Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curente Literare
Curente Literare
Clasicismul este un curent literar artistic ce apare în Franţa, între sec. al XVII-lea-
sec. al XIX-lea.
Reprezentanţi de seamă sunt Corneille, Racine, Mollire, Boileau, La Fontaine, La
Bruyere.
În literatura română se manifestă în perioada veche la Dimitrie Cantemir și Miron Costin
(prin construcția frezelor specific latină) în perioada pașoptistă (în simbioză cu romantismul)
la V. Alecsandri (pasteluri, Fântâna Blanduziei), Al. Odobescu, Grigore Alexandrescu
(meditații, satire, fabule), Bolintineanu, B.P. Mumuleanu, Asachi, Barițiu dar și mai târziu în
operele lui M. Eminescu (Scrisori, perfecținea formei poeziei), I. Creanga, I.L. Caragiale, I.
Slavici (construcția personajelor), Titu Maiorescu, Ion Pillat, L. Blaga, Călinescu, Șt. A.
Doinaș. Majoritatea acestor scriitori dar și intelectualii contemporani lor s-au format sub egida
modelului clasic prezent în școlile din București, Iași, Blaj.
Clasicismul reînvie valorile literaturii antice (în special grecești), considerate idealuri de
echilibru și armonie și are ca scop modelarea individului astfel ca el sa atingă idealul
frumuseții morale
La noi clasicii iau formele și modelele antice și le adaptează pentru a exprima idealuri ale
vremii lor ca de exemplu formarea statului național unitar român
Trăsături:
- accentul pus pe raţionalitate (chiar şi în artă) în dauna pasiunii;
- cultivă legile armoniei, echilibrului, simetriei;
- personajele sunt construite ca eroi ideali, funcționând ca modele pentru societate;
- ele sunt animate de principii morale ferme (cinste, prietenie, adevăr, patriotism etc.);
- sunt strâns legate de stat, datoria cetățenească fiind mai presus de sentimentele
personale;
- puritatea genurilor şi a speciilor ( nu se amestecă);
- speciile utilizate (imn, odă, poem epic, tragedie) erau socotite specii superioare ale
literaturii dar și poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.);
- în tragedie (specie dramatică specifică perioadei antice) se respectă regula celor trei
unităţi: (timp- 24 h, spaţiu – decor unic, acţiune – un singur conflict);
- stilul este caracterizat de simplitate și veridicitate;
- are în prim planul reflectării aristocrația ca și clasă socială.
Paşoptismul
Situată între 1830 – 1860, perioada paşoptistă marchează în istoria culturală a
românilor procesul de modernizare rapidă a societăţii româneşti sub influenţa modelor
culturale occidentale.
Trăsături:
- combaterea imitaţiei
- crearea unor opere originale de inspiraţie naţională: istoria, natura, folclorul;
- teme specific: natura, istoria, tema patriotică;
- elanul revoluţionar;
- caracterul national;
- lupta pentru unitate naţională;
- lupta pentru unitatea limbii;
- coexistenţa mai multor curente literare chiar şi în aceeaşi operă: romantismul,
clasicismul, iluminismul, umanismul.
Trăsături:
Trăsături:
- muzicalitatea prin imagini auditive, prin motivul instrumentelor muzicale, prin ritm;
Trăsături: