MULŢiIM: Second-Class Postage Paid in Detroit, Michigan

Revistă
românească
de
spiritualitate ortodoxă
littiiiiiiilM

R o m a n i a n H e r a Id
of
Orthodox S pi rit u a Ii ty
THE FAITH
Vol. XXI m No. 6 DETROIT, MICHIGAN M IUNIE, 1971 ANUL XXI — No. 6

PASTORAŢIE SI ECUMENISM Două congrese bisericeşti

In cadrul relaţiilor ecumeniste
locale dintre Episcopia Anglica-
nă din Ontario, Canada, şi Epis-
copia Misionară Ortodoxă Ro-
mână în America, Eminenţa Sa
Jack Creegan, Episcopul de On-
tario, a invitat pe Prea Sfinţi-
tul Episcop Victorin să prezinte
în faţa Conferinţei pastorale a
preoţilor anglicani, care a avut
loc în Kingston, Ontario, prele-
gerea intitulată: „Despre spiri-
tualitatea Bisericii Ortodoxe".
Conferinţa a avut loc vineri 7
Mai, 1971, în prezenţa a circa
60 de preoţi anglicani şi a Emi-
nenţei Sale Episcopul Jack Cree-
gan. La cina dată cu acest pri-
lej, Prea Sfinţi tul Episcop Vic-
torin şi însoţitorii săi, P. C. Ar-
himandrit Paulin Popescu, paro-
hul Catedralei „Sfântul Gheor-
ghe" din Windsor, Ontario. P.C.
Pr. Nicolae Ciurea. parohul bise-
ricii „învierea Domnului" din
Hamilton. Ontario si P C. Protos
Felix Dubneac, misionar epar-
hial. au fost prezentati de Rev.
Dr Henrv Hill, titularul catedrei
de Istoria Universală de la Uni-
versitatea din Windsor, care se
afla în oraşul său natal. Kings-
ton, în vacantă. înainte de a
plec a în România. într'o călăto-
rie de studii mai îndelungată.
Duvă. introducerile protocolare.
Părintele Hill, spre surpriza în-
tregii asistente, a rostit în lim-
ba română cuvântul de bun so-
sit adresat P r e a Sfinţitului
Episcop Victorin.
După cină. Prea Sfinţitul
ÎNFRĂŢIREA STEAGURILOR
Steagul nu este ceea ce se
vede, ci ceea ce simbolizează. E
o icoană a unor evenimente sau
certificatul de identitate al unui
popor. Aniversăm la 14 Iunie
adoptarea steagului american ca
steag al celor 50 de State, care
au înstelat un continent într'o
singură constelaţie de convieţui-
re veşnică.
Acestui steag, în semn de
adâncă preţuire, românii-ameri-
cani i-au oferit locul cel mai de
cinste aşezându-l lângă sfântul
altar, infrăţindu-l cu celălalt
steag — steagul cerului carpatic,
Episcop Victorin a dezvoltat su-
biectul amintit mai sus, în audi-
toriul Catedralei Anglicane din
Kingston, Ontario, prezentând
învăţătura Bisericii Ortodoxe în
lumina Sfintei Tradiţii şi a Sfin-
tei Scripturi, în dezvoltarea ei
istorică dela Predaniile Aposto-
lice, la Dogmele şi Canoanele
Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, ca
fond comun de învăţătură a
Creştinismului universal. Subli-
niind că sigiliul învăţăturii orto-
doxe îl formează Sfintele Sinoa-
de Ecumenice, Prea Sfinţitul
Episcop Victorin a arătat că
spiritualitatea ortodoxă se oglin-
deşte profund în Dogmele şi
mărturisirea de credinţă şi în-
văţătura morală a Bisericii Or-
todoxe, Sfintele taine. în mona-
hism, în Scrierile Sfinţilor Pă-
rinţi, Canoanele şi legiuirile bi-
sericeste, în serviciul liturgic şi
toate serviciile religioase si ie-
rurgiile bisericeşti, până şi în
arta de construire a lăcaşurilor
de slujbă religioasă si pictura
bisericească sau în creaţiile lite-
rare populare exprimate în imne
si colinde, care reflectă întreaga
învăţătură creştină dela întru-
pare. până la Răstignire. învie-
re si a doua venire a Mântuito-
rului. Prelegerea a fost exempli-
ficata prin intonarea unor imne
bi&ericesti cântate de însotitorii
Prea Sfinţitului Episcop Victo-
rin, într'un trio vocal armonizat.
La sfârşitul prelegerii au fost
proectate o serie de imagini co-
mare curiozitate acest ortodo-
xism ca naţiune. Ce fel de na-
ţiune? Răspunsul e dificil. Cape-
te mult mai luminate l-au cău-
tat la Addis-Abeba. Dacă Mitro-
polia rusească se numeşte pe
ea însăşi Biserică Ortodoxă A-
mericană s'ar zice că e america-
nă, dar nu e, pentrucă în Sta-
tele Unite se vorbeşte oficial nu-
mai engleza nu şi slavona.
Dacă zicem că e rusească se
supără fraţii noştri de la Vatra
care încă se mai cred Biserică
românească. Adevărul e trist şi
supărător. Există două alterna-
lorate ale mănăstirilor Moldovi-
ţa, Homor, Suceviţa, Curtea de
Argeş, Cozia, Neamţu şi altele.
A urmat apoi o Vecernie orto-
doxă oficiată în limba engleză,
la care au participat toţi preoţii
anglicani prezenţi, în frunte cu
cei doi episcopi. Recitarea Psal-
mului „Binecuvintează" a fost
dialogată între P. S. Episcop
Victorin şi întreaga asistenţă care duhovnicească a Patriarhiei Moscovei.
rostea în comun tot al doilea
vers. La sfârşitul Vecerniei, Prea nite în aceleaşi zile de Iulie, ca şi odinioară, când înaintaşii
Sfinţitul Episcop Victorin a ci-
tit rugăciunea de pomenire a ce-
rerilor din ectenia Pavecerniţei.
La întregul program a fost de
faţă şi preotul comunităţii gre-
ceşti din Kingston.
După încheierea Conferinţei
pastorale a preoţilor anglicani.
Dl Profesor Dr Stuart Ryan, ti-
tularul catedrei de Drept a Uni-
versităţii din Kingston şi Cance-
larul Episcopiei Anglicane din
Kingston, Ontario, a elogiat ex-
punerea Prea Sfinţitului Epis-
cop Victorin, mulţumindu-i în
numele tuturor participanţilor.
Conferinţa pastorală a Epis-
copiei Anglicane din Kingston,
Ontario, a făcut să crească pres-
tigiul Episcopiei Misionare Orto-
doxe Române in America şi a
dovedit că întâlnirile directe in-
tre episcopii-^i-preoţii .ortodocşi
şi anglicani, pot fi dătătoare de
nădejdi în împlinirea rugăciunii
Mântuitorului | „ca toţi să fie
una".
CRONICAR
două steaguri, e un prilej pen-
tru fraţii noştri de a-şi aminti
că odată, de mult, au fost ro-
mâni stăpâni Ppe Vatra româ-
nească şi că steagul purtat de
străbunicii noştri pe redutele
duşmane avea un loc de cinste
in bisericile r&măneşti pe care
le-au închinat de bunăvoie ruşi-
lor americani din zisa lor Bise-
rică autocefală.
DUMITRU ICHIM i—-
EPISCOPIA MISIONARA ORTODOXA ROMANA IN AMERICA
Preoţi şi mireni, delegaţi şi oaspeţi, credincioşi şi prieteni
ai Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America se vor
aduna la începutul lunii Iulie la Catedrala „Sfânta Treime"
din Detroit, Michigan, cu prilejul Congresului bisericesc anual,
sub preşedinţia Prea Sfinţitului Episcop Victorin.
Preoţi şi mireni, delegaţi şi oaspeţi, credincioşi şi prieteni
ai Episcopiei Ortodoxe Române din America se vor întâlni la
Vatra, în Grass Lake, Michigan, sub preşedinţia Prea Sfinţi-
tului Episcop Valerian D. Trifa, arhiepiscop al Mitropoliei
Ruse care îşi zice acum Biserică Autocefală Americană şi fiică
Două congrese bisericeşti, cu două ţeluri diferite, întru-
noştri se adunau într'un singur Congres bisericesc şi aveau
aceeaşi Episcopie Misionară Ortodoxă Română în America,
fiică duhovnicească iubită a Bisericii Ortodoxe Romăne.
Două congrese bisericeşti care nu vor evoca melancolic
trecutul comun, ci vor scruta viitorul, unul afirmând linia
tradiţională a legăturilor fireşti, spirituale, cu Patriarhia din
Bucureşti, altul întorcând spatele Bisericii Mame şi afirmând
legăturile noi ce şi le-a creat cu Patriarhia Moscovei prin
Mitropolia rusească americană, în cadrul unei fictive Biserici
Autocefale nerecunoscută canonic de nimeni.
Două congrese bisericeşti anuale, in care unul va trăi cu
speranţa sfântă a reunirii şi a regăsirii frăţeşti in sânul cald
şi primitor al Ortodoxiei româneşti americane, iar altul se
va împietri şi mai mult îndepărtându-se de fraţii lui de cre-
dinţă şi de sânge românesc, amăgindu-se singur in staulul
credinţei pravoslavnice ruseşti.
Două congrese bisericeşti, în care unul va căuta să se
apropie de fraţii de la Vatra, cu toate inimile arzând după
marea împăcare, aşteptând cu răbdare iertătoare răspunsul
de frate la chemările sângelui şi ale sufletului, iar altul va 1
rămâne nepăsător şi încrezător în trufia lui, suspectând bu- ţ
nele intenţii şi punând la îndoială buna credinţid a fraţilor y
din Episcopia Misionară. _ i . ^ A
Două congrese bisericeşti tradiţionale care ar putea să-şi J
deschidă larg braţele spre îmbrăţişarea frăţească, întru prea- /
mărirea credinţei strămoşeşti şi înflorirea ei pe pământul j
american, bun şi ospitalier, pentru noi toţi. l
Două congrese bisericeşti frăţeşti care ar putea asigura cu j
demnitate viitorul Ortodoxiei româneşti in Canada şi America, j
fără a ne înstreina de neamul nostru şi de Biserica strămo- j
şească. ' I
Două congrese bisericeşti tradiţionale, frăţeşti şi romă- |
neşti, care şi-ar uni eforturile în creşterea tineretului în ere- |
dinţa ortodoxă şi în cultivarea datinelor strămoşeşti, îmbogă- f
ţind cu zestrea noastră naţională patrimoniul cultural şi spi- |
ritual american. HI
Două congrese bisericeşti care au toate şansele să facă j
primii paşi adevăraţi de apropiere, reîntregind comunitatea J
spirituală a românilor americani şi canadieni. j
Să mai sperăm în această minune? j
Cele două congrese bisericeşti de la începutul lunii vii- j
toare ne vor da răspunsul aşteptat, sau cei de la Vatra ne vor J
arunca într'o deznădejde mai amară decât cea de până acum. j
vă invită la

