

Aceasta necesită dezvoltarea unei infrastructuri IT şi a unor servicii dinamice, ca şi condiţie

preliminară a obţinerii unei economii bazate pe cunoaştere, infrastructură puternică a reţelei
sectorului de servicii şi comercial, care să asigure extinderea completă a municipiului Focşani
într-un viitor centru comercial inter-regional, în Sud – Estul României.

Prioritatea „TIC şi Guvernare on-line”, ca parte a Strategiei municipiului Focşani 2007 –

2013, reprezintă un pas important spre dezvoltarea iniţiativelor la nivel local pentru a

152
răspunde obiectivelor strategice naţionale şi pentru dezvoltarea Societăţii Informaţionale ca
parte integrantă a „Economiei bazată pe cunoaştere”, urmărind Direcţiile Strategiei Naţionale:

 Asigurarea accesului la informaţii şi cunoştinţe;

 Intensificarea capacităţii resurselor umane prin educaţie şi instruire;
 Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea regulamentelor şi politicilor generale
(inclusiv cadrul legal);
 Promovarea unor servicii universale la un preţ accesibil;
 Îmbunătăţirea securităţii informaţiei la nivel global şi al reţelelor de comunicare.

Şi care contribuie la următoarele rezultate:

1. Consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului prin implicarea cetăţenilor în viaţa

publică şi prin facilitarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică, prin
îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi modernizarea administraţiei publice
(Guvernarea electronică, administrarea
electronică);

2. Dezvoltarea economiei de piaţă şi

tranziţia progresivă spre noua economie –
competitivitatea crescută a mediului de
afaceri şi crearea de noi locuri de muncă în
sectoarele de înaltă tehnologie, prin
dezvoltarea comerţului electronic,
teleworking, a noilor metode de
management a afacerilor, finanţelor şi
resurselor umane, integrarea facilităţilor TIC
în noile produse şi servicii, dezvoltarea
sectorului TIC;

3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii datorită

folosirii noii tehnologii, în domenii precum: protecţia socială, sănătate, educaţie, protecţia
mediului şi monitorizarea dezastrelor, securitatea transporturilor etc.; astfel pot fi
îndeplinite scopuri precum integrarea în Societatea Globală Informaţională.

2. Analiza de context

Pentru a ne asigura că recomandările pentru intervenţiile din perioada 2007 – 2013 sunt în
concordanţă cu priorităţile şi măsurile naţionale, analiza va include un rezumat al TIC /
Guvernarea electronică, în Planul Operaţional Regional (POR)şi a situaţiei actuale a
municipiului Focşani, privind modernizarea la zi a sectorului TIC.

TIC / Guvernarea electronică în cadrul Planul Operaţional Regional (POR)

Programul Operaţional Regional (POR) “Dezvoltarea Regională” reprezintă unul din cele
şase programe care vor fi implementate sub asistenţa Fondurilor Structurale UE în România,
în perioada 2007 – 2013.

Secţiunea TIC / Guvernarea electronică a POR propune următoarele intervenţii:

Îmbunătăţirea potenţialului TIC în şcoli

 Dotarea cu echipamente TIC – calculatoare

153
 Infrastructura fizică TIC.

Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a afacerilor

 Infrastructura IT;
 Accesul la reţelele mai mari;
 Promovarea tehnologiei TIC (echipamente, reţele, software etc.).

Sprijinirea şi modernizarea afacerilor regionale şi locale

 Comerţ electronic, afaceri electronice

 Sisteme ERP
 Sisteme electronice de urmărire a flotelor (GPS) de autovehicule
 Aplicaţii pentru managementul deşeurilor

Dezvoltarea mediului de afaceri în turism

 Sprijinirea caracterului antreprenorial în domeniul turismului (asigurarea serviciilor,

caracter antreprenorial şi tehnologia informaţiei)
 Crearea reţelelor de comunicare
 Investiţii în echipamente TIC

Sprijinirea dezvoltării proiectelor integrate ale comunităţii

 Investiţii în
echipamente
TIC, precum şi
promovarea, în
rândul
cetăţenilor, a
modului de
folosire eficace
a noilor
tehnologii;
acţiunile vor
include
dezvoltarea
serviciilor
publice TIC,
cum ar fi pagini
web care
asigură accesul
direct şi imediat
la informaţiile
şi / sau
serviciile municipale, promovarea comerţului electronic etc.

