CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE FORESTIERE ÎN

ROMÂNIA
Gheorghe Pârnuţă*
Marin Tudoroiu * Nicolae Şofletea** Mihai Daia***
Ecaterina-Nicoleta Chesnoiu* Alexandru Lucian Curtu**
Marius Budeanu*
Elena Stuparu*
Virgil Scărlătescu*
Gheorghe Guiman*
Adrian Lorenţ*
Mihai Filat*
Maria Teodosiu*
Marius Sorin Nică*
Corina Coandă*
Oliver Merce*
Maria Raţiu*
* Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
** Universitatea Transilvania Braşov
*** Regia Naţională a Pădurilor -ROMSILVA
 ELABORAREA LUCRĂRII

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului:

CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL DURABIL AL
RESURSELOR GENETICE FORESTIERE DIN ROMÂNIA
(COREGE- FOREST)
Ciclul de cercetare: X 2005- X 2008
Beneficiarii cercetărilor:
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării
- Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA
- Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
FINANŢAREA LUCRĂRII a fost făcută de la buget prin
Ministerul Educaţiei şi Cercetării (contract nr. 618/2005) şi
Cofinanţare RNP-ROMSILVA (subcontract nr. 63/2005).
Finanţarea Universităţii “Transilvania” Braşov (subcontract nr.
65/2005)

Lucrarea a fost analizată şi avizată în

Comisia de Avizare şi Control Ştiinţific (CACS) a ICAS
(proces verbal de avizare nr. 182/28.10.2008)
Comisia Tehnico-Economică (CTE) de Avizare a RNP
(proces verbal de avizare nr. 8343/17.11.2008).
Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS) a
MAPDR (proces verbal de avizare nr. 161/11.11.2009)
 NECESITATEA CONSERVĂRII RGF

Îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin

semnarea Rezoluţiilor Conferinţelor Ministeriale pentru Protecţia
Pădurilor din Europa (CMPFE, 1990,1993 şi 2003) adoptate la
• Strasbourg 1990- S2 Conservarea Resurselor Genetice Forestiere,
•Helsinki, 1993 – H2 Îndrumări Generale pentru Conservarea
Biodiversităţii Pădurilor din Europa şi
•Viena, 2003 - V4 Conservarea şi Sporirea Diversităţii Biologice a
Pădurilor din Europa.
 La nivel european a fost lansat în anul
1994 Programul European al Resurselor
Genetice Forestiere – EUFORGEN, coordonat
de Institutul Internaţional de Resurse
Genetice de Plante – IPGRI (denumit actual
Bioversity International), ca un instrument de
cooperare internaţională pentru
implementarea Rezoluţiei S2, care obligă
statele semnatare să conserve RGF naţionale.
 România a fost invitată oficial să
participe la programul EUFORGEN, iar
autoritatea publică centrală pentru silvicultură
a semnat protocolul de asociere.
La nivel european se desfăşoară proiectul
EUFGIS (Establishment of an European
Information System on Forest Genetic
Resources 2007-2010) la care participă şi
România (ICAS este centru focal naţional)
 În perioada 1993 - 1996 în cadrul I.C.A.S. s-au
desfăşurat lucrări pentru identificarea şi descrierea de
RGF pentru speciile principale de bază.
Au fost utilizate Îndrumările metodologice
elaborate de Dr. doc. Val. Enescu (1993).
Rezultatul lucrărilor s-a concretizat în întocmirea
unui Catalog naţional al resurselor genetice forestiere,
Partea I, ediţia 1996.
Între anii 1997-1999 au fost continuate lucrările de
constituire a RGF pentru câteva specii de amestec
(Lalu, 1999)
 După anul 1998 a început procesul de retrocedare
a pădurilor către foştii proprietari persoane juridice şi
persoane fizice. De asemenea, după data elaborării
vechiului catalog, în păduri s-au produs pe mii de
hectare calamităţi naturale, precum şi fenomene de
degradare şi defrişare a unor păduri particulare.
A fost elaborat un nou sistem de constituire a
Regiunilor de provenienţă armonizat cu cerinţele
Directivei UE nr. 105/1999 şi Schemei OECD (Pârnuţă
şi Lorenţ, 2007)
Considerentele prezentate au condus la
necesitatea revizuirii complete a catalogului
elaborat în anul 1996, completarea lui prin
identificarea şi descrierea de noi RGF pentru
toate speciile principale de bază, principale de
amestec, specii de ajutor şi specii forestiere
exotice introduse.
 SCOPUL CONSERVĂRII RGF

Scopul conservării RGF din România este de a

asigura adaptabilitatea populaţiilor şi speciilor
într-un mediu în schimbare prin menţinerea
unui nivel corespunzător de variabilitate
genetică, în habitatele naturale ale speciilor (in
situ) sau în afara habitatelor naturale (ex situ).
 OBIECTIVELE SPECIFICE
Elaborarea Catalogului Naţional al
RGF şi a Instrucţiunilor tehnice
pentru managementul durabil al
acestora

Crearea bazelor de date si informaţii

geografice privind RGF şi
întocmirea hărţilor digitale (GIS)
 METODA DE LUCRU UTILIZATĂ
CONSTITUIREA RGF:
 s-a utilizat o metodologie de lucru conformă cu recomandările
Comitetului Fellow up de punere în aplicare a Rezoluţiei S2 –
Conservarea resurselor genetice forestiere, adoptată de Conferinţa
Ministerială pentru Protecţia pădurilor din Europa, Strasbourg
(1990).
Îndrumările metodologice pentru Constituirea RGF (Enescu,
1993) adaptate şi completate cu cerinţele minime de constituire a
RGF pe specii recomandate în cadrul reţelelor Programului
EUFORGEN
 CONSTITUIREA RGF:
ca regulă de bază, o RGF este alcătuită dintr-un nucleu de
conservare care constituie resursa propriu-zisa în suprafaţă
de minimum 10 ha şi o zonă de tampon, care înconjoară
nucleul şi are rolul de izolare şi protejare a acestuia
constituirea RGF a implicat parcurgerea următoarelor
etape (activităţi): 1- explorarea; 2- eşantionarea; 3- descrierea
şi materializarea în teren; 4- evidenţa; 5- clasificarea
(evaluarea genetică) RGF; 6- stabilirea măsurilor de
management
 METODA DE LUCRU UTILIZATĂ

Crearea bazelor de date şi informaţii

geografice privind RGF şi întocmirea hărţilor în
sistem GIS la nivel naţional.
Pentru realizarea obiectivului au fost desfăşurate
lucrări în teren pentru identificarea şi determinarea
coordonatelor tuturor RGF conservate in situ, iar la
birou crearea bazelor de date informatice şi elaborarea
hărţilor digitale (GIS).
 REZULTATE OBŢINUTE

I. Elaborarea Catalogului Naţional al Resurselor

Genetice Forestiere (RGF) constituite in situ şi ex
situ

II. Instrucţiuni tehnice pentru managementul

durabil al resurselor genetice forestiere
III. RGF constituite ex situ:
Arboretumuri
Plantaje de clone şi de familii
Culturi comparative de provenienţe
Culturi comparative ede descendenţe materne şi
biparentale
Culturi comparative de hibrizi interspecifici din genurile
Pinus şi Picea
Colecţii de clone de plop şi salcie şi de hibrizi de plop
Colecţii de genitori din genul Picea
IV. Crearea bazelor de date şi informaţii geografice
privind RGF şi întocmirea hărţilor digitale GIS
I. Elaborarea Catalogului Naţional al Resurselor
Genetice Forestiere (RGF) constituite în arborete

- Au fost constituite 698 de nuclee de conservare

pentru 45 de specii forestiere de bază şi 31 de specii
asociate (de arbori) existente în ecosistemele respective
- Resursele genetice constituite pe specii, pe judeţe
şi pe regiuni de provenienţă, sunt prezentate detaliat în
fişele de catalog
Fişele de catalog ale RGF conţin toate elementele de
evidenţă şi descriere referitoare la:
-unitatea care le administrează;
-localizarea administrativă (unitatea de producţie,
unităţi amenajistice);
-suprafaţa;
-descrierea condiţiilor staţionale şi de arboret (inclusiv
coordonatele geografice) ale nucleului de conservare şi
componenţa zonei tampon.
Fiecare resursă genetică are un cod unic.
Pentru fiecare resursă genetică se precizează:
-Denumirea;
-Modul de conservare (in situ sau ex situ);
-Originea;
-Forma actuală de proprietate (publică de stat, publică
a unităţilor administrativ teritoriale, privată a
persoanelor fizice şi privată a persoanelor juridice,
forme asociative).
 Fişa de catalog

NUCLEUL RESURSEI GENETICE

Arboretul:
Judeţul Mod regenerare:
Latitudine N temperatura medie anuală
Ocolul Silvic Compoziţie:
Longitudine E media lunii celei mai reci
Unitatea de Producţie Consistenţă:
Altitudine (m) media lunii celei mai
unităţi amenajistice Vârstă(ani) :
Substrat litologic calde
suprafaţa Clasa prod. :
Relief minimă absolută
Structura:
Expoziţie maximă absolută
Inclinare precipitaţii anuale / sezon
Cod rezervaţie
 A CARPAŢII ORIENTALI, A1 CARPAŢII ORIENTALI VESTICI
Regiunea de provenienţă: A 110 Molidişuri
Cod: RG-MO/FA,BR,PAM-A110-1 Conservare in situ Denumirea RG: Bătrâna
Forma de proprietate: publică de stat Originea: autohtonă

460 50l 5,0°C Trupul Bătrâna

25017l - 7,5°C Însămânţare naturală
1140 – 1515 12,4°C 9MO1FA
Mureş andezite, şisturi - 27,6°C 0,7
O.S. Gurghiu cristaline 35,6°C 140
U.P. VI Lăpuşna versant 900/470 mm II
39B,40B,41A,42A,43B,44B sud-vestică Relativ plurien
112,8 ha 28°
MO–A110(rezonanţă)

Resurse genetice: MOLID (de rezonanţă)

Asociate: fag, brad, paltin de munte
Arbuşti: lipsă
ZONA TAMPON: u.a. 39A,40D,41B,42C,43C,44A Suprafaţa: 58,4 ha
Specii: molid, fag
Regenerare: Însămânţare naturală, plantaţii; vârsta: 22 – 177 ani; consistenţa: 0,6 – 0,8
 RGF pentru răşinoase indigene
Buffer
Core zone Total
Nr. zone
Species
crt. Surface Surface Surface
Number
(ha) (ha) (ha)

1 Picea abies (L.) Karst. 89 2514,40 5975,70 8490,10

2 Abies alba Mill. 61 1314,50 4672,90 5987,40

4 Larix decidua Mill. 30 288,20 1426,60 1714,80

5 Pinus cembra L. 4 28,10 218,60 246,70

6 Pinus sylvestris L. 22 300,10 864,10 1164,20

7 Pinus mugo Turra 1 33,90 16,30 50,20
Pinus nigra ssp. banatica (Borb.)
8 Novak 1 22,80 60,40 83,20
9 Taxus baccata L. 1 18,50 91,50 110,00
13326,1 17846,6
TOTAL 209 4520,50 0 0
 RGF pentru răşinoase exotice

Buffer
Core zone Total
zone
Nr.
Species
crt. Surface
Number Surface Surface
(ha) (ha) (ha)

1 Abies grandis (Dougl.) Lindl. 1 0,90 30,10 31,00

2 Pinus nigra ssp. nigra Arn. 15 139,90 489,10 629,00

3 Pinus strobus L. 1 14,20 40,40 54,60
Pseudotsuga menziesii var. menziesii
4 (Mirbel) Franco 9 52,00 399,20 451,20
Pseudotsuga menziesii var. glauca
5 (Beissn.) Franco 1 5,20 32,70 37,90

6 Taxodium distichum (L.) Rich. 2 3,50 34,90 38,40

TOTAL 29 215,70 1026,40 1242,10

 RGF pentru foioase indigene
Buffer
Core zone Total
Nr. zone
Species
crt. Surface Surface Surface
Number
(ha) (ha) (ha)

1 Fagus sylvatica L. 123 3106,40 8696,60 11803,00

Quercus petraea (Matt.) Liebl. ssp.
2 petraea (Liebl.) 81 1997,90 4689,40 6687,30