CEL DE AL 40-LEA CONGRES ANUAL BISERICESC

două pământuri devin de o fiin-
ţă cu dragostea şi înţelegerea.
Nimic nu poate fi mai înălţător
tecăt să logodeşti două neamuri
în faţa aceleaşi catapetesme.
Poate nu e lipsit de sens, dacă
în acest context, ne amintim de
o înţeleaptă vorbă din folclorul
fraţilor macedoneni că „mai bi-
ne e să strici o biserică, decât o
căsătorie". Evident, cel care stri-
că o căsătorie, strică în acelaşi
timp o biserică, deoarece s'a zis:
tJLşa încât nu mai sunt doi, ci
un trup. Deci, ce a împreunat
Dumnezeu, omul să nu despar-
tă" (Matei XIX, 6).
La Sfănta Liturghie îngemă-
năm în aceeaşi cerere rugăciuni
pentru poporul american şi po-
porul român. Plăcut impresionat
de această frăţească vieţuire,
am rămas uimit descoperind că
se încearcă realizarea unui hi-
brid naţional — naţiunea „Or-
todoxă Americană". Eram con-
vins, după modestele mele studii
teologice, că Ortodoxia este
creştinmul Sfinţilor Apostoli, lu-
mină aprinsă in candelele fie-
cărui neam. Iată că trebuie să-
mi îmbogăţesc cunoştinţele cu
noi curiozităţi şi intr'adevăr e o
tive de ales. Episcopia de la Va-
tra sau e rusească, sau e ameri-
cană, în orice caz numele de ro-
mân nu mai are ce căuta în noua
titulatură, fiind un nonsens. Si în zilele de 2, 3 şi 4 Iulie 1971
iată, că deşi nimeni nu ne-a ce-
rut, am renunţat cu uşurinţă la LA DETROIT, MICHiGAN
graiul strămoşilor noştri, la slo-
va înţeleaptă a cronicarilor, noi gazdă fiind C A T E D R A L A „ S F A N T A TREIME"
care ne batem pe piept că sun- IN PROGRAM:
tem români lăudăndu-ne cu
voievozii şi răguşim cântând Vineri, 2 Iulie, orele 10 a.m. — Şedinţa Con- 8:00 p.m. — Seară românească de dans
în aceeaşi hală. Cântă Orchestra Victor
„Trei culori" şi „Pe-al nostru siliului Episcopesc.
Moldovan din Detroiţ.
steag", pe la ospeţe. 4 p.m. — Conferinţa preoţească.
Nimeni nu ne-a cerut, dar îm- Sâmbătă, 3 Iulie, orele 9:30 a.m. — Invocarea Duminică, 4 Iulie, orele 9:30 a.m. — Sfânta
părtăşind „pravoslavnica ortodo- Duhului Sfânt pentru deschiderea Congre- Liturghie Arhierească oficiată de mai mul-
xie" trebuie să ne încadrăm în sului. ţi arhierei cu soborul tuturor preoţilor din
noua ei formulă. E inutil a vor- 10 a.m. — Deschiderea Congresului şi şe- Episcopie, în Catedrala „Sfânta Treime",
bi prea mult de ceea ce simboli- dinţă de lucru, în continuare, după masa 1771 E. State Fair, Detroit, Michigan.
zează un steag. Pentru el vor- de prânz.
12:00 p.m. — Te-Deum pentru Ziua Inde-
besc apele şi munţii, satele noas- 4:30 p.m. — Vecernia. pendenţei Americane.
tre din sânul Carpaţilor şi bise-
6:00 p.m. IS Banchetul oficial in „Ameri- 1:00 p.m. — Masă dată de parohia gazdă
ricile de lemn din Transilvania, can Serbian Memorial Hali", 19940 Van Catedrala „Sfânta Treime" în hala Cate-
voievozii de Putna şi Cozia şi
Dyke, Detroit, Michigan. dralei.
anii copilăriei noastre. Nimeni
nu ne-a cerut, dar dacă vom
Rezervaţii de locuri pentru găzduire se pot face la:
merge pe drumul acestui fel de
„ortodoxism" trebuie in primul Goldenaire Motel, 18650 Woodward, Detroit; Bali Motel, I 730 E. 8 Mile Rd., Detroit;
rând să renunţăm de a mai li-
şi Suez Motel, 3333 Eight ( 8 ) Mile Rd., Warrren, Michigan.
turghisi în limba părinţilor pă-
rinţilor noştri.
Astăzi când sărbătorim ca ro-
DELEGAŢI SI OASPEŢI, SUNTETI AŞTEPTAT I CU DRAG'
mâni-americani frăţia celor
 Pagina 4 CREDINŢA Iunie, 1971

ECUMENICAL NEWS
gHHRIHM

I Credinţa^ 3
îMth" I
I I
Published by the ] 800 commissioners and 300 hatred, to defend the indepen- and Relations. We have aTrang-
jf Romanian Orthodox Missionary Episcopate in America | youth representatives participat- dence of all peoples and to put ed exchanges of theologians and
Editors: Archimandrite B.V. Anania ed at the General Assembly of an end to all international con- theological students which fos-
George Alexe the United Presbyterian Church flicts and causes of war. ter the deepening of our ecu-
in the U.S.A. (May 17-26, 1971) The R o m a n i a n Orthodox mencal relations, including the
tP|p§| 1971 held in Rochester, N.Y. 11 fra- Church is concerned with these Rev. John Moyer from the Unit-
Monthly Publication, except August ternal delegates, 19 fraternal problems. The Romanian Ortho- ed Presbyterian Church
Year XXI, No. 6 visitors and 4= special consultants dox Church to which I belong, Right now within these ex-
omed with the U.S. Presbyter- is the Church of the great ma- c h p r o g r a m s > s o m e of Jg
Subscription Price: $5.00 per year
ian official commissioners in jority of believers in Romanian. ~ ° Jtou^L „ ..
Address: 19959 RIOPELLE, DETROIT. MICH. 48203 this General Assembly. The only Organized as a Patriarchate, Romanian studente are ccmtmu-
Phone: 366-1993 Orthodox representative was His the Romanian Orthodox Church m g ™ ecumenical work and
— Second Class paid at Detroit Post Office — Grace Bishop Dr Antim Nica consists of twelve diocese in Ro- a i e + preparing to oDtam their
Târgovişteanul, Patriarchal Vi- mania and one in America, with d o c t o r a t e s a t geological schools