Îmbunătăţirea mobilităţii urbane printr-o reţea publică de transport eficientă

 Amplasarea sistemelor de monitorizare şi control a traficului, pentru creşterea

fluxului traficului, informarea în timp real a utilizatorilor sistemului public de
transport, instalarea sistemelor de informare a pasagerilor, dispecerat;

Reabilitarea stradală şi a utilităţilor publice aferente (apă, electricitate etc.)

154
  Infrastructura utilităţilor publice s-a deteriorat, iar reţelele de apă, electricitate, gaz,
telefonie şi alte utilităţi trebuie reînnoite.

Servicii publice urbane

 Îmbunătăţirea şi abordarea modernă a administraţiei urbane, incluzând guvernarea
electronică, metode menite a îmbunătăţi accesul cetăţenilor la informaţie, implicare
activă în dezvoltarea politicilor şi în procesul de luare a deciziilor, campanii de
informare etc.

 Promovarea şi investiţia în serviciile telematice privind accesul cetăţenilor şi

utilizarea eficientă a sistemelor de control al traficului şi comunicare, acţiuni de
promovare a utilizării Internetului etc.

 Dezvoltarea serviciilor publice urbane şi exploatarea potenţialului tehnologic al

companiilor informaţionale, privind îmbunătăţirea furnizării de servicii de interes
public pentru cetăţeni şi întreprinderile mici.

 Investiţii şi sprijin în vederea folosirii sistemelor informaţionale pentru

managementul eficient
al resurselor umane,
oportunităţile de
instruire şi angajare şi
servicii sociale precum
îngrijirea sanitară
educaţie, cultură etc.

 Sprijinul autorităţilor
locale pentru know-how
şi transferul de
tehnologie de la
membrii experimentaţi
ai UE; studii şi evaluare
privind reorganizarea şi
îmbunătăţirea serviciilor
publice; bază de date privind practicile de management urban şi sustenabilitate;
promovarea a noi şi moderne structuri urbane de management; introducerea
indexurilor de sustenabilitate locală, instrucţiuni de folosire şi posibile îmbunătăţiri.

Situaţia actuală a municipiului Focşani privind modernizarea la zi a sectorului TIC

Unităţile administraţiei publice locale din municipiul Focşani au dezvoltat în timp mai multe
proiecte TIC urmarind atât creşterea eficienţei activităţilor cât şi imbunătăţirea serviciilor
publice. Toate aceste proiecte s-au dezvoltat in sensul rezolvarii punctuale a unor
nevoi specifice, fara a tine cont de necesitatea integrarii tuturor subsistemelor.

Astfel, există un nivel scăzut de colaborare între sectorul public şi privat, fără transfer al
experienţei dintre actorii municipiului şi ai regiunii, sau între departamentele administraţiei
locale.
Următoarele sub-secţiuni prezintă situaţia mult mai detaliat:

155
 TIC şi unităţile municipalităţii

Municipalitatea poate fi văzută ca subdivizionată în unităţi (40), grupate pe 3 nivele de

maturitate TIC:

 Nivelul 1: Primăria care este cea mai avansată organizaţie în folosirea instrumentelor
TIC;
 Nivelul 2: Companiile de utilităţi si Serviciile Publice care folosesc instrumente TIC
 Nivelul 3: Unităţi educaţionale care nu folosesc, sau folosesc într-o măsură foarte
mică instrumente TIC.

Deşi în Primărie se folosesc foarte mult Tehnologiile Informaţionale (86 de computere, 7

servere etc.), nu există un buget IT la nivelul municipiului, nici o strategie de informatizare
aprobată. Deşi nu sunt purtate oficial discuţii referitoare la sectorul IT, există o Comisie de
Informatizare, care la momentul actual elaborează un plan IT.

Departamentul informatic

Departamentul care se ocupă de problemele legate de TIC / guvernare electronică, este situat
în interiorul Primăriei şi are două funcţii principale:

 Dezvoltarea si mentenanta sistemelor informatice

 Asigurarea promovarii imaginii institutiei.

