Schizofrenia este o tulburare caracterizata prin idei delirante, halucinatii, dezorganizarea gândirii si retragere

sociala.

  Indivizii cu schizofrenie pot auzi voci pe care alti oameni nu le aud sau pot crede ca altii le citesc gândurile,
le controleaza mintea sau comploteaza sa le faca rau. Aceste experiente sunt inspaimântatoare si pot genera
teama, retragere sau agitatie extrema.
Persoanele care sufera de schizofrenie pot sa umble fara tinta, sa stea ore intregi fara sa se miste sau sa
vorbeasca iar sarcinile zilnice cum ar fi igiena personala pot deveni foarte greu de realizat sau pot fi neglijate. 
Niciunul dintre simptome nu este caracteristic tuturor oamenilor. Prin urmare si tratamentul trebuie adaptat la
experienta fiecarui individ. Simptomele schizofreniei sunt de doua tipuri: simptome pozitive si  simptome
negative.
Simptomele pozitive se mai numesc si psihotice sau active. Ele arata un exces al functionarii normale si
includ urmatoarele:
 Ideile delirante. Ideile delirante sunt credinte personale false, care nu sunt bazate pe fapte reale, dar
sunt sustinute de catre individ cu o convingere extraordinara in ciuda a ceea ce cred altii si a evidentei dovezilor
contrare. Continutul lor poate sa includa o varietate de teme: persecutia, religia, grandoarea personala,
preocupari somatice, etc. De exemplu, o persoana care are idei delirante poate crede ca este spionata, chinuita,
urmarita sau inselata (tematica de persecutie) sau poate sa creada ca anumite gesturi, comentarii, fragmente din
carti, pasaje de la televizor ii sunt direct adresate (tematica de referinta). Ideile delirante pot fi bizare (credinta
ca gândurile ti-au fost furate de catre o forta exterioara) sau realiste (credinta ca esti urmarit de politie). Ideile
delirante apar intr-una din fazele schizofreniei la 90% din oamenii care sufera de aceasta tulburare.
 Halucinatiile. Halucinatiile pot sa apara in oricare dintre cele cinci simturi, dar de cele mai multe ori
sunt auditive. Acestea sunt de obicei percepute ca voci distincte de gândurile persoanei. De exemplu, persoana
poate auzi voci care ii repeta sau imita gândurile, se cearta sau ii comenteaza actiunile (adesea intr-o maniera
critica) sau ii spun ce sa faca (halucinatii de comanda). Halucinatiile de orice fel apar la peste 70% din oamenii
care au schizofrenie. Halucinatiile auditive apar la aproximativ 50% din oamenii cu schizofrenie, pe când cele
vizuale apar in 15% din cazuri.
 Gândirea dezorganizata. Aceasta se manifesta de obicei prin vorbire anormala. De exemplu, in
conversatie persoana sare de la un subiect la altul, inventeaza cuvinte noi, nu respecta structurile gramaticale si
vorbeste foarte repede sau foarte lent.
 Comportamentul dezorganizat. Comportamentul dezorganizat se poate manifesta intr-o varietate de
moduri. O persoana cu schizofrenie poate sa umble fara tinta, sa se comporte prostesc si sa devina imprevizibil
de agitata.  Poate de asemenea sa aiba un comportament neadecvat normelor sociale, cum ar fi sa poarte haine
groase intr-o zi foarte calda, sa spuna cuvinte fara sens, sa vorbeasca tare sau sa injure in public.
 Comportamentul catatonic. Acesta se refera la starea de rigiditate si imobilitate musculara, sau din
contra la starile de agitatie motorie extrema. O persoana cu comportamente catatonice poate sa reactioneze
foarte putin la mediu, iar uneori sa fie  complet inconstienta ( stuporul catatonic), sa aiba o postura rigida si
rezistenta la eforturile de a fi mobilizata (negativism catatonic), poate lua posturi inadecvate sau bizare (postura
catatonica) sau sa aiba activitate motorie excesiva, fara scop si fara stimul declansator (excitatie catatonica).
 Izolarea, pierderea motivatiei. Acestea pot implica lipsa de energie, apatie si absenta interesului in
ceea ce inainte erau activitati de rutina. Persoanele pot sa nu mai dea atentie ingrijirii si igienei personale, sa
aiba dificultati de luare a deciziilor si sa le fie greu sa faca fata scolii, slujbei sau sarcinilor gospodariei.
 Pierderea sentimentelor sau inabilitatea de a simti placere. Aceasta se poate manifesta prin lipsa
interesului in activitatile sociale si de recreere sau prin esecul de a dezvolta relatii de durata. Poate sa insemne
ca lucruri simple, precum aprecierea unui apus, nu mai reprezinta o bucurie.
 Saracia limbajului. Persoana vorbeste extrem de putin iar vorbirea tinde sa fie vaga sau repetitiva.
Persoanele care prezinta aceste simptome au nevoie de mult timp sa raspunda la intrebari sau nu raspund deloc.
 Aplatizarea afectiva este indicata de expresii faciale imobile, lipsa contactului vizual, limbaj corporal