" T i l RIDINJPARHI E"|

car and Secretary of the Holy 16,000,000 members. There are ^ various countries, and four of
Synod of the Romanian Ortho- 9,000 p r i e s t s serving 11,000 these students are studying in
dox Church. churches. The central governing t h e M States and Canada" 1
On May 21, His Grace Bishop body of the Church for doctrine. m 7 s e l f ' y e a f a g 0 : pr ® pa ^'
Antim delivered the following organization, and worship is the e d M S R i V ? ,
Din agenda pastorală speech which was very much ap- Holy Synod (House of Bishops). ° g y a t t h e _ ™ f E a s t
a Prea Sfinţitului Victorin predated and which the Editor- The areas of cultural, economic Theology at Beirut in the Leba-
ial Staff of "Credinţa" has the and administrative concerns are f i f e a n organization of the
2 Mai — Slujeşte Sfănta Liturghie cu ocazia hramului bise- pleasure to reprint here in its governed through the National Christian missions of the Pres-
ricii „Sfăntul Gheorghe" din Pontiac, Michigan. original form: Church Assembly. This body is byteria,n and Congregationalist
7 Mai — Susţine prelegerea „Spiritualitatea Bisericii Ortodo- It is under the sign of unity composed of 1/3 clergy and Churches of America I take this
xe" in faţa preoţilor anglicani din Ontario, Canada, adu-
and brotherhood that this Gen- 2/3 laymen. opportunity now to show my ap-
eral Assembly has gathered, and The R o m a n i a n Orthodox p r e c i a t l o n o l JW missionary ac-
naţi in Conferinţă pastorală la sediul Episcopiei Angli-
it is in this spirit of brotherhood Church is a Church which in its t i v l t y carried J o u t f§§ t h e s e
cane din Kingston, Ontario.
that the United Presbyterian structure and history is anchor- Churches, and to express my re-
9 Mai — Mother's Day. Slujeşte Sfănta Liturghie la Catedrala Church has seen fit to invite ed in the confession of faith and s p e c t a n d g r a t i t u d e l o r m y î o r "
„Sfânta Treime" din Detroit, Michigan. delegates from tihe other Christ- in the traditions of the undivid- m e r teachers,
11 Mai — Ia parte la şedinţa Comitetului executiv al repre- ian Churches to assist at the ed Church. But at the same time I n t h e theological schools of

zentanţilor Bisericilor creştine din New England, care a present proceedings. it is bound up with the realities t h e Romanian Orthodox Church,

avut loc la Boston, Mass. Truly this is a time when and aspirations of our own time. t h e necessary attention and care
Christians everywhere are exper- It is widely involved both in ecu- a r e g l v e £ t o pre , par J ng t h e cler ~
12 Mai — Lucrări la Centrul interbisericesc din New York. iencing in their lives the nostal- menical activity for Christian g y i n t h e . spir V; 01 ecumenism
16 Mai — Slujeşte Sfănta Liturghie împreună cu înalt Prea ||| desire of restoring Christian unity and in the work of pro- a I l d t o g l ™ g t h e ™ an orienta-
Sfinţitul Mitropolit Nicolae al Ardealului, la biserica „Po- unity, and this all the more as moting social progress in the u ° n ^ the social problems of
gorirea Duhului Sfănt" din Windsor, Ontario, cu prilejul they come to realize the tragedy world and of strengthening the t h e t i m e s - I n o u r country the
aniversării a 25 de ani de viaţă preoţească a P. C. Proto- and impotence of the divided solidarity of the whole human believers of all religions live
George Nan.
Christian Churches in a divided family. It orientates its efforts t h e i r religious lives without hin-
world. towards closer relations and co- France according to their own
23 Mai — Slujeşte Sfănta Liturghie la Catedrala „Sfântul The aspirations and efforts to- operation with all the Christian traditions and customs, and, as
Gheorghe" din Windsor, împreună cu Prea Sfinţitul Epis- wards unity which have taken Churches, and it instructs its citizens, participate fully in
cop Antim Târgovişteanul, Vicar Patriarhal şi Secretarul concrete form in the ecumenical clergy and faithful in this same bringing about the social and
Sfăntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. movement by means of increas- direction. An atmosphere of cultural progress of society. In
ingly frequent cbntact and dia- trust and ecumenical coopera- its external relations the Ro-
logue, open up new possibilities tion between all the confessions manian Orthodox Church is rep-
DETROIT, Michigan — Duminică 16 Mai 1971, Reuniunea and hopes that Christian unity of our country has been thus resented at internatinal meet-
Doamnelor de pe lângă Catedrala „Sfânta Treime", sub preşedinţia will be brought about in faith successfully created, a situation &Ss and other activities which
Dnei preotese Margareta Moraru, a sărbătorit tradiţionala zi închi- and action. Inspired by these confirmed by many who have h a v e a s their aim the promotion
nată mamei printr'un reuşit banchet, în cadrul căruia au luat longings the Churches desire to visited us. Alongside conferences o f Christian unity and coopera-
cuvântul Prea Cucernicii Preoţi Johnny Tocari, Felix Dubneac şi know one another better and to of heads of Churches, there ^on on behalf of the social and
Nicolae Munteanu, Dna preşedinte Margareta Moraru, Dna Bella draw closer together. They are also take place periodically ecu- spiritual progress of the world.
Rotar, Dl Gheorghe Alexe şi Dl Vasile Borca, vice-preşedintele discovering the common treasure menical theological discussions, Sharing these thoughts with,
Comitetului Parohial, care a introdus la cuvânt pe toţi vorbitorii. of Christian teaching and tra- in which professors of theology you as I do. it is a special plea-
Un moment deosebit de emoţionant a fost când Dna Eva Streza a ditions, and are finding new and representatives of all the sure for me to thank the leaders
interpretat cu multă simţire cântarea „O, mamă, dulce mamă" pe ways and means of reaching out confessions take part, and these the U n i t e d Presbyterian
versuri de Mihail Eminescu. towards the ideal they follow, have produced useful results. At Church of America for the invi-
WINDSOR, Ontario — Duminică 16 Mai, biserica ortodoxă ro- But at the same time, the the present time an ever in- tation which they extended to
mână. „Pogorirea Duhului Sfânt" a serbat 25 de ani de preoţie a Christian Churches realize that creasing number of believers and the Romanian Patriarchate, that
P. C. Protopop George Nan. Sfânta Liturghie a fost oficiată de they cannot remain indifferent tourists from abroad are com- a representative of the Patriar-
to the concerns and anxieties of ing to visit our country, and we chate should participate as a
I P.S. Mitropolit Dr Nicolae Mladin al Ardealului şi de P. S. Epis- a contemporary world in search are happy that they have come fraternal delegate in this impor-
cop Victorin, înconjuraţi de Prea Cucernicii Preoţi Nestorian Ci- of justice, freedom and peace to know our monasteries and tant gathering of ecumenical
cală, George Nan şi Constantin Juga din Montreal, Quebec, precum between all nations. The con- monuments of church art, and significance. At the same time
şi de diaconul Aurel Plantus din Detroit, Michigan. Banchetul ani- sciousness that it is both neces- that they come into contact with I am happy that through my
versar a fost onorat printre alţii de Dl Paul Martin, Preşedintele sary and p o s s i b l e for the the religious life and the cultur- voice I can express to this Gen-
Senatului Canadei, Dl Wans Brough, Primarul oraşului Windsor, Churches to cooperate in solving al and spiritual traditions of eral Assembly the warm regards
Dl Bucur Schiopu, Ambasadorul României la Ottawa, însoţit de the great problems before man- our people. of His Beatitude Patriarch Jus-
funcţionari ai Ambasadei, precum şi Dl Profesor Dr Ovidiu Ma-
rina de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, şi de Dl Profesor kind grows more and more acute. As a consequence of the tinian of Romania and of the
Remus Tzincoca de la Conservatorul din Montreal. La banchet au The message of Christ is the strengthening of our relations Holy Synod (House of Bishops),
mai luat parte şi delegaţi ai bisericilor catolică, anglicană, united message of perfect love for man, with the World Council and oth- as well as of all the clergy and
Church şi alţi preoţi ortodocşi, toţi din Windsor. Comunitatea ro- and it commits the Christian er world-wide Christian organi- faithful of the Romanian Or-
mânească din Windsor şi toţi prietenii români din Detroit, Michi- Churches to serve the world in zations, and also of our direct thodox Church,
gan, Hamilton, Ontario şi alte oraşe canadiene, au adus sărbători- order that the Gospel ideas of contacts with the other Church- I have also been asked by the
tului felicitări şi calde urări de sănătate, cu bun spor în activitatea love and brotherhood among es, we have been visited by Bishops of the Reformed Church
sa preoţească şi românească. men may be fulfilled. It both church leaders from countries of Romania to extend their
— La Catedrala „Sfăntul Gheorghe" din Windsor, Ontario, a nourishes and gives dynamism beyond our borders—including greetings to you. May the spirit
avut loc Duminică 23 Mai masa hramului Catedralei şi aniversarea to the collective responsibility of from the United States Dr Eu- of Christian brotherhood and
a 53 de ani de la sfinţirea primei biserici ortodoxe romăne în Wind- the Churches to take up their gene Carson Blake, Dr. William love, made manifest in this As-
sor. Prin prezenţa P.S. Episcop Dr Antim Tărgovişteanul, Vicar position alongside all progressive Thompson and Dr. James Mc- sembly of the Church unite our
Patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro- forces in the struggle to elimi- Cord and others from the Com- hearts ever more closely, and
mâne, ca oaspete de onoare al Catedralei, invitat de P. S. Episcop nate social inequality and racial mission on Ecumenical Missions bear fruit to the Glory of God.
Victorin, Sfânta Liturghie arhierească şi Banchetul aniversar, au
•nmimimtninnifminuiitinflrnifinninmifiunuintiHmiiiniiH niniitiniininintrinrfiimiimmimniHimimnifmmifnmnfamiHHi^
avut un caracter solemn, apreciat in chip deosebit de toată comu-
nitatea românească din Windsor. Slujba arhierească săvârşită de
P. S. Episcopi Antim şi Victorin, asistaţi de P. C. Preoţi Nestorian Donaţii la Episcopie ABONAMENTE
Cicală şi Paulin Popescu, precum şi de P. C. Diacon Aurel Plantus, Transfiguration of Christ Romanian Orthodox Parish, CALIFORNIA
a subliniat o dată mai mult dragostea fraţilor de a fi şi de a se Wood Mountain, Sask 30.00 Bee Williams, Walnut Crock
ruga împreună. Parastasul de pomenire a ctitorilor a fost oficiat Mr. Paul Ursaki, Montreal, Canada 10 00 FLORIDA
în limba română şi engleză şi la el au luat parte şi credincioşii St. John the Baptist. Romanian Orthodox Church. mchQlas Bâr$an Hollywood
Parohiei surori ,.Pogorârea Duhului Sfânt" in frunte cu P. C. Pro- Marcelin, Sask. .. 10.00
topop George Nan. Mr. Laurentie Gontscharenko, Ingersoll, Ontario 20 00 ILLINOIS
DETROIT, Michigan — Duminică 30 Mai, Prea Sfinţitul Epis- Ladies Reunion "Holy Resurrection", Hamilton, Ont 20.00 Christina Cappon, Chicago
cop Dr Antim Nica Târgovişteanul, Vicar Patriarhal şi Secretar al Holy Trinity Romanian Orthodox Church, INDIANA
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a oficiat Sfânta Li- Philadelphia, Pa 40.00 George Simicin, Hammond
turghie în Catedrala „Sfânta Treime", fiind asistat de P. C. Proto- Holy Cross Romanian Orthodox Church, Hollywood. Fla. 240.00 MASSACHUSETTS
pop G. Moraru, P. C. Pr. Johnny Tocari şi P. C. Diacon Aurel Plan- Misiunea Parohială Ortodoxă Română, New York, N.Y 110.00 Rev. St. Slevoacă, Worcester
tus. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Catedralei „Sfân- Mrs. Anna Bizove, Detroit, Mich 5.00 MICHIGAN
ta Treime" sub conducerea Dlui Gheorghe Alexe. Predica zilei a Mr Dan Marcenco, Wood Mountain, Sask 10.OO ,ota Sebu Detroit
fost rostită de P. S. Episcop Antim care a folosit acest prilej ară-
tând legăturile ecumeniste pe care Biserica Ortodoxă Română le Re'v
Rev. B & MOncescu.
Iordache
W i n d S °/' P » t e r i V T
Assiniboia. Sask
110 00
10.OO AZcx
w BMnanIDetroit
Detroit
întreţine cu Bisericile creştine din America şi, in chip deosebit, dra- Fam. Dionisie Dobrea. Dearborn. Mich 15 00 ^ eIcn Adam
gostea de mamă duhovnicească pe care Biserica noastră strămo- Mr. Gheorghe Vasiu. Dearborn, Mich 10 00 HSR I 1 £ m , 1
şească o poartă fiilor ei sufleteşti din U.S.A. şi Canada. Totodată. Andrei Baron de Shaguna Ladies Society, Alexandru Suba, Cleveland
Prea Sfinţia Sa, împărtăşind credincioşilor ortodocşi români-ame- Southbridge, Mass 100.OO WISCONSIN
ricani binecuvântările Prea Fericitului Părinte Justinan, Patriarhul St Michael's Romanian Orthodox Church, Michael R. Sfăt, Manitowoc
României, a mulţumit tuturor acelora care au făcut donaţii cu pri- Southbridge, Mass 90.00 ONTARIO - CANADA
lejul marilor inundaţii de anul trecut din România. Atât frumuse- The Holy T r i n i t y Romanian Orthodox Cathedral, A. Colotelo, Hamilton
ţea slujirii arhiereşti cât şi mişcătoarele cuvinte şi îndemnuri pă- Detroit. Mich. 200.00 H Nedelea. Fenwick
rinteşti ale Prea Sfinţitului Episcop Dr Antim Târgovişteanul, Vicar M r . George Soldorfen, Ravenna, Ohio 10 00 Sam Donisie, Kingsville
Patriarhal, au impresionat profund pe credincioşii Catedralei „Sfân-
ta Treime". M r G u s n ^ r ° w - i M C a ! s ' P-
M r . Gus Radu. Windsor. Ontario
10 0 0
10.00
SASKATCHEWAN
George Stefan. Assiniboia
 Martie, 1971 CREDINŢA Pagina 3