3 Quercus robur L. 54 963,30 2651,40 3614,70

4 Quercus cerris L. 26 233,60 1287,90 1521,50

5 Quercus frainetto Ten. 20 243,70 966,10 1209,80

6 Quercus pedunculiflora K.Koch 15 267,40 449,40 716,80

7 Quercus pubescens Willd. 2 10,50 296,00 306,50

8 Quercus rubra L. 8 31,00 175,50 206,50

9 Quercus palustris Muenchh. 2 10,80 57,40 68,20
10 Acer pseudoplatanus L. 14 131,00 1007,00 1138,00

11 Acer platanoides L. 4 32,80 331,80 364,60

12 Prunus avium L. 2 14,40 93,00 107,40

13 Fraxinus excelsior L. 24 182,10 1493,80 1675,90

 RGF pentru foioase indigene
Buffer
Core zone Total
Nr. zone
Species
crt. Surface Surface Surface
Number
(ha) (ha) (ha)

14 Fraxinus angustifolia Vahl. 14 168,50 650,40 818,90

15 Fraxinus pennsylvanica Marsh. 1 0,60 10,00 10,60

16 Tilia cordata Mill. 7 115,70 520,60 636,30

17 Tilia platyphyllos Scop. 3 57,90 114,20 172,10
18 Tilia tomentosa Moench. 16 302,20 1045,70 1347,90

19 Alnus glutinosa (L.) Gaertn. 5 27,10 260,60 287,70

20 Alnus incana (L.) Moench. 1 4,30 8,20 12,50

21 Alnus viridis (D.C.) Chaix 1 8,50 16,30 24,80

22 Castanea sativa Mill. 2 26,10 47,60 73,70
23 Populus alba L. 9 49,40 198,70 248,10
24 Populus nigra L. 3 15,20 68,70 83,90
Ailanthus altissima (Mill.)
25 Swingle. 1 2,90 1,40 4,30

TOTAL 438 8003,30 25137,70 33141,00

 RGF pentru foioase exotice

Buffer
Core zone Total
Nr. zone
Species
crt. Surface Surface Surface
Number
(ha) (ha) (ha)

1 Robinia psudacacia L. 11 144,10 383,30 527,40

2 Juglans nigra L. 7 24,15 189,80 213,95

3 Carya ovata (Mill.) K. Koch. 1 2,60 17,30 19,90

4 Ulmus pumila L. 1 2,10 0,00 2,10
5 Platanus hybrida Brot. 1 1,25 7,60 8,85
6 Corylus colurna L. 1 9,10 20,40 29,50
TOTAL 22 183,30 618,40 801,70
 Clasificarea RGF după modul de conservare

FGR Core zone

Nr. Conservatio
Number of FGR
crt. n type Surface
(ha) %

1 in situ 577 12049,3 93,24

2 ex situ 121 873,5 6,76

Total 698 12922,8 100,00

 Clasificarea RGF după categoria de proprietate

FGR Core zone

Nr. Ownership
Number of FGR
crt. type Surface
(ha) %
1 Public state 521 9805,8 75,88
Public of
territorial
2 90 1491,2 11,54
administrative
units
Private of
3 natural 23 407,5 3,15
persons
Private of
4 53 949,2 7,35
companies

Mixed (public
5 11 269,1 2,08
and private)
100,0
Total 698 12922,8
0
 RGF în arii protejate

FGR Core zone

Nr.crt. Protected area
type Number of FGR Surface (ha) %

1 National park 21 414,9 3,21

2 Natural park 12 206,3 1,60
3 Scientific reserve 3 117,8 0,91
4 Natural reserve 17 377,9 2,92
Biosphere
5 Reserve 3 12,3 0,10
6 Park Forest 5 12,4 0,10
7 Secular forest 3 167 1,29

TOTAL 64 1308,6 10,13

TOTAL GENERAL 698 12922,8 100,00

 REZULTATE OBŢINUTE

II. Instrucţiuni tehnice pentru managementul

durabil al resurselor genetice forestiere
 Au fost elaborate pe baza datelor din literatura de
specialitate românească şi străină:
Geburek, Th.& Turok, J./editors, 2005: Conservation
and Management of Forest Genetic Resources in
Europe, Arbora Publishers, Zvolen, 2005, 694 p.
 şi a rezultatelor ştiinţifice obţinute în cadrul
proiectului COREGE-FOREST
 LUCRĂRI PROPUSE PENTRU
MANAGEMENTUL RGF
NUCLEUL de conservare a RGF.
Unităţile amenajistice componente ale nucleului se
încadrează în categoria funcţională I 5H

Grupa I: Păduri cu funcţii speciale de protecţie

Subgrupa 5: Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a
genofondului şi ecofondului forestier ;
5H – Păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de
seminţe forestiere şi conservarea genofondului forestier
(T. II).
NUCLEUL RGF trebuie să beneficieze de
conservare totală şi se exclude de la exploatare (T
II nu se reglementează producţia), în aceasta
executându-se numai lucrări speciale de
conservare, tăieri de igienă, tăieri de extragere a
arborilor accidentaţi de vânt, zăpadă, insecte,
poluare etc.
(cf. Normelor tehnice pentru Îngrijirea şi
conducerea arboretelor)
 ZONA TAMPON

Unităţile amenajistice din această zonă se

încadrează în categoria funcţională I 5L:
Grupa I: Păduri cu funcţii speciale de protecţie
5L - Păduri constituite în zone de protecţie (zone
tampon) a rezervaţiilor din parcurile naţionale şi a
altor rezervaţii (T. III).
 LUCRĂRI PROPUSE PENTRU
MANAGEMENTUL RGF
ZONA TAMPON

Se aplică toate măsurile silviculturale care să-i asigure

funcţia de protejare a nucleului de către arboretele incluse în
zonă.
 Se execută tăieri de îngrijire iar tratamentele indicate sunt
cele cu perioadă lungă de regenerare
 Se recomandă numai tratamente intensive, în funcţie de
formaţia forestieră, precizate în „Normele tehnice pentru
alegerea şi aplicarea tratamentelor” , ediţia a II-a, 1987, în
vigoare (actualizate).
 Conservarea ex situ a RGF în Arboretumuri
Arboretumul SIMERIA (Suprafaţă 67 ha, la 200m
altitudine)
• din 1763 atestat ca parc
•1860: a fost introdus salcâmul pentru prima dată în
România
•din 1954- integrat in sistemul de arii protejate
Colecţie cu 2133 taxoni, din specii:
-14% europene;
-25% nord americane;
-47 % asiatice;
-14% comune în 2 sau 3 continente.
Arboretumul HEMEIUŞI (S= 67 ha, la 180m
altitudine)
Creat în 1880 ca parc particular într-un şleau de luncă
Colecţie cu 1060 taxoni, din specii:
82% foioase, 18% răşinoase
Arboretumul DOFTEANA (S= 34 ha, la 370-430m
altitudine)
Creat între 1908-1910 de Iuliu MOLDOVAN
Colecţie cu 635 taxoni, din specii:
78% foioase, 22% răşinoase
Arboretumul MIHĂEŞTI (S= 58,8 ha, la 410m
altitudine)
Creat între 1895-1901 de Iuliu MOLDOVAN
În scopul “experimentării şi cercetării condiţiilor de
aclimatizare a speciilor exotice în mijlocul speciilor
noastre lemnoase”
Colecţie cu 193 taxoni, din specii:
51 răşinoase şi 142 foioase
Arboretumul BAZOŞ (la 410m altitudine)
Creat între 1909-1914 de Contele Ludovic Ambrozie
Cu specii exotice aduse de la Arnold Arboretum din SUA
În 1934 devine proprietate a statului român.
Colecţie cu 826 taxoni, specii din America de Nord,
Europa, Asia:
63 răşinoase şi 657 foioase
Renumitul silvicultor Sergiu Paşcovschi a îmbogăţit
colecţia
Conservarea ex situ a RGF în plantaje de clone şi familii
(instalate între 1962 -1990)
118 plantaje în suprafaţă de 692 ha
109 plantaje de clone
5 plantaje de descendenţe
4 plantaje de hibridare interspecifică (3 Larix x
eurolepis, 1Quercus roburxQ. pedunculiflora)
În plantaje sunt conservaţi mai mult de 5000 arbori plus
din principalele specii de răşinoase (MO, BR, LA, PI,
PIN, PINB, PIS, PIC, DU, DUA) şi
foioase (ST, STB, STR, GI, PAM, TE, FR, CI, SC, CAS)
Conservarea ex situ a RGF în culturi comparative de
provenienţe, pe specii:
MO: 15 culturi, instalate în 1968 (2), 1972 (7) şi 1984 (6)
Total provenienţe 128, din care 50 RO şi 78
străine
BR: 6 culturi, instalate în 1980
102 provenienţe: 62 româneşti, 40 străine
LA: 6 culturi instalate în 1978 (3) şi 1982 (3)
60 provenienţe: 24 româneşti, 35 străine
DU: 5 culturi, instalate în 1977 (4) şi 1980 (1)
187 provenienţe: 23 româneşti, 26 din Europa,
104 din SUA şi 34 din Canada
PIN: 4 culturi, instalate în 1974 (2) şi 1975 (2)
98 de provenienţe: 36 RO, 52 din Europa
PI: 8 culturi, instalate în 1980
36 de provenienţe: 26 RO şi 10 străine
PIC: 2 culturi, instalate în 1997
12 provenienţe: 7 RO şi 5 străine
ST: 11 culturi, instalate în 1976 (4), 1977 (4) şi 1982 (3)
37 provenienţe: 35 RO şi 2 străine
FR: 5 culturi, instalate în 1977 (3) şi 1978 (2)
63 de provenienţe: 57 RO, 6 străine
GO: 3 culturi, instalate în 1978 (dispozitivul I şi II) şi
1979 (dispozitivul III)
32 de provenienţe româneşti
Conservarea ex situ a RGF în culturi de descendenţe
materne