Există 5 oameni care lucrează în cadrul departamentului, dintre care unii au o experienţă IT
semnificativă. Patru din acestia sunt membri ai Asociatiei Nationale a Informaticienilor din
Administratia Publica. Cu toate acestea, capacitatea echipei este limitată nu doar de criteriile
numerice stricte, ci şi datorită faptului că personalul departamentului de comunicare este
folosit ca şi departament intern IT de sprijin, pentru multe unităţi ale municipalităţii. Un alt
punct care merită a fi menţionat este legătura foarte bună care există între departamentul
economic şi departamentul de comunicare.

Cunoştinţele IT

Deşi legea
română prevede
ca 100% din
personalul
administraţiei
publice să
deţină ECDL,
angajaţii
Primăriei
Focşani nu au
nici un fel de
diplome în
acest sens,
motiv pentru
care majoritatea
oamenilor au
învăţat singuri.
La ora actuală
există un interes

156
scăzut privind acest aspect, la toate nivelele, de la nivelul personalului, până la nivelul
Consiliului Local. Şi aici ca şi peste tot, Tehnologia Informaţiei nu este percepută ca şi muncă
adevărată.

Semnătura electronică şi intranet-ul

Municipiul Focşani a realizat o reţea de fibră optică care leagă fizic mai mult de 40 de unităţi
ale municipalităţii. Aceasta constituie infrastructura pe care se vor dezvolta toate toate
proiectele de tehnologia informatiei in administratia publica locala si poate conduce ulterior
la:
 Asigurarea functionarii omogene si integrate a aplicatiilor
 Utilizarea in comun a bazelor de date existente atat in Primarie cat si in celelalte
institutii
 Implementarea unei solutii unitare de management al documentelor
 Realizarea unui sistem de telefonie in retea, astfel incat Primaria sa poata vorbi gratuit
cu toate institutiile subordonate
 Asigurarea accesului la internet pentru toate institutiile subordonate Consiliului Local
 Implementarea de noi proiecte privind asigurarea serviciilor electronice pentru institutii
publice , agenti economici si cetateni.
 Standardizarea sistemelor de baze de date si a aplicatiilor
 Facilitarea accesului cetatenilor la toate categoriile de servicii publice

Introducerea unor servicii electronice de transmitere şi prelucrare a datelor de gestiune

economico-financiară, autentificate cu semnătură digitală, care sa serveasca la modernizarea
şi eficientizarea procedurilor de lucru şi la reducerea timpului necesar realizării situaţiilor
financiare lunare şi trimestriale a constituit în acelaşi timp un demers menit să testeze
capacitatea administraţiei publice locale de a asimila tehnologia informaţiei, şi în special
lucrul cu documente electronice semnate digital, cu scopul evident al sincronizării treptate a
administraţiei noastre cu modul de
lucru general al administraţiei în
societăţile informaţionale.

Interoperabilitatea

Primaria Municipiului Focşani are

un Sistem de Management al
Documentelor. Cu toate acestea,
există probleme serioase din cauza
soluţiilor specifice (software
specializat) în anumite unităţi sau
departamente. De asemenea
diferitele nivele de maturitate IT
dintre unităţi reprezintă o posibilă
problemă privind
interoperatibilitatea schimbului de
informaţii (sporirea efectelor prin
acţiuni descentralizate). Un sistem
GIS, început în 1995, ar putea
constitui un instrument principal
privind interoperatibilizarea, dacă
nu va fi limitat doar la date
geografice. Cu toate acestea,
proiectul GIS a fost închis între
2002 şi 2005. La ora actuală a fost

157
relansat, iar o propunere legată de acest aspect ar trebui publicată în acest an.
Chiar daca au fost derulate mai multe proiecte IT in sistemul administratiei publice locale din
municipiul Focsani, problemele concrete nu constau în numărul iniţiativelor avute, care sunt
impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice şi de planul lor de aplicare, ci
într-o lipsă generalizată de integrare, de uniformizare a scopului urmărit, de o viziune unitară
şi, mai ales, de o utilizare inadecvată a oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor.

