Sunteți pe pagina 1din 12

Anestezia in stomatologie si

chirurgie OMF

     Anestezia dentara


     Anestezia reprezinta introducerea in organism a unor substante care au
proprietatea de a provoca disparitia sensibilitatii.
     Cuvantul “anestezie” provine din limba greaca si semnifica absenta sau
pierderea senzatiei.
     Anestezicul este substanta care atenueaza sau inlatura temporar durerea.
Exemple: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina,
procaina, tetracaina, cocaina.
- se face in functie de segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele
anestezice si mecanismul lor la acest nivel. Exista trei tipuri mari de anestezie:
• Anestezia locala - este cea produsa prin contactul substantelor anestezice, de
tip local, pe receptorii periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in
faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare.

• Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin


nervii periferici, plexurile nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala,
tronculara, intravenoasa sub garou si mai cunoscute de dumneavoastra -
rahianestezia si anestezia peridurala.
• Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o multitudine de
substante si o aparatura speciala, ea realizeaza mai multe deziderate: analgezia
(inlaturarea durerii si a reactiilor vegetative ale acesteia), hipnoza (sau somnul
anestezic), relaxarea musculara si echilibrarea functiilor vitale.

- anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa de anestezic local a terminatiilor


nervoase periferice perilezional (intradermic, subcutanat, intrafascial,
intramuscular);
- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive
de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii
neuronilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare:
bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in
jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata
bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar)
bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert)
bloc al nervului sciatic
bloc al plexului lombar (N femural, obturator, femurocutan lateral)
bloc al nervilor intercostali
bloc spinal (rahianestezie)
bloc epidural (peridural, extratecal)
- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier) - interventii chirurgicale asupra
membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea
membrului golit in prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului
prin aplicarea unui garou la radacina sa;
- anestezia generala - inhalatorie (IOT, laringiana), intravenoasa

            Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune


- pierderea constientei ori somn profund - care este datorata administrarii unui
agent anestezic, fie prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau de
agenti halogenati), fie pe cale intravenoasa (barbiturice, ketamina, etomidat si
mai recent diprivan)
- disparitia durerii - care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice
ca fenoperidina sau fentanilul
- folosirea unei substante paralizante - care permite relaxarea musculara
necesara unei bune desfasurari a intreventiei
Privind modul de actiune al anesteziei generale asupra organismului se refera la:
- agenti blocanti neuromusculari
- pierderea cunostintei
- cortexul cerebral
- agenti inhalatori pentru a controla raspunsul autonom si a produce analgezia si
amnezia
- benzodiazepine pentru efectulbenzodiazepine pentru efectul  antianxios si
amnezic
- obstructionarea conducerii nervoase
- intreruperea transmiterii sinaptice

Riscurile anesteziei dentare


Zona anesteziata nu amorteste. Cauza: anomalia anatomica a zonei anesteziate
- Anestezia “nu se prinde” atunci cand in zona anesteziata este o infectie, iar pH-
ul organismului este in scadere (5-6) fata de valoarea normala (7,4)

Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in
artera
- Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata
unde va intra acul, un anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei
locale, acul poate nimeri o structura nervoasa. La pacientii mai
slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau o artera este mai mare.
- Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar din cauza
vasoconstrictorului, care provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin)
Dureri prelungite, amorteala, parestezie
Leziuni vasculare
Leziuni nervoase
Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul
anesteziei pentru dintii inferiori
Hematomul obrazului
- Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate
acul seringii
- Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului (se
aplica pentru 24 h un pansament compresiv apoi  tratament cu antibiotice)
Necroza mucoasei
Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului
Intoxicatii sistemice
Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei
acestora de catre substanta anestezica
Reactii de hipersensibilitate sau alergice - este bine ca daca nu ati mai facut nici
o anestezie locala in scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test
alergologic (prin test cutanat)
Reactii adverse date de vasoconstrictor
Riscul de infarct miocardic
Trimusul - limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in
masticatie
 