MO: 11 culturi, instalate în 1977 (7) şi 1983 (4)

25 descendenţe x 10familii= 250 familii (RO)
MO: 7 culturi pentru testarea valorii genetice a
rezervaţiilor de seminţe, instalate în 1980 (7)
33 descendenţe x 10 familii = 330 familii (RO)
MO cu coroana îngustă (Picea abies f. pendula): 2 culturi
(1994)
24 descendenţe de MO forma pendula, 18 descendenţe de MO
comun
PIC: 3 culturi instalate în 1997 (2) şi 2003 (1)
71 de descendenţe din care 60 RO şi 11 străine
BR: 1 cultură (1980)
10 descendenţe RO
ST: 1 cultură (1977)
8 descendenţe x 14 familii = 120 familii
FR: 1 cultură (1978)
13 descendenţe x 10 familii= 130 familii
Conservarea ex situ a RGF în culturi de
descendenţe biparentale
MO cu coroana îngustă (P. abies f pendula): 5
culturi (1996)
32-35 descendenţe biparentale (dialel 6x6) şi 6 liber
polenizate.
PIC: 2 culturi (1989 şi 1996)
100 descendenţe biparentale (dialel 10x10)
Conservarea ex situ a RGF în colecţii clonale
MO cu coroana îngustă (P. abies f. pendula)
1 cultura (1994): 126 de ideotipuri de MO forma
pendula
MO pentru testarea rezistenţei la Fomes annosus
2 culturi instalate în 1973 – 1974
30 genitori, din 11 specii diferite de molid
Conservarea ex situ a RGF în culturi de hibrizi
interspecifici
Genul Pinus: 11 culturi comparative cu 28 de
hibrizi interspecifici din 12 specii: Pinus peuce,
Pinus strobus, Pinus wallichiana, Pinus cembra,
Pinus monticola, Pinus nigra, P. sylvestris, P.
contorta, P. rigida, P. ponderosa, P. bankisana, P.
griffithii
IV. Crearea bazelor de date şi informaţii geografice
privind RGF şi întocmirea hărţilor digitale GIS

Au fost realizate baze de date GIS pentru resursele genetice

forestiere conservate in situ şi ex situ (în arborete)
Bazele de date au fost elaborate cu ajutorul platformei ArcGis –
ArcInfo 9.2 (soft dedicat GIS produs de firma ESRI) şi sunt în
format Personal Geodatabase
Au fost realizate în total un număr de 29 de hărţi pentru cele 45 de
specii forestiere pentru care au fost constituite nuclee de conservare.
Hărţile sunt la scara 1:3000000 şi conţin localizarea RGF pe regiuni
de provenienţă pe specii şi categorii de material de bază pentru
producerea materialelor forestiere de reproducere din România
Conservarea germoplasmei speciilor
forestiere în Norvegia
Depozitul de seminţe
Svalband Global Seed Vault

Sistem internaţional de conservare a

resurselor genetice de plante pe termen foarte
lung pentru salvgardarea diversităţii speciilor
actuale