redus si putine miscari spontane. Persoana poate sa priveasca in gol si sa vorbeasca pe un ton inexpresiv.
Afectul plat se refera la expresia exterioara a emotiilor si nu la experienta interioara.
Unii indivizi cu schizofrenie manifesta simptome negative inainte si dupa un episod acut al tulburarii.
Simptomele negative sunt greu de evaluat pentru ca pot fi cauzate de o varietate de alti factori, cum ar fi
medicamentele sau demoralizarea produsa de o tulburare psihica. Este de asemenea posibil ca o persoana sa
aiba schizofrenie si nu aiba nici un simptom in cea mai mare parte a timpului. În acest caz simptomele apar doar
in episoadele acute.
Subtipurile schizofreniei
In functie de simptomele predominante exista cinci tipuri de shizofrenie.
1. Tipul Paranoid
In cazul schizofreniei paranoide sunt dominante ideile delirante si halucinatiile. Ideile delirante sunt de
regula de persecutie sau de grandoare, dar pot aparea si alte teme: gelozie, religiozitate sau legate de frica de a
avea o boala fizica. Ideile pot fi multiple, dar au un nucleu care le leaga intre ele, iar halucinatiile sunt in raport
cu continutul temei delirante. Toate acestea ii fac pe indivizii cu schizofrenie paranoida sa fie anxiosi, furiosi, sa
se comporte cu raceala sau sa raspunda cu cearta.  Individul poate sa se comporte ca si cum ar fi superior si
protector si sa fie formal in interactiunile interpersonale.
2. Tipul Dezorganizat
Dominante in tipul dezorganizat sunt limbajul dezorganizat, comportamentul dezorganizat si afectul plat sau
inadecvat. Limbajul dezorganizat poate fi acompaniat de râs, care nu este in stransa legatura cu continutul
limbajului. Dezorganizarea comportamentului (adica lipsa de orientare spre un scop) poate duce la o ruptura
severa in capacitatea de a efectua activitatile vietii cotidiene (de ex: dusul, imbracatul sau prepararea mâncarii).
Este posibil sa apara si idei delirante si halucinatii insa sunt fragmentare si neorganizate intr-o tema coerenta.
Indivizii cu schizofrenie dezorganizata prezinta manierisme si bizarerii de comportament.
3. Tipul Catatonic
In tipul catatonic domina o tulburare psihomotorie marcata si care implica imobilitate motorie, activitate
motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare, repetarea automata a gesturilor
sau a cuvintelor altora. Activitatea motorie excesiva este lipsita de scop si nu este influentata de stimuli externi.
Poate exista un negativism extrem care se manifesta prin mentinerea unei posturi rigide in ciuda tuturor
incercarilor de a fi miscat  sau prin rezistenta la toate instructiunile.
4. Tipul Nediferentiat
In acest caz pot aparea simptome de la mai multe tipuri de schizofrenie
5. Tipul Rezidual La indivizii care sunt diagnosticati cu acest tip al tulburarii a existat cel putin un episod de
schizofrenie, dar in prezent nu se manifesta simptomele psihotice, pozitive. Ei continua sa prezinte simptome
negative
Nu se cunosc deocamdata cauzele exacte ale schizofreniei. Simptomele par sa fie cauzate de un dezechilibru
biochimic in creier, anumite schimbari biologice in functiile cheie ale creierului, cum sunt cele care guverneaza
perceptiile, emotiile si comportamentele. Cercetatorii cred ca neurotransmitatorii acestora (dopamina,
serotonina si altii) sunt in exces sau in deficit fata de nivelul normal si au un rol in declansarea si mentinerea
acestei boli. Sistemul limbic (sediul emotiilor), talamusul (centrul de transmitere a mesajelor) si alte regiuni ale
creierului ar putea de asemenea sa fie afectate. Activitatea acestor substante chimice care se numesc
neurotransmitatori este in mare parte reglata de gene si se pare ca anumiti factori genetici joaca un rol in aparitia
schizofreniei. Si factorii de mediu ar putea avea o influenta. Cu toate ca nu exista un acord intre cercetatori, s-ar
parea ca traumatismele dinaintea sau din timpul nasterii, locul nasterii si infectiile virale pot contribui la
dezvoltarea tulburarii.
Tratamentele disponibile pot ameliora simptomele tulburarii dar majoritatea persoanelor cu schizofrenie
trebuie sa faca fata la simptome reziduale pe toata durata vietii.
Consilierea pacientilor cu schizofrenie si a familiei acestora

1. Respectarea normelor de viata si alimentatie corespunzatoare

2. Evitarea stresului
3. Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea
4. Respectarea tratamentului, medicamentelor prescris de medic
5. Control periodic prin ambulatorul de specialitate
6. Supravegherea permanenta medico-sociala
7. Prezentarea de urgent la medic in cazul revenirii, acutizarii si
simptomelor.
8. Asigurarea unui regim de somn stabil
9. Implicare pe cit este de posibila a pacientului in activitatea de zi cu
zi