In stomatologie si chirurgie OMF, anestezia generala prezinta multiple elemente
de
dificultate si risc specific acestui teritoriu datorita:
- zonelor reflexogene mai numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial care expun
pacientul la declansarea unor reflexe nocive;
- dezvoltarii unor procese patologice (tumori, supuratii) in raporturi strinse cu
caile aeriene superioare; 
- limitarii sau imposibilitatii deschiderii gurii in constrictiile de maxilare sau
anchilozele temporomandibulare;
- dificultati de a mentine permeabilitatea cailor respiratorii care risca sa fie
compromisa in cursul interventiilor prin secretii, singe, corpi straini; 
- desfasurarii in acelasi teritoriu a activitatii operatorului si anestezicului si
limitarii reciproce a cimpului lor de actiune;
- dificultati de urmarire clinica a mersului anesteziei prin supravegherea miscarii
globilor oculari, a reflexelor palpebrale

Utilizata in: oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie


Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva,
vezicala
            TEHNICA
Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului.
Administrarea se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1
minut pe mucoasa cu pasta analgezica si in mod current prin aplicarea unui
tampon imbibat cu anestezic si lasat citeva minute pe locul unde se va intervene,
sau prin pulverizare sub presiune.
Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de
aproximativ 1-2 minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia
anestezicului, cantitatea utilizata si 
intinderea zonei de aplicare trebuie atent controlate.
Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu pantocaina 0,5%,
cocaina 2% sau prin pulverizarea acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea
insasi reflexul de voma.
Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului nazopalatin aplicind
cite un tampon imbibat in anestezic pe planseul foselor nazale linga septul nazal,
indaratul subseptului; cutanat anestezia nervului lingual prin aplicarea
tamponului pe mucoasa planseului bucal in santul paralingual la nivelul
ultimului molar.

Indicatii
- restrinse la interventiile superficiale si de scurta durata, adica, incisia unui
abces superficial subcutanat sau submucos, extractia unui dinte temporar cu
rizaliza accentuate

Se izoleaza cimpul operator, se usuca regiunea si se proecteaza jetul de


kelen de la o distanta de 25-30 cm, urmarind linia de incizie printr-o miscare
continua a jetului de-a lungul ei. Pentru grabirea evaporarii se poate proiecta
concomitant asupra regiunii un jet de apa. Aparate special pentru administrarea
locala a kelenului ii maresc eficienta. Instalarea analgeziei este indicata prin
aparitia unei coloratii albe; zona respectiva devine dura si se acopera cu un strat
asemanator cu zapada.

Anestezia prin injectie


Sunt necesare instrumente de examinare; seringi Record sau din material plastic de 2
si 5 cm; ace de injectie inoxidabile cu bizoul scurt, bine ascutite, nu prea subtiri, de
lungimi diferite, scurte de 2.5-4 cm, lungi de pina la 12cm; pensa anatomica pentru
manipularea acelor; comprese sterile; eter, alcool 70% simplu sau iodat de 2%.
Reguli generale: bolnavul este examinat corect; ne asiguram ca nu
prezinta contraindicatii pentru anestezia locala si ca a fost
corect efectuata preanestezia.
Pentru anestezia pe cale cutanata se barbiereste locul de punctie, se degreseaza pielea
si se antiseptizeaza cu alcool 70% sau iodat, aplicat de la centru spre periferie. Pentru
anestezie pe cale orala, bolnavul isi clateste gura cu sol antiseptica, apoi i se
aplica aspiratorul de saliva.

ANESTEZIE PRIN INJECTARE (sau prin infiltratie


locala) - se
realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in tesuturile pe
care se intervine chirurgical sau in jurul acestora , si sau prin
injectarea anestezicului local la distanta (anestezie in baraj) de locul
unde se intervine chirurgical.
Acestea pot fi
     directa intramucoasa
     punctiforma
   liniara (superficial, profunda)
   difuza
   intragingivala
   plexala - indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in
dreptul dintelui
     “in baraj” - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces
tegumentar)
     tronculara - anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea
anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
     intraligamentara – anestezicul local se depune in tesutul periodontal
   intrapapilara - la nivelul papilei dentare
     intraseptala - se foloseste rar
     intraosoasa - se foloseste foarte rar
     intrapulpara - la nivelul pulpei dentare

Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca: obturatii, curatarea


cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.

