Semne si simptome prezente

in afectiunile infecto-contagioase

NOTIUNI DE BAZA IN PATOLOGIA INFECTIOASA

1. Boala infectioasa (boala transmisibila) reprezinta acea stare anormala a

organismului consecinta a patrunderoo si multiplicarii unor germeni patogeni ca
bacterii, virusuri, ricketi, si care este urmata de regula de manifestari clinice.
2. Infectia reprezinta rezultatul patrunderii si multiplicarii germenilor in
organismul gazda dar care nu este urmata obligatoriu de o boala infectioasa.
Deci, infectia nu este un termen sinonim cu boala infectioasa.
3. Caracterul contagios al acestor afectiuni. Contagiozitatea unei boli
infectioase reprezinta capacitatea ei de a se extinde la persoanele susceptibile la
boala.Contagiozitatea bolii este in functie pe de o parte de cantitatea de germeni
precum si de calea de eliminare a acestora din organism.
4. Contaminarea care defineste depunerea de germeni pe tegumente si
mucoase. Reprezinta insa si prezenta gemrenilor in apa, lapte, alimente, sange,
medii de cultura sau in solutii de perfuzie incorect sterilizate.
Factorii care determina aparitia bolilor infectioase sunt reprezentate de
microroganisme patogene, adica de germeni patogeni, reprezentati de virusuri,
chlamidii, bacterii, ricketi, fungi patogeni, metozoare, etc.
Clasificarea bolilor infetioase:
1. Dupa criteriul etiologic se impart in bacterioze (afectiuni produse de
bacterii), viroze (de virusuri), micoze, parazitoze, ricketioze, etc.
2. Criteriul epidemiologic in care bolile infectioase sunt clasificate in raport cu
locul de patrundere a germenilor in organism cunoscut drept poarta de intrare
precum si de modul de transmitere. In raport cu acestea se cunosc:
- Boli aerogene: poarta de intrare aparatul respirator, transmiterea se face
pe calea aerului
- Boli digestive: poarta de intrare calea gastrointestinala, transmiterea prin
apa, alimente, maini murdare
- Boli infectioase prin contact direct pe cale cutanata sau mucoasa
- Zoonozele care definesc afectiuni ce provin de la animal la om si care se
transmit pe diferite cai aerogene, digestive, etc
3. Criteriul in raport cu evolutia bolii si se cunosc boli infectioase acute,
subacute si cronice
4. Criteriul practic dupa modul desfasurare al bolii si se impart in boli generale
sau sistemice si boli locale.
A. Bolile generale se impart in doua categorii:
- Boli infectioase generale ciclice
- Boli infectioase generale aciclice
Bolile infectioase generale CICLICE prezinta o evolutie regulata si se desfasoara
dupa un tipar care cuprinde mai multe perioade care se succed constant.
Majoritatea bolilor infectioase sunt ciclice.
Bolile infectioase ACICLICE sunt reprezentate de septicemii care constau in
afectiuni cu prezenta constanta a germenilor in sange.
Perioadele bolii infectioase ciclice:
1. Perioada de incubatie care defineste timpul scurs din momentul infectant
pana la aparitia primelor semne de boala locale si generale. Aceasta perioada este
considerata ca perioada clinica tacuta a bolii. in raport cu durata perioadei de
incubatie bolile infectioase se impart in trei categorii:
a) Boli cu incubatie scurta intre 1-7 zile (gripa, scarlatina, toxiinfectiile
alimentare, etc)
b) Boli cu perioade de incubatie medie 8-21 zile (hepatita A, rubeola, varicela,
variola, tusea convulsiva)
c) Boli cu incubatie lunga sau foarte lunga (hepatita B 6-180 zile, TBC 4-6
saptamani)
2. Perioada de debut sau de invazie a bolii care se caracterizeaza prin aparitia
semnelor clinice nespecifice bolii
3. Perioada de stare a bolii caracterizata prin aparitia manifestarilor esentiale
ale bolilor respective
4. Perioada de declin si convalescenta care atunci cand evolutia este favorabila
se caracterizeaza prin scaderea si disparitia semnelor de boala.
Perioada de convalescneta poate fi etapa fie de reparare a leziunii cu
vindecarea bolii care poate fi completa sau incompleta, dar in aceasta perioada
pot apare complicatii, recaderea bolii, vindecare prin infirmitate sau invaliditate,
precum si cronicizarea bolii ceea ce denota in bolile infectioase o vindecare fara
sterilizarea bacteriologica.