Noi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române amilia noastră

La 13 decembrie 1970, Colegiul Electoral al
Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit la Pala-
tul Patriarhal din Bucureşti, pentru a alege un
nou titular în scaunul vacant de episcop al Epar-
hiei Oradea, din Transilvania.
Prin vot secret a fost ales în unanimitate ca
episcop titular al Eparhiei Oradea P. C. Preot Dr.
Vasile Coman, Protoiereul oraşului Braşov. In
vârstă de 58 de ani, noul episcop a obţinut titlul
de doctor în teologie în anul 1947. Ca preot de
parohie şi protoiereu al Braşovului s-a făcut re-
marcat prin bogata sa activitate pastorală şi
prin publicaţiile sale, prin administrarea compe-
tentă a Protoieriei marelui oraş Braşov şi prin
trăirea sa duhovnicească aleasă.
La 14 decembrie. Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, în urma cercetării canonice,
a aprobat această alegere şi a acordat P. C. Pro-
toiereu Vasile Coman treapta ierarhică a arhie-
riei.
Hirotonirea în treapta de arhiereu a P. S. Epis-
cop Vasile al Oradiei s-a săvârşit duminică, 27
decembrie 1970, în ziua a ni-a de Crăciun.
La 15 decembrie 1970, Sfăntul Sinod al Bise-
ricii Ortodoxe Române, la recomandarea Prea
Fericitului Patriarh Justinian şi în urma cerce-
tării canonice, a ales în funcţia de episcop-vicar
patriarhal pe P. Cuv. Arhimandrit Antonie Plă-
mădeală, în postul vacant prin trecerea P. S. Vi-
sarion Aştileanu ca episcop-vicar la Arhiepisco-
pia Sibiului.
Noul episcop-vicar patriarhal, este absolvent
al cursurilor de doctorat în teologie şi autor a
numeroase articole în domeniul teologiei sistema-
tice, istoriei bisericeşti şi asupra vieţii monahale
ortodoxe. In prezent, îşi elaborează teza de doc-
torat. Intre anii 1968-1970, cît s-a aflat la studii
Arbore
Dintre cele cinci minuni ale Bucovinei, Ar-
bore singură este biserică de ţară. Moldoviţa şi
Suceviţa sunt mănăstiri — zidurile lor împără-
teşti sunt înconjurate gospodăreşte de trapeze
şi chilii. Voroneţul şi Gura Humorului mai
păstrează aburul medieval al sutanelor şi amin-
tirea umbroasă a muntelui Athos. Numai Ar-
bore a fost dintotdeauna înconjurată doar de
pruni sălbăticiţi, de cimitirul iobag, numai Ar-
bore a fost întotdeauna biserică ţărănească de
sat. Această neşovăitoare apartenenţă a lăsat
în aer miresme şi umbre de care simţurile
noastre se îmbată. Pădurea de cruci de la Ar-
bore este tot ce memoria mea păstrează mai
melodios şi mai înalt din timp. Apropierea de
biserica înflorită cu sfinţi verzui îi dă, desi-
de specialitate la Oxford, în Anglia, s-a făcut
cunoscut prin călătoriile sale, prin conferinţele
pe care le-a susţinut la invitaţia unor organiza-
ţii religioase şi bisericeşti din Europa şi America
de Nord, prin participarea sa la diferite simpo-
zioane şi colocvii teologice. Prea Sfinţia Sa va
purta titulatura de „Ploieşteanul".
Tot în şedinţa din 11 decembrie, Sf intui Si-
nod, la propunerea Sinodului Permanent şi în
urma cercetării canonice, a ales pe P. Cuv. Arhi-
mandrit Nestor Vornicescu, stareţul mînăstirii
Neamţu, ca episcop-vicar al Mitropoliei Olteniei
urmând să poarte titulatura de „Severineanul"
iar pe P. Cuv. Arhimandrit Gherasim Cristea
stareţul mănăstirii Căldăruşani, ca arhiereu-vicar
la Episcopia Dunării de Jos, cu sediul la Galaţi
urmînd să poarte titulatura de „Constănţeanul"
P. S. Sa Nestor Vornicescu este absolvent al
cursurilor de doctorat în teologie şi în ultimii ani
a publicat numeroase studii în domeniul Istoriei
bisericeşti şi Patrologiei. Vara trecută s-a în-
apoiat de la studiile pe care le-a făcut vreme de
un an în Elveţia, unde a urmat al XVIII-lea
semestru al Institutului Ecumenic de la Bossey,
participând, ca reprezentant al Bisericii Ortodo-
xe Române, la câteva întruniri bisericeşti inter-
naţionale.
P. S. Sa Gherasim Cristea, este licenţiat în
teologie. Cu un an în urmă a făcut studii de
specialitate la Regensburg. Este autorul unor
studii de istorie bisericească şi s-a distins prin
activitatea pe care a depus-o pentru restaurarea
mănăstirii istorice de la Căldăruşani.
Hirotonirea în treapta de arhiereu a celor trei
noi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române s-a să-
vîrşit duminică, 27 decembrie 1970, ziua a III-a
de Crăciun, cănd li s'au înmânat şi cârjile pas-
torale.
cu un cor minunat şi cu o aleasă viaţă creşti-
nească de bună înţelegere, pentru care a mulţu-
mit clerului slujitor, Dlui Preşedinte şi Onoratului
Comitet Parohial, Dirijoarei corului şi coriştilor,
precum şi tuturor celor de faţă. După ospăţul din
Casa Parohială, cu fruntaşii Comunităţii, Prea
Sfinţia Sa a făcut câteva vizite în oraş la familia
Dlui Preşedinte Dimitrie Cicaloff, Dlui Stavry
Yanka şi Dlui Samy Apostola, rămânând plăcut
impresionat de vrednicia românilor macedoneni
de pe aceste meleaguri americane.
La plecare, P. S. Sa şi-a exprimat deplina sa-
tisfacţie, împărtăşind tuturor binecuvântări şi
lăsând semnul unui dar pentru ^Biserică.
Assumption High School din Southbridge do-
rind să cunoască slujba Sfintei Liturghii a Bise-
ricii Ortodoxe, a ales şi a venit la „St. Michael
Romanian Orthodox Church" în număr de 200
u e c e i e
WEBSTER, Mass. — La 25 Aprilie 1971 a trecut la cele veşnice
Goga Tanko, de 78 ani, una dintre bunele credincioase şi sprijini-
toare ale parohiei din Southbridge. Prohodul s'a săvârşit în biserica
„Sfântul Mihail" din Southbridge de către P. C. Arhim. Dr. Vasile
Vasilachi şi P. C. Diacon Harold Bichi. Dumnezeu s'o odihnească
cu drepţii întru împărăţia Sa cea veşnică.
Nimic nu îndurerează mai mult sufletele omeneşti ca despăr-
ţirea de cei dragi chemaţi la Domnul şi plecaţi pentru totdeauna
dintre noi pe calea cea fără de întoarcere. In acele clipe grele pen-
tru toţi, doar credinţa strămoşească a Sfintei noastre Biserici Or-
todoxe ne dă tăria să nu cădem în deznădejde şi să ne rugăm fier-
binte pentru odihna sufletelor celor răposaţi. Ne-a fost dat, de
curând, să petrecem pe ultimul ei drum pe buna şi distinsa membră
a Catedralei „Sfânta Treime" din Detroit, Maria Dobrea, soţia de-
votată a Dlui Dionisie Dobrea, care după o scurtă, dar grea sufe-
rinţă de 13 zile şi-a dat obştescul sfârşit la Highland Park General
Hospital. Născută la 25 Octombrie 1887, în comuna Herina, judeţul
Bistriţa-Năsăud, România, din părinţii Vasile şi Susana Bilegan,
Maria Dobrea este regretată şi plânsă de iubitul ei soţ Dionisie Do-
brea cu care a trăit împreună în deplină armonie vreme de 60 ani
de fericită căsnicie. Serviciul religios de prohodire a fost oficiat in
Catedrala „Sfânta Treime" din Detroit, de către însuşi Prea Sfinţi-
tul Episcop Victorin, înconjurat de un sobor preoţesc alcătuit din
Prea Cucernicii Protopopi Glicherie Moraru şi George Nan, P.C.
Arhimandrit Paulin Popescu şi P.C. Protos Felix Dubneac, misionar
eparhial. înmormântarea a avut loc în Secţia Românească a Cimi-
turului din Woodlaum, Detroit, Michigan, în ziua de 4 Mai 1971.
Cu o frumoasă activitate în cadrul Societăţii „Gheorghe La-
zăr" din Detroit şi al Catedralei „Sfănta Treime", Maria Dobrea
este deplânsă de fiica Ana cu soţul ei Gavril, sora Ana Oniga, fra-
tele Constantin cu soţia, nepoata Silvia, nepotul Mihai cu soţia şi
trei copii, nepotul Ion Bilegan doctor în Cluj şi unchiul Alexandru,
preot. De asemenea, cumnatul George Miron Dobrea şi copiii lor,
apoi Miron M. Dobrea învăţător în Sâmbăta de Sus din Transilva-
nia, nepotul Iuliu cu soţia Victoria din Codlea, Braşov, nepotul
Ion Filimon cu soţia Ana precum nepoata Margareta din Braşov,
Romănia. Iar aici în Detroit este deplânsă de finii George şi Paras-
chiva Graor, vărul şi verişoara John Streza cu soţia Eva Streza şi
toţi membrii şi membrele Societăţii „Gheorghe Lazăr" unde răpo-
sata a activat peste 45 de ani, apoi membrii şi membrele Catedralei
„Sfănta Treime". îndureratul soţ, Dionisie Dobrea, mulţumeşte
tuturor celor care au adus flori în special membrilor clubului „Săm-
bătenilor de Sus", Doamnelor care au pregătit masa de pomană,
mai ales Dnei Eva Streza şi Dnei Preotese Margareta Moraru. De
asemenea, familia răposatei mulţumeşte pe această cale tuturor
care au luat parte la înmormântare şi s'au rugat în biserică şi la
cimitir pentru odihna sufletului răposatei Maria Dobrea. Dumne-
zeu s'o ierte şi s'o odihnească împreună cu drepţii, iar pomenirea
ei din neam în neam, acum şi pururea.

gur, o gamă in plus, dar şi numai ea, pădurea
de cruci, ar fi in stare să smulgă memoriei
mele adâncile şi tremurătoarele acorduri.
Nu folosesc nici o metaforă. Pădurea de
cruci nu este o figură de stil menită să suge-
reze o eliptică şi exagerată comparaţie. Cimi-
tirul din Arbore, cu crucile lui de doi-trei me-
tri înălţime, dese încăt stau să-şi împletească
braţele ca pe nişte crengi, sugerează într'o
aşa măsură pădurea, încât lipsa rădăcinilor
este neînsemnată, încât se poate face abstrac-
ţie de ea, dacă nu cumva gândul nostru nero-
stit a substituit rădăcinilor albele oase semă-
nate acolo. Spuneam că, înalte şi dese, crucile
amintesc o pădure, dar numai acolo, văzăndu-
le, descoperind lipsa aproape totală a numelor
t
studenţi cu profesorii lor, Miercuri 18 Mai, a.c.
Slujba a fost oficiată de P. C. Arhim. Dr. Va-
sile Vasilachi, după care a rostit o predică, înfă-
ţişând înţelesul adânc al Liturghiei Ortodoxe.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date cu
aleasă măiestrie de P. C. Pr. Dr.; Stefan Slevoacă,
Dna Preoteasă Rodica Slevoacă, Miss Beatrice
Yanka, Mr. Bicki Michael şi Mr Spiro Yanka. La
sfârşitul Sfintei Liturghii au primit Sfănta îm-
părtăşanie pruncii şi tinerii ortodocşi care au
fost prezenţi. Deplin mulţămiţij studenţii de la
Assumption High School au plecat cu o preţuire
în suflet pentru valoarea Liturghiei Ortodoxe şi
pentru Biserica Ortodoxă Română din America.
CRONICAR