Orientarea către cetăţeni

Municipiul Focşani a realizat un sistem de management al documentelor, care permite

urmărirea traseului cererilor de către cetăţeni. Asta e o realizare importantă, existând şi un
regulament local. Mai mult, alte două proiecte din acest domeniu au fost implementate, în
coordonare cu asociaţiile comunitare, Organizaţiile Non-Guvernamentale locale interesate de
relaţia dintre cetăţeni şi instituţiile publice - Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar.

Eficientizarea proceselor

La ora actuală există un grad înalt de conştientizare a nevoii de optimizare a proceselor, cu

toate acestea nu există o hartă a procesulor. Procesele bazate pe documente scrise sunt
considerate eficiente, dar procesele electronice întâmpină rezistenţă (aspecte legate de zona de
confort, curba de învăţare etc.).

Securitate şi confidenţialitate

Aceasta este o zonă mai puţin matură decât oricare dintre celelalte zone IT. Nu există politici
oficiale de securitate (există câteva practici limitate), plan de continuitate şi nici practici din
partea cetăţenilor, de verificare a înregistrărilor din domeniu (lipsa conştientizării).

Licenţa

Nu toate programele de soft au licenţe, cu excepţia sistemului (Windows) şi a aplicaţiilor

specializate (ex, Finanţe, etc.). Pentru rezolvarea acestor probleme şi din cauza lipsei
fondurilor, sunt testate soluţii open source.

Pagina Web

Există aproximativ 1000 de

utilizatori unici pe lună pe
www.focsani.info (deşi nu
există un sistem de
monitorizare a traficului). În
prezent, anumite formulare
pot fi descărcate, iar
informaţia despre Primărie
este uşor accesibilă. Există
un plan de a realiza pagina
ca un portal al municipiului,
cu CMS, care va permite
fiecărui departament să
deţină controlul asupra
propriilor informaţii.

158
 Departamentul de Statistică

Un actor cheie şi indicator al gradului de folosire al TIC în Focşani este departamentul de

statistică. Acesta are relaţii puternice cu majoritatea organizaţiilor din oraş şi judeţ, fiind în
colaborare cu statistica naţională. În ciuda acestei situaţii, anumite baze de date sunt în
continuare tipărite înainte de a fi schimbate (la nivel local) şi deşi există formulare electronice
pe pagina web, doar 2% dintre IMM-urile locale trimit datele pe Internet. Mai mult, datele
TIC nu sunt deloc monitorizate.

Biblioteca judeţeană

Bibliotecile sunt în general bune indicatoare ale asimilării IT de către populaţie. În mod
evident, utilizatorii tipici ai soluţiilor IT din biblioteci sunt oameni educaţi (vârsta nu este un
factor semnificativ). www.cjvrancea.ro cuprinde foarte multe informaţii, dar nu este
interactivă (ex. nu se pot rezerva cărţi). A fost prima pagina de web a unei biblioteci din ţară,
care avea încorporat un sistem de analizare a traficului. Lipsa fondurilor face momentan
imposibilă obţinerea caracterul interactiv cerut de utilizatori. Registrele scrise ale cărţilor nu
au mai fost întreţinute din 2000, iar persoanele care au dificultăţi în a lucra cu calculatorul
sunt ajutate de un bibliotecar.

3. Definirea problemei şi diagnoza

În ciuda tendinţelor mondiale ale asimilării TIC / a guvernării electronice, în Focşani este clar
că acest sector nu poate fi văzut ca unul individual, ci mai degrabă ca un sector care
facilitează alte activităţi. Astfel, industria TIC este limitată ca număr şi scop. Din această
cauză, utilizatorii locali (inclusiv administraţia locală) întâmpină probleme în accesarea
expertizelor şi a know-how-lui cerute.

Strategia anterioară a municipiului nu a luat în considerare TIC / guvernarea electronică ca şi

sector prioritar şi, de asemenea, la nivelul municipiului nu există documente, strategii TIC etc.
la zi, realizate de municipalitate. Astfel, în ciuda reformelor administrative publice
impresionante şi a progreselor tehnologice (sisteme de urmărire a documentelor, reţele de
fibră optică etc.) s-a ajuns la implementarea neorientată şi necoordonată a unor tehnologii la
nivelul municipiului.