Semnele principale ale bolilor infectioase

Examenul clinic al bolii urmareste evidentierea modificarilor produse atat local cat
1. Modificari de la nivelul tegumentelor si mucoaselor.
si general.
-modificarile de la nivelul tegumentelor in bolile infectioase sunt cunoscute sub
denumirea de exantem
-iar modificarile de la nivelul mucoaselor sunt enantem infectios.
Modificarile cutanate (exantemul infectios) cuprind modificari de culoare.
Leziunea elementara produsa prin modificarile culorii este macula sau pata care
poate fi sub aspect de paloare, cianoza, icter, galbuie. Este consecinta procesului
inflamator de la nivelul tegumentului.
Ca modificare cutanata se inscrie si leziunea elementara solida
caracterizata printr-o constitutie dura care nu contin lichid si cunoscute drept
papula.
 O alta leziune cutanata care contine lichid, fiind cea mai frecventa din bolile
infectioase este vezicula. Reprezinta o colectie cu serozitata clara, cricumscrisa,
frecventa in varicela, variola, etc.
Leziunea similara veziculei, dar cu continut purulent este pustula.
Leziunile determinate prin procesul inflamator care determina distrugerea
tesuturilor sunt cunoscute precum ulceratia care se caracterizeaza printr-o
pierdere du substanta ce poate interesa toate straturile pielii. Crusta care se
formeaza pe suprafata epidermului si care apare ca o etapa de evolutie a
veziculeleor si pustulelor.
Escara sau sfacelul rezulta din necrozarea unei parti limitate a pielii.
Leziunea este de culoare neagra si se elimina din piele lasand o ulceratie. Aceasta
modificare cutanata pooate fi localizata dar poate fi si eruptie generalizata.
A doua categorie de modificare de la nivelul mucoaselor cunoscute ca
enantem infectios prezinta ca o manifestare frecventa anginele.
Se cunosc diverse tipuri de enanteme (enantemul scarlatinos din rujeola).

Manifestari respiratorii :

Rinoree – secretie nazala seroasa, mucoasa sau purulenta

Disfagie –dificultate in inghitirea lichidelor, alimentelor
Odinofagie –durere la inghitireDisfonie (raguseala)- modificarea vocii, interesand
timbrul si intensitatea.
Tirajul – contractia muschilor inspiratori, pentru a creste presiunea negative
intratoracica si a permite o patrundere mai usoara a aerului prin orificiul glotic; se
obiectiveaza prin accentuarea fosei supraclaviculare, adancitea regiunii
supraclaviculare, a spatiilor intercostale si a regiunii epigastrice.
Cornajul – zgomotul produs in inspire (uneori si la expir), la trecerea aerului prin
laringe al carui lumen a fost micsorat printr-un process inflamator.
Dispneea – modificarea ritmului si amplitudinii miscarilor respiratorii; subiectiv se
traduce prin senzatia ,,lipsei de aer,, si se datoreaza scaderii oxigenarii tesuturilor
si cresterii concentratiei de CO2 in sange.
Polipneea – este accelerarea ritmului respirator.
Tusea - expulzarea violent si sonora a aerului intrapulmonar; reprezinta o
reactive a organismului pentru eliminarea secretiilor patologice din caile
respiratorii (mucus, puroi, sange).
Expectoratia – evacuarea sputei din arboreal traheobronsic; sputa este un produs
patologic constituit din secretia glandelor seroase si mucoase ale epiteliului
respirator, din exudatul provocat de inflamatia bronhiilor si alveolelor si din cele
descuamate, leucocite, germeni; sputa poate fi mucoase (culoare alburie),
mucopurulenta (culoare galbena), purulenta, sanguinolenta.
Vomica - evacuarea brusca a continutului patologic (puroi, chist hidatic) de la
nivelul pulmonului.
Hemoptizia - expectoratia sangelui.

Manifestari cardiovasculare :
Tahicardia –accelerarea frecventei cardiace peste limitele fiziologice.
Bradicardia – reducerea frecventei cardiac sub 60 batai/minut
Hipotensiune arterial – scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 100mmHg si sub
6ommHg cea diastolica.