şi inscripţiilor funerare, realizezi cât de apro-
piat de vegetal este acest ciudat monument
uman, cât de mult omul trece aici nu în mor-
mânt, ci în codru, nu în moarte, ci în univers.
Copaci adevăraţi, crescând ici-colo printre
cruci, întăresc sentimentul pădurii până la
halucinaţie şi nici o mirare nu s'ar naşte, dacă
din braţele întinse de zeci de ani ar înflori
flori şi ar înverzi frunze. Păsările pot oricând
veni să-şi pună cuibarul la subţiorile lor şi,
de secole, ciocănitorile se încăpăţânează să
le cerceteze cu ciocul. Nici o mirare nu s'ar
naşte acolo, dacă de pe zidurile pictate ale bi-
sericii, apostolii s'ar îndrepta spre cimitir,
într'o miraculoasă reconstituire: pe crucile
înalte de la Arbore, răstignirea este posibilă.
ANA BLANDIANA
Ştiri din Southbridge, Mass.
Duminică 16 Mai 1971, a participat la slujba
Sfintei Liturghii din biserica „Sf. Mihail" P. S.
Episcop Dr Antim Târgovişteanul, Vicar Patriar-
hal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Or-
todoxe Române, care se află în U S.A. ca repre-
zentant al Patriarhiei Române la Adunarea Ge-
nerală a Bisericii Prezbiteriene Unite din Ame-
rica. Prea Sfinţia Sa a fost însoţit de Rev. prez-
b iter ian John Moyer.
înaltul oaspete a fost primit cu aleasă bucu-
rie duhovnicească de intreaga comunitate în
frunte cu P.C. Arhimandrit Dr Vasile Vasilachi,
care i-a prezentat bunele urări din partea tutu-
ror. P. S. Episcop Antim şi-a exprimat bucuria
de a fi cercetat o vrednică comunitate de români-
macedoneni, cu o biserică frumoasă zidită de ei,
Bine aţi venit
La 14 Mai 1971 au sosit în New York Înalt
Prea Sfinţitul Mitropolit Dr Nicolae Mladin al
Transilvaniei şi Prea Sfinţitul Episcop Dr An-
tim Nica-Tărgovişteanul, Vicar Patriarhal, Se-
cretarul Sfăntului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romăne. înalţii Ierarhi au fost întâmpinaţi
de către Prea Sfinţitul Episcop Victorin înso-
ţit de P. C. Protopop Nicolae Bârsan.
, înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nicolae a
fost invitat de Episcopia Misionară Ortodoxă
Română în America de a participa la aniver-
sarea a 25 ani de viaţă preoţească a P. C. Pro-
topop George Nan şi de a vizita unele centre
româneşti din Canada şi Statele Unite ale
Americii.
Prea Sfinţitul Episcop Antim a fost invitat
să reprezinte Patriarhia Română la Adunarea
Generală a Bisericii Prezbiteriene Unite din
U.S.A., care a avut loc la Rochester, N.Y.,
între 17 şi 26 Mai 1971.
In cuvântul de bun sosit, Prea Sfinţitul
Episcop Victorin a salutat prezenţa pe pă-
mântul american a celor doi distinşi membri
ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, exprimăndu-şi nădejdea că această vi-
zită va contribui» pe de o varie, la întărirea
legăturilor duhovniceşti, spirituale, dintre Bi-
serica Ortodoxă Română Mania şi Episcopia
Misionară Ortodoxă Română în America, iar
pe de altă parte, va face să sporească relaţiile
ecumeniste dintre Patriarhia Română şi Bise-
ricile creştine din America.
#
Dl. şi D-na Dionisie şi Maria P. Dobrea
TWO ANNIVERSARIES
It was a great pleasure for
many Romanians from Hamilton
to attend the Ladies auxiliaries'
banquet at its 35th anniversary,
held at Romanian Hall on Sun-
day, March 14, 1971.
As a fortunate coincidence it
was 25 years celebrated also
since the Romanian pioneers
had started to build the Roman-
ian Hall in Hamilton. Actually,
there is a close link between
these two events. In 1936 while
the Canadian people were hav-
ing a lot of difficulties in living,
this Romanian parish being at
its inception hardly supported
itself. There were some people
without money but they had
courage and boldness. Beside
them their women made a deci-
sion to join the Church in an
organized group for the accom-
plishment of their Orthodox
faith, national traditions and
especially for a "CASA ROMA-
NA" in Hamilton. After ten
years, in 1946, the corner stone
at 20 Murray Street was laid
and these ladies gave a good
deal support by collections and
hard work.
All speakers appreciated and
congratulated the former and
present presidents of the Ladies
Auxiliaries, as: Victoria Bodna-
riuk, Maria Vacarchuk, Eufrosi-
na Haizea, Mary Flutur, Aurelia
Bzovi, Ana Hablea and Victoria
Toderel.
They expanded also the best
feelings of gratitude and admi-
ration to all the founders of the
Romanian Hall, that have gone
to their rest and that were pres-
ent at the celebration. All at-
tendants sang "Mulţi ani trăias-
că!" for both of them: founders
and ladies, and for Mrs. Dora
Podeţ, whose birthday was cele-
brated the same day. Many
thanks to all the ladies (led by
Mrs. Mary Chewka) who cooked
and prepared this beautiful din-
ner and, especially, to all mem-
bers and friends who enjoyed
both these celebrations.
CORRESPONDENT
 Pagina 155
CREDINŢA Iunie, 1971

