Emil Erlemayer

Richard August Carl Emil Erlenmeyer, a fost un german chimist cunoscut

pentru a contribui la dezvoltarea timpurie a teoriei structurii, formularea regulii
Erlenmayer , și proiectarea unui tip de balon chimic , care este numit după el.
Erlenmeyer sa născut în Wehen, Ducatul Nassau, în 1825, fiul unui pastor
protestant, sa inscris la Universitatea din Giessen pentru a studia medicina, dar
după participarea la cursuri de Justus von Liebig schimbat la chimie. In vara
anului 1846 a plecat la Heidelberg timp de un an, și a studiat fizica, botanica si
mineralogie, revenind la Giessen în 1847. După ce a lucrat ca asistent al lui H.
Will și apoi la Carl Remigiu Fresenius , Erlenmeyer a decis să se dedice chimiei
farmaceutice . În acest scop , a studiat la Nassau, unde a trecut examenul
farmaceutice de stat, iar la scurt timp după aceea a achiziționat activitatea unui
spițer, în primul rând la Katzenelnbogen și apoi în Wiesbaden . El a devenit
nemulțumit de farmacie și a revenit la chimie, terminând doctoratul la Giessen în
1850.
In 1855 sa mutat la Heidelberg pentru a lucra la îngrășăminte în laboratorul
lui Robert Bunsen . El a dorit să învețe, dar asociații Bunsen nu li sa permis să ia
studenților privați. Prin urmare, cu ajutorul soției sale, el a transformat - o într -
un laborator vărsat privat. In 1857 a devenit privatdocent și teza de abilitare "La
fabricarea bălegarul artificiale cunoscut sub numele de superfosfat" conținea o
descriere a mai multor substanțe cristaline care interesează foarte mult pe Robert
Bunsen .