Tehnica
Pentru a face intepatura mai usor de suportat, se efectueaza o anestezie
topica cu pantocaina 2% sau un spray analgezic. Acul este schimbat pentru o
fiecare noua intepatura si se evita atingerea sa de buze, dinti, limba. Bizoul
acului este indreptat spre planul osos.
Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1 %) pe linia de
incizie pana la aparitia efectului de “coaja de portocala” (buton dermic) - in
abcese.
Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina, ropivacaina) plan
cu plan, permite efectuarea de operatii de apendicita, hernie, organe genitale, iar
infiltrarea peritoneului si a mezourilor permite operatii mari pe abdomen la
bolnavii tarati. Infiltrarea trunchiurilor nervoase permite realizarea anesteziei
loco-regionale de conducere (tronculara – nv. sciatic, nb. colaterali digitali;
plexulara – cervical, brahial; spinala - rahidiana si peridurala)

            Infiltratie locala
 Interesata este doar o zona anume.
 Tehnica:
- La o interventie complicata necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o
dilacerare a tesuturilor.
- Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face mai intai un
buton intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat
pe traiectul liniei de incizie, plan cu plan, in pielea sau mucoasa, tesut celular,
muschi. Acul este impins aspirind si injectind incet sol anestezica in tesuturi,
apoi este retras partial si introdus in
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior.
Anestezia se instaleaza in 5 min.

Infiltratie la distanta
 Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate la distanta, circumscriind
intr-o figura
geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o
anestezie
terminala, deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu
deformeaza
cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .
 Indicatii - restrinse, in interventiile pe obraz, regiunea submandibulara etc., in
special pentru extirparea unor tumori.

ANESTEZIA PLEXALA: indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea


anestezicului in dreptul dintelui.

 Arcada superioara - acolo unde corticala osoasa e subtire


- Aria anesteziata: periostul, osul, mucoasa vestibulara, 1 maxim 2 dinti daca
substanta anestezica se lasa intr-un singur loc
- Indicatii:
*pulpectomii vitale
*extractii dentare
*rezectii apicale
*extirpari chisturi, epulide, etc.
*plastii limitate mucoasa sau os
- Contraindicatii:
*interventii de chirurgie parodontala
*anestezia unui grup de dinti
*infectie sau inflam a mucoasei
*corticala anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)
-Tehnica
- punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila (in fixa =>
distensie = durere)
- bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
- directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si D de acesta
- injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se anestezicul
sub mucoasa, intre aceasta si periost, lent, fara presiune
- lasarea anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare mai
rapida a anesteziei (difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie mai intinsa
pentru anestezia IS punctia anestezica se poate face trecand cu acul prin frenul
buzei superioare, dinspre partea opusa zonei pe care dorim sa o anesteziem
datorita dispozitiei filetelor nervoase prin anastomozele cu ramurile nervoase
contralaterale.

 Arcada inferioara – zona incisivilor, si in special la copii si tineri


- Indicatii:
*anestezia a 1-2 dinti frontali
*anestezia mucoasa si periost reg V frontale
*vasoconstrictia unui teritoriu
- Contraindicatii:
*afectiuni de tip infamator in regiunea frontala
*procese tumorale
-Tehnica
-idem

6. Anestezia regionala/tronculara
ANESTEZIA TRONCULARA: anestezia unuia sau mai multor dinti
deodata - introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
- este o anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe traiectul
trunchiului nervos sau la nivelul orificiilor osoase de intrare sau iesire a
trunchiurilor nervoase, intrerupand conductibilitatea si propagarea sensibilitatii
dureroase:
1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se produce anestezia
lui si a tuturor ramurilor nervului trigemen.
2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare) ea
actioneaza asupra nervului maxilar.
3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra
nervului mandibular si a maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.
4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra nervii dentari supero-
posteriori sau nervul dentar inferior sau pe unde ies nervii suborbitari si
supraorbitari, naso-palatin, palatin mare, mentonier si incisiv. Daca se depune la
nervul lingual, bucal, maseter, sau maseterinul, care se desprin din trunchiul
principal mandibular, anestezia se numeste tronculara periferica.
- este o anestezie sigura, reduce volumul solutiei injectate, reduce numarul de
intepaturi, tehnica este simpla, atat exo cat si endo.

Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (terminala a nervului


oftalmic), ca zone de anestezie sunt cuprinse tegumentul pleoapei superioare,
tegumentul unghiului intern al orbitei, tegumentul regiuni frontale pana la
vertex, osul frontal cu musoasa sinusului frontal, tegumentul radacinii nasului,
tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul sacul lacrimal si segmentul medial
al pleoapelor.
- Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia din chirurgia
maxilo-faciala, pt regiunile invecinate nervului supraorbitar, pt plasti sau
interventie pe sinusul frontal.
- Dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in reperarea
orificiului

REPERELE GAURII SUPRAORBITARE (osoasa)


- pe arcada sprancenoasa la 2-3 mm deasupra marginii osoase,
- la 1 cm lateral de unghiul intern al orbitei,
- pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera

 Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece


la intepatura, acul patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase, in 1/3
interna a arcadei sprancenoase, medial cu orificiul supraorbitar. Directia acului
si profunzimea, usor in jos, inafara si inapoi. Imediat dupa ce se inteapa se cade
pe os, in scobitura supraorbitara si fara sa se patrunda in orificiul supraorbitar
dar pastrand contact cu osul, aici se va depune anestezicul. Pt anestezia ambelor
ramuri ale nervului oftalmic, locul de intepatura e intersprancenos. Directia
acului va fi impins intr-o parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care
trece prin regiunea sprancenoasa

dintii incisivi si caninul, partial premolarii 50% din cazuri, osul, parodontiul si
mucoasa vestibulara, pleoapa inferioara si fata latero-nazala, jumatatea buzei
superioare, peretele osos antero sinusal si mucoasa corespunzatoare a sinusului.
Este folosita in procedurile stomatologice si in chirurgia maxilo, atunci cand
anestezia plexala e insuficienta sau cand anestezia nu se pot face din motive
patologice.

REPERELE GAURII SUBAORBITARE - osoase, dentare, de parti moi si


mixte.
 Reperele osoase
- marginea inferioara a orbiteila 6-10 mm sub marginea inferioara a orbitei
- la unirea 13 interne cu cele 23 externe
- pe linia verticala care trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei
- pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara, suborbitara cu gaura
mentoniera
- pe linia verticala care trece prin sutura maxilo-malara
 Repere dentare
- pe verticala care trece prin axul PM2 superior sau intre primul si al doile
premolar
- cam la 25 cm deasupra apexului PM2 superior
 Reperele partilor moi
- la 0,5 cm inauntrul liniei verticale, medio-pupilare, cand pacientul priveste
inainte
- pe verticala care trece prin marginea interna a corneei
- pe vertiala care trece prin comisura bucala
 Repere mixte
- la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii cu linia oblica ce porneste
de la marginea gingivala intre IC si IL omolateral si care merge la aproximativ 4
mm deasupra partii interne a suturii fronto-malare. Repere pt situatia in cazul in
care se face pe calea exobocala: reperele gaurii suborbitare,aripa nazala, santul
nazo-genian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala: repere la gaura
suborbitara, fornixul vestibular superior, caninul, marginea inferioara a orbitei si
fosa si bosa canina.

Cea mai frecvent folosite sunt acele de mici dimensiuni, gura trebuie sa


fie intredeschisa, se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular intins, inainte se
poate aplica o anestezie topica, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza
marginea inferioara a orbitei cu indexul si gaura suborbitara cu policele.
Calea exobucala
Este in caz de leziuni endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.

La mandibula
ANESTEZIA LA SPINA SPIX  (n alveolar inferior)
- cale orala -

- Indicatii
*interventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de
la gaura mentoniera la linia mediana
- Contraindicatii
*procese inflamatorii sau tumori la locul de intepatura.

Reperele
- nivelul planului de ocluzie al M inferior
- creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului
mandibular
- plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului
pterigoidian
intern.