CU UN GAND SA MĂRTURISIA
Este un fapt cunoscut că în Statele Unite ale
Miercuri 12 Mai 1971 a fost Americii şi în Canada, cetăţenii acestor ţări pot
Înmormântat la Cimitirul Belu să-şi cultive fiecare şi propria naţionalitate, adi-
din Bucureşti marele compozitor că să vorbească şi să publice reviste, cărţi, etc.,
român Mihail Jora. In constela-
ţia George Enescu, Dinu Lipatti
nu numai în limba engleză, ci şi în limba ţărilor
din care au venit primii emigranţi, să se îmbrace
şi Paul Constantinescu s'a aprins in costum naţional, să facă serbări cu obiceiuri
o nouă stea.
populare proprii, să aibă biserici în limba şi tra-
diţiile fiecăruia. Fiind buni cetăţeni americani,
Emisiunea „Astăzi în Româ- care prin munca lor aduc o contribuţie însem-
nia" realizată cu succes de nată la propăşirea Americii, ei totodată sunt
"N.B.C -Today", între 3-10 Mai, liberi să-şi trăiască viaţa şi după credinţa, limba
şi urmărită cu vădit interes de şi obiceiurile cu care au venit şi să păstreze legă-
americani, a stârnit reacţia ne- tura cu rudele lor din alte ţări, de exemplu ţările
putincioasă a unor zise publica- din Europa. Aceasta este situaţia tuturor cetăţe-
ţii româneşti de pe aici nemul- nilor americani, care sunt de diferite naţionali-
ţumite că ţara de baştină le-a tăţi (englezi, germani, francezi, italieni, români,
apărut românilor-americani, în sârbi, ruşi, bulgari, greci, etc). Astfel se împle-
fiecare dimineaţă, strălucitoare, teşte dragostea de patria americană, cu dragos-
pe ecranele televizoarelor. Spe- tea faţă de zestrea religioasă şi culturală, cu
cializate în a căuta nod în pa- care a venit fiecare. Am putea spune chiar că,
pură la tot ce este românesc, în acest fel, se îmbogăţeşte însăşi viaţa poporului
publicaţiile respective, pătimaşe american, care în unitatea ei cuprinde o aşa de
în limbuţia lor, ar vrea să ne mare diversitate.
spună: „Nu aveţi încredere în Totodată, păstrarea legăturii celor de diferite
ce v-a prezentat "N.B.C.-Today" naţionalităţi cu rudele din ţările europene, cu
de la faţa locului, din România, popoarele respective, slujeşte la întărirea priete-
ci credeţi ce vă spunem noi care niei dintre poporul american şi celelalte popoare.
n'am mai călcat prin România Prietenia dintre popoare e de mare însemnătate,
de nu mai ţinem minte!" pentrucă numai pe calea aceasta popoarele se
cunosc şi se preţuiesc unele pe altele, fac schim-
Ne bucură peste măsură orice buri economice şi culturale, se dezvoltă împreună
succes al românilor-americani şi îşi strâng rândurile ca în lume să fie pace şi
câştigat prin muncă cinstită şi bună voire, progres material şi spiritual.
dreaptă şi ne mândrim cu rea- Cele spuse despre toate naţionalităţile sunt
lizările lor. Iată de ce consem- realitate şi pentru românii americani. Ei sunt
năm aici cu legitimă bucurie americani integraţi deplin în patria lor ameri-
deschiderea cabinetului medical cană, în mentalitatea şi felul de a fi, de a trăi,
de dermatologie al Dlui Dr Con- a poporului american. Prin rezultatele lor în
stantin Predeţeanu Situat în muncă, în diferite sectoare de activitate (munci-
810 David Whitney Building, De- tori în fabrici, meseriaşi, ingineri, fermieri, doc-
troit, Michigan, acest cabinet tori, jurişti, artişti, comercianţi, constructori, mi-
medical de dermatologie înscrie litari, etc), ei sunt preţuiţi ca nişte cetăţeni
o nouă prezenţă românească în vrednici ai Canadei şi ai Statelor Unite ale Ame-
lumea medicală din Detroit şi
ricii.
reprezintă tenacitatea unui doc- Totodată însă, prin vrednicia lor, ei au răs-
tor român devotat specialităţii pândit bunul nume de român-american şi deci
sale. şi bunul nume al românilor în general. Căci vred-
nicia lor grăieşte despre vrednicia Americii, dar
Sub egida Academiei de Ştiin- şi despre vrednicia românului harnic, priceput,
ţe Sociale şi Politice, a Institu- inteligent, inventiv, omenos. De aceea vrednicia
tului de Arheologie şi a Institu- lor nu e preţuită numai în America, ci şi poporul
tului de Studii Sud,-Est Europe- român
ricani.
este mândru de realizările românilor ame-
ne. a apărut vol. I I din „Izvoa-
rele istoriei României", publicate Fiind deci buni fii ai poporului american, ro-
în text original şi traducere ro- mânii americani n'au uitat şi nu uită de fraţii
mânească de Haralambie Mi- lor din România, unde sunt mormintele strămo-
hăiescu, Gheorghe Stefan, Radu şilor, bisericile în care au fost botezaţi, rudele
Hâncu, Vladimir Hiescu şi Virgil mai apropiate sau mai îndepărtate. Precum nici
C. Popescu (Bucureşti, Editura rudele din România nu uită de cei de trăiesc în
Academiei Republicii Socialiste America. De aici vizitele ce se fac, corespondenţa,
România, 1970, 768 pag.) Este o ajutorarea frăţească reciprocă.
operă de o valoare ştiinţifică Vom aminti aici numai câteva elemente pe
deosebită, care pune la îndemâ- linie bisericească, prin care s'au arătat întotdeau-
na cercetătorilor izvoare literare, na bunele legături dintre românii americani şi
lucrări de caracter geografic, iz- fraţii lor din România, în deosebi din Transilva-
voare juridice, privind istoria nia.
României între anii 300 şi 1000.
Materialul documentar referitor Oricine răsfoieşte foaia „Telegraful Român"
la istoria Creştinismului româ- de la Sibiu, întemeiată de marele mitropolit An-
nesc este de o importanţă ex- |drei Saguna (3 Ianuarie 1853), care se tipăreşte
cepţională. şi azi ca foaie pentru credincioşi în Tipografia
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia
şi Sibiu, va găsi acolo multe date şi despre viaţa
Sub semnătura P. C. Pr. Prof. bisericească a românilor americani. Ne mărginim
Dumitru Stăniloae de la Institu- la românii plecaţi din Transilvania. Emigrarea
tul Teologic Universitar din Bu- în America se spune că ar fi început prin 1850,
cureşti, a apărut în limba engle- ca în 1906 să se numere 100.000 de emigranţi.
ză şi cu o introducere de Rev. Pricina emigrării era faptul că românii erau apă-
Fr. A.M. Allchin, eseul intitulat saţi sub stăpânirea străină a împărăţiei habs-
"The Victory of the Cross" burgice şi trăiau în mare sărăcie, după cum spu-
(S.L.G. Press, The Convent of neau chiar emigranţii în versurile următoare:
the Incarnation, Fairacres, Ox-
ford, 1971, 21 pag.). ,firicel de salamastră
Vai săraca ţara noastră
Premiul Herder oferit de Uni- Nu-i în stare să ne ţie
versitatea din Viena unor per- Că jelim de sărăcie...
• nică, spirituală, cu Biserica Ortodoxă Română, al humorului ţărănesc în care
sonalităţi marcante din sud-estul
Europei a fost decernat anul a- Doamne, măndră-i ţara mea
cesta, la începutul lunii Mai, Si săracă vai de ea
scriitorului Zaharia Stancu, poe- Copleşită-i de nevoi
tului şi pictorului cehoslovac Si'necată de ciocoi
Jiri Kolar, scriitorului Blaze Ko- Ce ne scot din ţară-afară
neski, preşedintele Academiei Viaţa ne-o fac mai amară..
Macedonene (R.S.F. Iugoslavia),
prof, universitar Dr Georgios A. (Din „Telegraful Român",
Nr. 10/1912)
Megas, membru al Academiei de
Ştiinţe din Atena, Dlui Kazimierz Ei n'au plecat cu gândul să nu se mai întoar-
Michalowski, membru al Prezi- că. Au plecat ca să stea câţiva ani, să câştige
diului Academiei de Ştiinţe din bani şi cu banii să-şi cumpere pământ, să-şi
Varşovia, arhitectului Michael ridice gospodării mai bune. Unii dintre ei aşa au
Sokolovski din Bulgaria şi di- şi făcut. E adevărat că nu toţi s'au întors cu
rectorului Arhivei ,3artok" din bani. Fiecare cum a nimerit, cum a muncit şi
Budapesta, Bence Szabolcsi. cum s'a chivernisit. Alţii însă au rămas în Ame-
ca. Si-au adus aici soţia şi copiii. S'au căsătorit
„Omul care...", de Horia Lo- cu fete din sat. De exemplu, din Pianul de Jos
vinescu, „Ape şi oglinzi", de Paul (lângă Alba-Iulia) au plecat mulţi feciori, ca
Everac, ,JZodia Taurului", de după câţiva ani să plece şi fetele să se căsăto-
Mihnea Gheorghiu, „Săptămâna rească cu feciorii rămaşi în America.
patimilor", de Paul Anghel şi Cum românii veniţi din Transilvania în Ame-
„Pisica în noaptea Anului Nou", rica erau legaţi de biserică, ei au căutat să-şi
de D. R. Popescu, au obţinut a- facă biserici şi să aducă preoţi care să slujească
nul acesta premiile pentru dra- în limba românească după datinele strămoşeşti.
maturgie în cadrul „Concursului De aceea ei au cerut Mitropoliei Ardealului, Ar-
de creaţie şi interpretare teatra- hiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba-Iulia şi
lă", care a avut loc în România. Sibiu, să le trimită preoţi. Intre timp unele Bise-
SI
rici Ortodoxe din America, cum a fost cea rusă,
au încercat să atragă pe români şi pe alţi orto-
docşi la acele Biserici. AMBROSE MOGA
Când s'a pus problema înfiinţării Episcopiei