Înţelegerea evidentă a conceptului de guvernare electronică la nivelul Primăriei Focşani nu

este aceeaşi la nivelul departamentelor şi la nivelul consiliului. La nivelul consiliului,
guvernarea electronică este văzută într-un caz fericit ca „folosirea tehnologiei digitale în
management şi furnizarea de servicii publice, mai ales prin Internet”, iar la polul opus, ca o
resursă folosită în mod greşit. Pe de altă parte, la nivelul departamentelor, opinia este mai
apropiată de opinia UE, respectiv de a „facilita defăşurarea activităţilor administratiei”.

Municipiul Focşani nu a definit încă strategia sau viziunea TIC / guvernarea electronică şi în
mod particular, guvernarea electronică este încă abordată ca o simplă optimizare a procesului
administrativ (şi deseori ca un efort la nivel local de conformare cu cadrul legal românesc), şi
nu ca o schimbare de mentalitate spre un sistem centrat pe cetăţean. Ca atare, municipiul
Focşani se află încă la un nivel mediu, în conformitate cu o traiectorie tipică de tranziţie a
guvernării electronice, după cum e prezentat în diagrama următoare:

159
În cele din urmă, proiectele TIC reprezintă o problemă care trebuie formulată, deoarece
deseori ele sunt componente ale altor proiecte sectoriale (transport public, turism, asimilarea
tehnologiei de către IMM-uri) aşa cum reiese din Planul Operational Regional.
Această situaţie este clar rezumată în graficul „Forţelor Duale” a dimensiunii proiectelor TIC
(vezi mai jos) între dimensiunile ce facilitează şi cele de sine stătătoare.

Forţe “Duale “

ICT Industry
Industria TIC ICT Sector
Dezvoltare Sector
ICT Service
TIC
sector TIC
Development sector
servicii

ICT TIC
infrastructure focus
strategic
strategic
focus
Dezvoltarea
infrastructure R&D
development
infrastructurii

TICas
ICT ca‘Enabler
facilitator
’ of
a unei dezvoltari
Broad -base
Development
de amploare

agric
sector sector
service sector
industrial sector
social sector
public sector
private
agricol
sector sector
servicii sector
industr sector
social sector
public sector
privat
servici

Concret, municipiul Focşani întâmpină diverse dificultăţi legate de TIC / guvernarea

electronică:

 Viziunea TIC / guvernarea electronică, care la rândul ei produce:

160
  Utilizarea ineficientă a resurselor municipale (nu doar a celor financiare);
 Lipsa unui scop şi a simţului dezvoltării;
 Incapacitatea de monitorizare a eforturilor
 Incapacitatea de conformare cu legea în practică (aspecte legate de licenţă,
aspecte ECDL).

 Preponderenţa proceselor bazate pe documente scrise:

 Împiedică eficacitatea TIC;

 Reduce eficacitatea administrativă.

 Lipsa interoperabilitatii (aspecte legate de back office) care împiedică dezvoltarea

municipiului în mai multe feluri, printre care:

 Acces redus la informaţiile municipale;

 Proces administrativ mai lung;
 Schimbul greu de date între diverse departamente şi instituţii locale duce la
creşterea birocraţiei;
 Reducerea legăturii dintre administraţie şi cetăţeni.

 GIS implementat sub capacităţile maxime:

 Schimb de date redus şi suprasolicitarea angajaţilor ;

 Reducerea eficacităţii procesului de luare a deciziilor.

 Lipsa unei pagini web eficiente (aspecte legate de front office):

 Reducerea legăturii dintre administraţie şi cetăţeni / mediul de afaceri;

 Limitarea achiziţiei de cunoştinţe prin reducerea accesului la practicile de succes
locale, naţionale şi de asemenea europene.

 Diminuarea capacităţii umane a TIC, datorită:

 Numărului limitat de personal IT

 Lipsa pregătirii TIC adecvate a personalului (ceea ce reduce asimilarea TIC).

4. Concluzii

 Analizele de mai sus demonstrează că municipiul Focşani are punct de pornire puternic şi
impresionant în domeniul TIC, pentru un oraş de această dimensiune din Europa de Sud–
Est, cu reţea de intranet prin fibră optică, cu sistem de urmărire a datelor, cu aplicaţii
locale cu semnătură electronică şi cu echipamente IT moderne. În multe aspecte, nivelul
TIC / guvernării electronice este pe cale bună pentru o dezvoltare rapidă în următorii ani.

Cu toate acestea, presiunea din afara Primăriei va face inevitabilă dezvoltarea viitoare a
TIC / guvernării electronice, datorită:

 Legislaţiei Parlamentului / UE (eficienţa);

 Succesului iniţial pentru implementări pe sacră mai largă (Web, E-filing);
 Cerinţe în continuă creştere din partea cetăţenilor şi mediului de afaceri;
 Creşterea eficienţei (TIC promite să realizeze mai multe lucruri pornind de la resurse
limitate);
 Manageri publici care doresc să lase o moştenire;
 Furnizarea de informaţii şi servicii şi acces îmbunătăţit la acestea;

161
  Dezvoltarea infrastructurii TIC
 Democraţie şi guvernare intensificată.

 Lipsa unei Viziuni TIC / guvernării electronice, la nivelul municipiului contribuie la

implementarea neorientată şi necoordonată a tehnologiilor la nivelul municipiului, ceea ce
poate constitui un obstacol pentru viitoarea tranziţie spre „Societatea bazată pe
cunoaştere”.

 Există încă un nivel ridicat al lipsei de cunoştinţe privind lucrul cu calculatorul la nivelul
municipiului şi o dezvoltare redusă a infrastructurii IT şi utilizării instrumentelor IT în
şcoli, biblioteci publice şi în cadrul organizaţiilor private.

 Lipsa înţelegerii, la nivelul consiliului local, a importanţei investiţiilor şi modernizării

sectorului IT din municipiul Focşani. La ora actuală nu există fonduri în bugetul local
pentru modernizarea sectorului IT la nivelul municipiului.

 Lipsa platformei de guvernare electronică la nivelul Primăriei a redus accesul rapid la

informaţiile municipale şi contribuie de asemenea şi la procese administrative mai lungi,
nivel scăzut al fluxului de informaţii şi de comunicare a datelor între diversele
departamente şi instituţii locale care pot la rândul lor să intensifice birocraţia şi să reducă
legătura dintre administraţia locală şi cetăţeni.

 Nivel scăzut al fluxului de informaţii şi al procesării electronice a datelor între sectorul

public şi privat. De asemenea, IMM-urile nu folosesc instrumente IT ca şi modalităţi de
comunicare între ele sau cu autorităţile publice. De exemplu, la ora actuală doar 2 % din
IMM-uri completează formulare electronice şi trimit date oficiului de statistică, în timp ce
comunicarea lor electronică cu Primăria Focşani este aproape inexistentă.

 Nu există
politici de
guvernare
electronică la
nivelul
municipiului,
iar pagina
actuală de web
a Primăriei nu
asigură
servicii
publice,
cuprinzătoare,
on-line, ex.
plăţi on-line,
tranzacţii on-
line între
cetăţeni şi
afaceri etc.
Semnătura
electronică (deşi legitimă) şi plăţile electronice, nu sunt practici comune în acest moment.
Comunicaţiile on-line şi tranzacţiile şi serviciile on-line privind băncile locale, oficiile de
poştă, companiile de asigurări, librăriile, şcolile, sunt sub-dezvoltate la nivelul
municipiului

162
 Nu există hub-uri comunitare, Internet cafe-uri şi nu există puncte de acces pentru
folosirea Internetului în şcoli, biblioteci şi instituţii publice.

5. Recomandări

 Dezvoltarea Strategiei Municipiului Focşani, în domeniul TIC / guvernarea electronică,

cu o Viziune privind modernizarea sustenabilă a sectorului IT, împărtăşită de toţi membrii
activi ai comunităţii la nivel micro şi macro şi elaborarată cu accent particular asupra
aspectelor de management al schimbării şi includere electronică. Odată ce au fost
îndepliniţi paşii esenţiali (desemnarea persoanei reprezentative, a ”campionului” TIC,
schiţarea viziunii TIC / guvernării electronice şi a strategiei TIC / guvernării electronice),
recomandările privind următoarele proiecte trebuie luate în considerare.