- Tehnica
- capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele
dentare larg deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara
- se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu indexul
mainii stangi cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele cand se
face la arcada stg
- locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1
cm deasupra planului de ocluzie al Minf
- directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu osul
in zona crestei temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada inferioara
- acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata interna
a ramurei mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii acesteia,
necesitatea mentinerii  contactului cu osul va face ca corpul seringii sa se
deplaseze progresiv catre linia mediana a mandibulei ajungand chiar in dreptul
C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a ramului mandibular
- injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si
continua pana la 1.5-2 cm, profunzime
- la 1 cm se aneseziaza n lingual
- la 1.5 – 2 cm nv. alveolar inferior situat mai posterior

Anestezia tronculara a nervului lingual


- odata cu anestezia nv. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se
depune AL la spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale
submandibulara, 5,5 cm)
- odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate)
- anestezie separata tronculara a nv. lingual.
Anestezia limbii
Nv. bucal e o ramura terminala a nv. temporo-bucal. Trece prin spatiul
pterigomandibular are traiect descendent si spre ant, paralel cu marginea ant a
ramurii ascendente a mandibulei, pe care o incruciseaza la nivelul bazei apofizei
coronoide (punct important pt anestezia tronculara) si se indreapta spre
obraz, aici in dreptul bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:
 intr-o ramura interna - pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in
dreptul molarilor inf (mai rar si in dreptul premolarilor, si uneori si zona
vestibulara superioara corespunzatoare molarului 1)
 si o ramura externa - care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-
comisurale
In stomatologie si chirurgia orala se abordeaza ramura sa interna prin:
- infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator
- sau prin anestezia tronculara la baza apofizei Coronoide.

- detartraj subgingival
- rezolvarea cariilor de colet vestibulare si subgingivale
- prepararea bonturilor subgingival
- plasarea unei matrici

- tehnica usoara pt anestezia prin infiltratie


- anestezia tronculara bazala a nv. mandibular

Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:


- Pacientul are gura larg deschisa. (Pentru  a anestezia prin infiltratie plexala
pacientul are gura intredeschisa). Mucoasa se dezinfecteaza cu alcool.
- Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu
marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei, la baza apofizei
coronoide, distal si bucal de ultimul molar
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar
superior;  corpul seringii e indreptata spre comisura bucala de partea opusa;
directia acului e inapoi, in afara si relativ orizontal.
- Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii
ascendente la baza apofizei coronoide, fara a intepa periostul, (2-4 mm
adancime), 0,3 ml/10 sec.

Anestezia tronculara bazala


- Nivel de incostienta care este foarte apropiat de nivelul anesteziei chirurgicale
complete. Pacientul nu raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli
durerosi (ex. intepaturi).
- Anestezia nervului maxilar.
- Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar impreuna cu dintii si
paradontiul respectiv, a sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei
foselor nazale si a vestibuluilui bucal superior, hemibuzei superioare, aripii
nasului si pleoapelor inferioare.

Anestezia ganglionara
- Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale lateral subzigomatica,
folosind procedeul Braun pentru anestezia nervului mandibular si un ac curb
pentru a patrunde
prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta
conditii mai favorabile de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda
prin gaura ovala pe
o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.
- In prezent acest tip de anestezie este inlocuita cu anestezia prin intubatie.

7. Anestezia regional prin acupunctura sau electropunctura


Anestezia regionala poate fi obtinuta prin stimulare periferica cu ajutorul unor
ace in puncte de elective diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se
intervene. Mecanismul analgeziei in raport cu teritoriul in care urmeaza a se
interveni. Pentru ca analgesia sa fie eficienta este necesara colaborarea
pacientului, increderea sa in succesul metodei. Stimularea acelor se poate obtine
manual imprimindu-li-se miscari de rotatie sau de dute-vino efectuate de medic
sau pacient, sau prin stimularea electrica utilizind un current de intensitate slaba.
Analgezia se instaleaza in 15-20 de

S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza in sistemul nervos central endorfine


(hormoni cu efect analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimuland nervii
periferici, ar distrage atentia de la durerea
de baza. Dupa medicina traditionala chineza, influxul vital, circula in corp in
lungul a 24 meridiane sau linii de inaintare, in legatura unele cu altele. Pe
lungimea fiecarui meridian se gasesc punctele-cheie. Ele se impart in 5
categorii:
- punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o functie organica
deficitara
- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o functie organica ce sufera
prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.)
- punctele surse care regleaza
- punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase spontan atunci cand
meridianul pe care se gasesc este perturbat
- punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala atunci cand ea se afla in
exces intr-un organ.

S-ar putea să vă placă și