IMAGISTICA

SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR
 Elemente anatomice

 Cordul şi vasele mari

 Vasele pulmonare periferice
 Vasele sistemice periferice
Ramurile imagisticii medicale care se utilizează
pentru explorarea sistemului cardiovascular

A. Radiologia
B. Ultrasonografia
C. Rezonanţa magnetico-nucleară (RMN)
D. Medicina nucleară
E. Termografia
 Explorarea radiologică a sistemului
cardiovascular

 Radiografia simplă
 Radiografia cu substanţe de contrast:
angiografia: aortografia
coronarografia
angiopulmonografia
angiografia vaselor periferice
cateterism cardiac
 Tomografia computerizată
 Aportul actual al radiografiei cutiei
toracice

 Pozițiacordului
 Aprecierea dimensiunilor cordului (ICT)
 Configuraţia cordului
 Explorarea sistemului vascular pulmonar (desenul
pulmonar)
 Explorarea mediastinului
Radiografia cutiei toracice dorzoventrală

Arcul aortic
Aorta ascendentă,
Vena cava superioară Artera pulmonară
Urechiuşa atriului
stâng

Atriul drept
Ventriculul stâng
Variantele de normă a umbrei cordului
a) La hiperstenic
b) La normostenic
c) La astenic

a) b) c)
 Convexităţile
cordului.
Proiecţia laterală
stângă
22
1
3 1) Ventriculul drept
4 2) Aorta ascendentă
3) Atriul stâng
4) Ventriculul stâng

Lungimea conturului VD (1) =

lungimea conturului VS (4) și
fiecare ≤ 7 cm
 Indice cardiotoracic
Raportul diametrelor transversale
maxime ale umbrei cardiace şi
ale peretelui toracic, măsurate
pe un clişeu radiografic de faţă
(în plan frontal).

ICT normal:
 la noi-născuţi: până la 0,58
 la adolescenţi şi adulţi:
0,44-0,48, până la 0.5
 la vârstnici: 0,50-0,55
 Configuraţia mitrală a cordului
 Golful cardiac dispare
 Unghiul atriovasal
deplasat cranial
 Butonul aortei slab
pronunţat sau lipseşte
 Cordul poate fi mărit
spre stânga în diferită
măsură
 Configuraţia aortală a cordului
 Golful cardiac
pronunţat
 Unghiul atriovasal
deplasat caudal
 Aorta toracică
modificată
 Cordul mărit spre
stânga
 Configuraţia trapezoidă (tricuspidiană,
triunghiulară) a cordului

 Umbra cordului mărită

în sens transversal
bilateral
 Unghiurile atriovasale
deplasate cranial
bilateral
 Arcurile nivelate
 Desenul pulmonar normal

 Este constituit de artere şi vene pulmonare

 Vasele se divizează dihotomic (fiecare se împarte în 2)
 Diametrul fiecărui vas mai mic este de 2 ori mai mic decât
diametrul vasului precedent
 La radiograma în ortostatism, desenul pulmonar este mai
pronunţat în regiunile inferioare
 La distanţa de 1,5-2 cm de la peretele toracic, desenul
pulmonar nu se mai vizualizează (“mantaua pulmonară”,
segmentul capilar)
 Schimbări patologice ale desenului
pulmonar în patologia cardiovasculară
 Hipovolemie (“desenul pulmonar însărăcit”)
 Hipervolemie
 Staza venoasă
 Hipertensiune:
o arterială
o venoasă
o mixtă
 Schimbări patologice ale desenului
pulmonar în patologia cardiovasculară
Hipovolemie
 Hipertransparenţa câmpurilor
pulmonare
 Arterele pulmonare periferice
îngustate
 Hilurile pulmonare îngustate,
cu structura păstrată (uneori
nu se vizualizează cert)
 Arcul arterei pulmonare poate
fi concav; bombat sau normal
 Schimbări patologice ale desenului
pulmonar în patologia cardiovasculară
Hipervolemie arterială
 Dilatarea vaselor pulmonare
 Câmpurile pulmonare
transparente
 Hilurile dilatate, cu structura
păstrată
 Opacităţi nodulare în
vecinătatea hilurilor (vasele
dilatate în secţiunea
transversală)
 Golful cardiac de regulă
nivelat, bombează arcul arterei
pulmonare
 Schimbări patologice ale desenului
pulmonar în patologia cardiovasculară

Staza venoasă. Edemul

interstiţial
 Omogenizarea hilurilor
 Diminuarea transparenţei
câmpurilor pulmonare
 Contur vaselor şi a
bronşiilor devine neclar
 Linii Kerley
 Schimbări patologice ale desenului
pulmonar în patologia cardiovasculară
Hipertensiunea pulmonară
 Hilurile dilatate, cu structura
păstrată
 Opacităţi nodulare în
vecinătatea hilurilor (vasele
dilatate în secţiunea
transversală)
 Însărăcirea desenului
pulmonar la periferie
 Bombează arcul arterei
pulmonare
 Venele pulmonare îngustate
 Investigaţii radiologice cu substanţe de contrast.
 Ventriculografia
 Angiografia
 Aortografia
 Angiocoronarografia
 Angiopulmonografia
 Arteriografia
 Flebografia
Tomografia
computerizată
 Tomografia computerizată. Indicaţii

Explorarea aortei şi ramurilor ei principale

Explorarea vaselor pulmonare periferice (în malformaţiile
cardiace congenitale complexe)
Mai rar, explorarea tumorilor cardiace şi a patologiei
pericardului
CT fără substanţă de contrast.
Calcificarea arterei coronariene
 CT
Angiocoronarografia Angiocoronarografia:
reconstrucţia 3D
 Explorarea ultrasonografică a sistemului
cardiovascular
 Ecocardiografia: transtoracică;
transesofagiană
modul M
2D
3D
cu contrast
 Ultrasonografia Doppler
Doppler pulsatil
Doppler continuu
Doppler color
Doppler tisular
 Aportul ecocardiografiei

 Analiza precisă a anatomiei intracardiace

 Analiza hemodinamicii intracardiace şi la nivelul
vaselor mari
 Analiza contractilităţii miocardului
 Explorarea pericardului
ECOCG transtoracică, secţiunile standard
ECOCARDIOGRAFIA TRANSTORACICĂ
ECOCG modul M
2D ECOCG
Ventriculul unic
Doppler ECOCG
Doppler color
Doppler color
Aparate ECOCG portative
 Aportul IRM
 Analiza funcţiei globale şi segmentare a miocardului,
masei miocardului (în special, în cazul ischemiei
miocardiale)
 Diagnosticul diferencial al cardiomiopatiilor
 Analiza anatomiei intracardiace (în malformaţiile cardiace
congenitale complexe)
 Evaluarea tumorilor intra- şi paracardiale
 Evaluarea patologiei pericardului
IRM a cordului
IRM a cordului
Medicina nucleară: metode de explorare a
cordului

 Angiocardiografie
 Scintigrafia
miocardului
 Metode tomografice: SPECT, PET
Scintigrafia cordului
Medicina nucleară: metodica SPECT,
secţiuni standard

Ax scurt

Ax lung

Orizontală
Medicina nucleară: metodica SPECT,
aprecierea rezultatelor
La efort fizic În repaos

Norma

Ischemia

Cicatrice
Scintigrafia miocardului – imaginea normală
Scintigrafia miocardului – infarct transmural al
peretelui inferior al VS