 Îmbunătăţirea serviciilor actuale on-line la nivelul Primăriei şi al mediului general privind

guvernarea electronică, prin criterii de monitorizare / standardizare a TIC-urilor / a
guvernării electronice şi a procesului de cartografiere a proceselor administrative.

 Dezvoltarea la nivelul municipiului a Programelor de Instruire privind cunoştinţe TIC şi

folosirea platformei de guvernare electronică de către cetăţenii şi mediul de afaceri.

 Modernizare continuă a infrastructurii TIC a municipiului, ca parte a reabilitării şi

modernizării procesului general de urbanizare. Direcţiile de dezvoltare a infrastructurii IT
trebuie să fie în concordanţă cu celelalte sectoare (ex. transport, economie, turism,
sectorul social şi de sănătate, etc.) şi aliniate în particular cu noul Plan General de
Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani.

 Dezvoltarea programelor cuprinzătoare de modernizare a infrastructurii TIC, pentru

şcolile primare şi secundare din municipiul Focşani, inclusiv bibliotecile publice.

 Dezvoltarea programelor de modernizare a TIC în centrele de îngrijire sanitară şi Spitalul

Municipal cu privire la păstrărarea datelor, achiziţii, managementul resurselor şi
managementul performanţei etc. în format electronic.

163
 Dezvoltarea Sistemului de Management al Informaţiei, pentru comunicaţii şi schimbul
permanent de informaţii dintre Primărie şi alte organizaţii şi instituţii publice şi private
din cadrul municipiului, cu scopul viitoarelor planificări strategice a tuturor sectoarelor
prioritare din oraş. Acest lucru presupune baze de date şi proceduri privind colectarea,
procesarea şi depozitarea datelor şi a informaţiilor, asigurând protecţie totală a
informaţiilor private referitoare la organizaţii private şi individuale.

 Baza de date centrală din cadrul Primăriei, pentru colectarea şi procesarea informaţiilor
referitoare la toate sectoarele municipiului, ca mijloace pentru viitoarea planificare
strategică bazată pe date;

 Dezvoltarea programului de interoperatibilizare, cu scopul de a implementa serii de

proiecte care să actualizeze pagina web a Primăriei, transformând-o într-un adevărat
portal web, pentru diverse servicii interactive.

 Finalizarea dezvoltării GIS-ului ca mijloc al intensificării interoperatibilităţii şi

îmbunătăţirea procesului de optimizare, orientat spre abordarea centrată pe cetăţean.

 Dezvoltarea campaniilor de conştientizare a sectorului TIC-urilor / a guvernării

electronice, ca pas înainte spre crearea unei „Societăţi bazate pe cunoaştere” şi creşterea
capitalului uman cu abilităţi în domeniul IT din cadrul municipiului.

 Promovarea dezvoltării sistemelor TIC din cadrul organizaţiilor sectorului privat pentru
furnizarea serviciilor on-line, ca mijloc pentru reducerea costurilor operaţionale, creşterea
performanţelor şi eficienţei facilitarea accesului cetăţenilor la servicii şi creşterea
profitabilităţii.

 Înfiinţarea unui Centru Comunitar European Modern pentru educare electronică pentru
tinerii şi persoanele cu nevoi speciale.

Recomandările de mai sus reprezintă paşii principali în realizarea hărţii CDS a traiectoriei
municipiului Focşani şi sunt în deplină concordanţă cu POR, putând fi finanţate de proiecte
care întrunesc criteriile POR.

Iniţiativa şi coordonarea generală pentru implementarea recomandărilor Priorităţii Strategiei

„TIC /Guvernarea electronică” va fi asigurată de Parteneriatul Strategic al Societăţii
Informaţionale, în strânsă coordonare cu Parteneriatul Strategic pentru Planificarea şi
Modernizarea Urbană, Transport, Economie, Turism şi Protecţia Socială şi a Sănătăţii.

Scopul activităţii Parteneriatului Strategic al Societăţii Informaţionale este de a realiza

Obiectivul Strategic 5, un „Focşani bazat pe cunoaştere”, cu următoarea structură modernă a
guvernării electronice, ca şi rezultat al intervenţiilor propuse pentru perioada 2007 – 2013:

164
Structura guvernării electronice a municipiului Focşani în 2013

165