Misionare Ortodoxe Române în America, tot Mi- Poezii populare
tropolia Ardealului a sprijinit dorinţa preoţimii
române-americane (exprimată întâi în Martie
N'am crezut că în Windsor,
1918, apoi în 1928 la Detroit) şi a dat în 1935 Ontario, Canada, voi descoperi
pe primul episcop ortodox român în America un autentic poet popular in per-
(Policarp Moruşca), urmat de episcopul Andrei soana Dlui Ambrose Moga. Am
Moldovanul, originar din Arhiepiscopia Sibiului. in faţă manuscrisul său cu cele
Urmaş vrednic al acestor episcopi a fost ales cu 527 poezii populare dactilogra-
cinci ani în urmă P. S. Victorin, la a cărui sfin- fiate în ortografia personală a
ţire şi intronizare a fost reprezentată şi Pa- autorului care n'a avut norocul
triarhia Română şi Patriarhia de la Ierusalim să înveţe să scrie româneşte în
şi Arhiepiscopia Greacă din America şi Mitropo- şcoala primară. A sosit în Cana-
lia Transilvaniei. Aceşti trei episcopi români din da în primăvara anului 1929, la
America sunt episcopi ortodocşi români canonici, 7 Aprilie, cu vaporul, fiind origi-
pentrucă au fost hirotoniţi de ierarhi ortodocşi nar din Banat dintr'un sat de
canonici şi sunt recunoscuţi de toate Bisericile pe lângă oraşul Arad. Se reco-
Ortodoxe din America şi dm toată lumea. Si aşa mandă singur în stihuri popula-
cum alte episcopii ortodoxe din America au legă- re: „Ambrose Moga mă chiamă/
tură cu Patriarhiile respective (Constantinopol, Lumea ceasta mi-o fost dragă/
Antiohia, Alexandria, Ierusalim, Moscova, Bel- N'am avut parte dă ea / Si nici
grad, etc) şi Episcopia Misionară Ortodoxă Ro- loc în ţara mea / Bănuim dă
mână în America, episcopie autonomă care se cele multe / După zilele trecute /
Bănuim dă ţara mea / Si sărac-
conduce singură după rânduielile Ortodoxiei ro- am fost în ea / Bănuim dă cela
mâneşti, are legătură spirituală şi canonică cu mult / După timpul cel trecut /
Patriarhia Română. Si aşa cum la cererea paro- Eu am lăsat ţara mea / Si-acum
hiilor, Mitropolia Ardealului a trimis preoţi în bănui după ea / ... / Că m'ajuns
parohiile ortodoxe române în America, şi astăzi doru dă ţară / Si m'aş duce 'na-
la dorinţa credincioşilor şi la cererea Episcopiei poi iară / Că eu ţara mi-am lă-
Misionare vin preoţi din România pentru paro- sat / Si de doru ei nu scap / ...
hiile româneşti din America şi Canada. De ase-
menea, I.P S. Mitropoliţi, P. S. Episcopi, P. C. Judecându-1 după ochii vioi şi
Profesori de Teologie vizitează Episcopia Misio- iscoditori, după firea sa veselă şi
nară şi parohiile ei, bucurându-se că „fraţii sunt neastâmpărată, după glumele sa-
împreună" în credinţa ortodoxă românească. Dar le şugubeţe cu tâlc
şi credincioşii ortodocşi români au trimis şi tri- după optimismul săuromânesc şi
molipsitor,
mit daruri la bisericile din localităţile unde îşi nimeni n'ar crede că Dl Ambrose
au neamurile. Astfel, „Telegraful Român" în-
crestează în anul 1905 contribuţia dată de româ- Moga a trecut de 70 de ani şi
nii americani pentru ridicarea Catedralei Mitro- că cei 42 de ani petrecuţi in
politane din Sibiu, unde au fost hirotoniţi epis- Canada nu i-au schimbat cu ni-
copii Moruşca şi Moldovan, de mitropolitul Nico- mic apucăturile şi felul lui de a
lae Bălan al Ardealului. In 1920, mitropolitul Ni- fi. L-am cunoscut în casa Dnei
colae Bălan mulţumeşte românior din Ohio pen- Ileana Lucaci, fiica Dlui Theo-
tru donaţia făcută orfelinatului susţinut de Mi- dor Hadre fărmar bătrân de 86
tropolie, donaţie care arată „credinţa ortodoxă ani,poveşti unde mulţi arădani se adună
şi dragostea de neam" a lor. Cum în vremea la şi glume, râzând de
războiului din 1914-1918 multe biserici ortodoxe tâmpărându-şidin
păţaniile lor Canada şi as-
dorul
române din Transilvania au rămas fără clopote, înfiripă o atmosferă românească de ţară. Se
căci împărăţia a turnat din ele tunuri, românii de
americani trimit clopote în satele lor (în 1921 la uneori şezătoare populară, colorată
Spring, în 1922, la Sâmbăta de Jos, ş.a.). Donaţii pulare cu frânturi de versuri po-
se trimit în 1927 la bisericile din Sâmbăta de se Moga. improvizate de Dl Ambro-
Sus, Părâu, Dăişoara, Sona, Sebeşul de Sus şi nu uşor l-am Aşa l-am cunoscut şi
de Jos, Jina, Sugag. Făgărăşenii în deosebi tri- credinţeze versurile convins să-mi în-
mit în 1927 bani pentru rezidirea de către mitro- re i-au alinat pribegia populare ca-
politul Nicolae Bălan a Mănăstirii „Brâncovea- mar de ani departe de ţară. atâtor a-
nu" de la Sâmbăta de Sus, mănăstire care azi mărturisit nu fără sfială că, Mi-a
este mândria nu numai a Tării Făgăraşului, ci tinereţe, era chemat pe la nunţi în
şi a Mitropoliei Ardealului. Astfel credincioşii ro- şi petreceri să spună strigături
mâni din America s'au împreunat cu credincioşii populare pe care le improviza
din România pentru „bunăstarea sfintelor lui după oameni şi împrejurări. Cu
Dumnezeu biserici"; ca şi aici şi acolo să se înalţe
rugăciuni către Dumnezeul milostivirilor, pentru | vremea a început să le scrie ca
să-i treacă de urât, cum şi le
ocrotirea bunilor fii ai Bisericii strămoşeşti şi aducea
pentru pacea a toată lumea. aminte, şi aşa s'au adu-
nat peste 527 de asemenea pro-
ducţiuni în cel mai autentic spi-
E adevărat că viaţa bisericească a românilor rit popular românesc. O cerce-
americani n'a fost întotdeauna liniştită. Au fost tare atentă a manuscrisului Dlui
ani când s'au rupt în două sau trei tabere. Si Ambrose Moga va scoate la ivea-
urmele acestor rupturi încă nu s'au şters. Se lă motivele folclorice comune de
limpezeşte însă din ce în ce mai mult convinge- inspiraţie şi felul său personal
rea că dezbinarea este slăbiciune, pe când unita- de a le prelucra sau de a le
tea este putere Mântuitorul se roagă ca toţi re-crea, departe de ţară, în so-
să fie una. Faptul că toţi sunt cetăţeni americani, cietatea românilor canadieni.
că toţi sunt români ortodocşi — unii dintre ei, Multe versuri populare cunoscu-
când au plecat în America, aparţinând de Mitro- te din alte colecţii apar într'un
polia Ardealului, de Patriarhia Română — trebuie context nou, ca simple citate,
să ne întărească în hotărîrea de a fi una. Si una pentru a ilustra stările sufleteşti
pot fi preoţii şi credincioşii ortodocşi români ale autorului. Mânuind versul
americani în o singură Biserică Ortodoxă Româ- popular cu uşurinţă şi uneori cu
nă în America, eventual cu două Eparhii, Bi- îndemânare, Dl Ambrose Moga
serică autonomă care păstrează legătura cano- nu este lipsit de un anumit simţ
legătura dragostei cu Biserica Mamă, şi e în voia bună şi dragostea de viaţă
relaţie cu toate Bisericile Ortodoxe din U.SJV. sunt vecine cu ironia şi satira
şi în conlucrare ecumenistă cu celelalte Biserici socială. Străinătatea este o temă
din America. Desigur, Biserica aceasta nu mai predilectă în poezia Dlui Ambro-
e ca un prunc, ci ca un om matur, care are fa- se Moga: „Străin ca mine n'o
milia şi casa sa — care însă îşi cinsteşte şi îşi fost / Nici nainte de Cristos /
iubeşte mama după cuviinţă şi nu o înlocuieşte Si mă tem c'am s'o păţesc / Tot
cu altă „mamă". Faptul că toţi avem aceeaşi Bi- străin am să trăiesc / Străin
serică Mamă, că toţi suntem ortodocşi români prin străinătate / Am să trăiesc
americani, îndreptăţeşte Episcopia Misionară mai departe..."
Ortodoxă Română în America să nădăjduiască
mereu că va veni ziua când fiii ei se vor întâlni Poate că Institutul de Folclor
iarăşi la o măreaţă Sfântă Liturghie a Ortodoxiei din Bucureşti ar fi interesat să
româneşti din America şi vor înţelege mai adânc cunoască asemenea poeţi popu-
chemarea: „Să ne iubim unii pe alţii, ca într'un lari români canadieni sau ame-
gând să mărturisim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfân- ricani. Mai mult, consider o da-
tul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită". torie naţională studierea folclo-
Si de atunci, aşa cum Sfânta Treime e nedespăr- rului românilor americani şi ca-
ţită, şi românii ortodocşi din America vor fi nadieni în convieţuirea şi între-
pentru totdeauna „de o fiinţă şi nedespărţiţi", pătrunderea lui cu folclorul altor
una în dragostea de patria lor americană, în grupuri etnice, departe de cerul
dragostea de Episcopia lor românească, în dra- carpatin sub care a înflorit. S'ar
gostea de fraţii lor din Biserica Mamă şi din putearămas vedea atunci mai clar ce-a
ţara moşilor şi strămoşilor noştri, în dragostea mai din zestrea folclorică
pe care românii-americani din
faţă de toate Bisericile Ortodoxe Canonice şi a treia şi a patra generaţie au
faţă de lucrarea Consiliului Ecumenic al Biseri- moştenit-o de la părinţii lor.
cilor pentru pace şi înfrăţire în întreaga lume.
N. GHEORGHE ALEXE