Manifestari digestive :

Inapetenta – lipsa poftei de mancare

Greata – senzatia de a varsa.
Varsatura – expulzarea violenta a continutului stomacului.
Hematemeza – eliminarea prin varsatura a unei cantitati mari de sange.
Meteorismul –cresterea continutului gazos al intestinului.
Borborisme – zgomote produse in abdomen prin deplasarea gazelor in tubul
digestive.
Colica intestinala – este o durere cu caracter acut, care survine intermitent, in
crize, prin distensia peretilor intestinali.
Tenesme rectale- senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale.
Diareea- este eliminarea frecventa de materii fecale de consistent redusa.

Manifestari renale

Oliguria – scaderea diurezei sub 800ml/24 ore.

Anuria – scaderea diurezei sau reducerea ei sub 50 ml/24 ore
Polakiuria- mictiuni frecvente si in cantitate mica.
Disuria- emisiune dificila a urinii (usturime).

Manifestari ale sistemului nervos

Obnubilarea – tulburare a constientei, afectand claritatea; perceptiile sunt

ingreunate, reactiile incet, lentoare psihomotorie.
Coma – este o pierdere de diverse grade a starii de constienta. Gradul de
profunzime al comei se poate stabili in functie de reactivitatea la stimuli durerosi,
reflexe, tonus, starea aparatului circulator si respirator.
PATOGENIA IN BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE :
-prima etapă în producerea unei boli infecţioase este reprezentată de
pătrunderea în organism a agentului patogen
-pătrunderea agentului patogen se face la nivelul unor porţi de intrare,
multiplicarea agentului patogen, diseminare de la poarta de intrare în organism
(diferite ţesuturi şi organe)

Dinamica procesului infecţios:

-poarta de intrare poate fi:
1. TEGUMENTUL
- există soluţii de continuitate ( infecţii stafilococice, erizipel)
-uneori tegumentul este indemn (infecţii stafilococice la nivelul foliculului pilos)
2.MUCOASELE
-mucoasa căilor respiratorii superioare şi inferioare: virusuri, stafilococ,
streptococ, H.influenzae
-mucoasa digestivă. Salmonella, enterovirusuri, bacterii Gram (-)
-mucoasa căilor urinare: bacterii G (-) dar şi G (+)
-mucoasa conjunctivală: Chlamydia,adenovirusuri
3. Pătrundere direct în sânge: prin intermediul vectorilor
4. Cale iatrogenă: intervenţie chirurgicală

-căi de diseminare:

1. diseminare pe cale directă

2. diseminare pe cale limfatică
3. diseminare pe cale sanguine
-mecanismele de acţiune ale agenţilor infecţioşi:
1. Acţiune directă
-ex.v.poliomielitic: acţionează pe neuronii motori din coarnele anterioare,
blochează sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor, moartea celulei motorii
2. Acţiune prin intermediul exo- sau endotoxinelor
-exotoxina se eliberează în organism: bacilul botulinic, difteric, dizenteric
-endotoxina: bacterii G (-)
3. Acţiune indirectă: este necesară participarea organismului
a) procesul inflamator
-în prima etapă la nivelul porţii de intrare are loc o vasoconstricţie locală (evitarea
diseminării)
-în infecţiile bacteriene are loc acţiunea PMN,anticorpilor şi complementului
-în infecţiile virale intră în acţiune imunitatea celulară (limfocite)
-în a 2-a etapă,PMN persistă în infecţiile bacteriene şi dispar în infecţiile virale
-în a 3-a etapă se eliberează histamină,bradikinină cu producerea: vasodilataţie,
edem
b) mecanisme imunologice
Reacţii de tip I (reacţii anafilactice)
-dacă reacţiile atg.-atc.au loc în sânge determinând şoc anafilactic
-dacă aceste reacţii au loc la nivelul unui anumit organ apare reacţie locală
Reacţii de tip II (reacţii citotoxice)
Reacţii de tip III (reacţii prin complexe imune)
-în organismele cu imunitate bună se produc reacţii atg.-atc. cu formarea de
complexe imune depozitate în splină
Reacţii de tip IV (reacţii mediate celular) cu participarea sistemului imun celular