Sunteți pe pagina 1din 24

TEMATICA

1. Definirea georgrafiei economice


2. Etape in dezvoltarea gandirii geografice economice
3. Competitivitatea economica
4. Libertatea economica
5. Investitiile straine (definitie, importanta, indice de potential/de performanta)
6. Factori de localizare a activitatii industrial
7. Forme de localizare a activcitatii industrial
8. Teorii privind localizarea industriei
9. Factori naturali si socio economici in dezvoltarea agriculturii
10. Tipuri de agricultura
11. Transporturi mondiale-caracteristici generale
12. Schimburile economice internationale

Definirea geografiei economice


-componenta a geografiei umane, avand ca obiect de studio spatial in care se produc bunuri si
servicii, fluxurile generate de acestea, factorii de productie, conditiile prin care acestia sunt
valorificati.
Etape
I.Pana in 1850

A.MERCANTILISM
-teorii care considerau ca statul este responsabil de avutia nationala, ca trebuie sa obtina un
profit cat mai mare din comertul cu alte state,
-perioada de manifestare:secolele XV-XVIII
Factori favorizanti:
-dezvoltarea transporturilor maritime
-marile descoperiri geografice.
1492-Columb ajunge in Hispaniola(Haiti).
In urma descoperirilor geografice, apare o prima impartire economica a lumii, conform lui
Wallenstein(1974), si anume:regiunea centrala(Europa de Vest), o zona mediana, in jurul
aceste regiuni centrale, si o zona periferica(teritoriile nou descoperite).
Etapele mercantilismului
1.Mercantilismul metalist
-metale pretioase=avutia principala
-Spania, Portugalia.
2.Mercantilismul monetarist
3.Mercantilismul industrial
4.Mercantilismul comercial

B.FIZIOCRATIE/GUVERNAREA NATURII
-recunoasterea clasei sociale a proprietarilor terenurilor si arendasilor ca principala parghie in
evolutia economica
-dezvolarea economica este guvernata de legile naturale.
-in secolul XIX, germanul Karl Marx afirma ca fiziocratia a insemnat primul pas in
recunoasterea economiei capitaliste.

C.LIBERALISM ECONOMIC
-Adam Smith cu lucrarea “Avutia natiunilor”
-principala teorie:TEORIA DIVIZIUNII MUNCII(fiecare natiune sa produca acele marfuri
pentru care dispune de conditii naturale favorabile si de potential uman capabil sa le puna in
valoare)-teoria avantajului absolut
-David Ricardo-TEORIA AVANTAJULUI COMPARATIV, care pune accent pe
comert(fiecare natiune sa exporte marfuri pe care le poate produce cu costuri mici sis a
importe marfuri pe care le-ar putea produce dar cu costuri mari)
II.Dupa 1850
-apar noi orientari privind spatial economic
-primii care fac acest lucru sunt germanii
CARL RITTER(preocupat de identificarea resurselor naturale, de comertul generat de acestea
si de profitul obtinut de unele state)
FRIEDERICH RATZEL(emite teorii privind importanta teritoriului de stat, gradul de locuire-
TEORIA SPATIULUI VITAL, considerand ca o natiune cu cat este mai dezvoltata, are
nevoie de un spatiu mai mare; OICUMENA=spatial locuit permanent)
a)Geografia economica pragmatica
-rolul cailor de comunicatie, in special al porturilor si cailor ferate
-atractia populatiei catre zonele litorale
-importanta revolutiei industrial
b)Geografia economica teoretica
-datorita aparitiei unui nou sistem economic:ECONOMIA PLANIFICATA(1928-URSS)
-relatiile dintre industrializare si urbanizare
-rolul sistemului politic in dezvoltarea economica
-decalajele economice intre state
c)”Noua geografie economica”
-orientari impuse de noi trasaturi ale economiei mondiale
-aparitia retelelor informationale
-dezvoltarea/revolutia din transporturi
-introducerea informaticii in procesele de proiectare, productie si desfacere
-Paul Krugman-premiul Nobel pentru economie

Aparitia economiei mondiale


La baza economiei mondiale, se afla proprietatea privata. Principalele etape in acest process
de aparitiei ale economiei mondiale sunt:
1.Prima diviziune a muncii
-separarea triburilor de pastori de celelalte categorii si ca urmare incepe aparitia
plusprodusului
-plusprodusul va constitui baza materiala a proprietatii private.
2.Separarea mestesugarilor de negustori
-aparitia schimburilor comerciale
3.Aparitia negustorilor care amplifica schimburile comerciale
-datorita lor apar banii din metal
-negustorii au fost primiicapitalisti ai lumii
-odata cu negustorii, putem vorbi de inceputurile spiritului antreprenorial
-datorita negustorilor apar manifestarile de comert exterior(fenicienii-primii oameni e afaceri
la mari distante)
-cu toate acestea, importanta comertului la mare distant pentru economia metropolelor era
destul de redusa(nu se importau bunuri destinate productiei, in schimb se importau bunuri de
consum la preturi mari).
In Evul Mediu, nu avem schimbari fundamentale, totusi putem vorbi de inlocuirea unor vechi
centre comerciale cu altele, ca de exemplu Genova, Venetia, Nijni Novgorod.Comertul
maritime ia o mare amploare, apar asociatii de porturi(Liga Hanseatica-
Germania).Schimburile comerciale durau foarte multe, datorita transporturilor.Conform unei
lucrari a lui Wallenstein s-au conturat cinci nuclee principale ale comertului la mare distanta:
1.Bazinul Marii Mediterane
2.Bazinul Baltic
3.Orientul(pornind din China-Mongolia-Rusia)
4.Complexul format din Oc.Indian si M.Rosie
5.Asia Centrala;
Secolul XVI poate fi considerat cel in care au aparut germenii economiei mondiale. Principala
cauza a fost aparitia manufacturilor. Adam Smith considera ca aceasta productie
manufacturiala este destinata unor zone mai indepartate cu orientare speciala catre porturil
maritime. In aceasta perioada, tara care a dominat piata mondiala a fost Tara de Jos(Anvers,
Bruge, Gand), detinand principale functii in comertul mondial.
Anvers-apar primele burse de marfuri(locuri in care cererea se intalneste cu
oferta)=>tranzactii la termen.
Ceva mai tarziu, putem vorbi de inceputurile economiilor deschise orientate catre cererea
pietei.
Secolul XVIII adduce modificari foarte mari datorita productiei masiniste si aparitiei primei
revolutii industrial declansata in Anglia, care a insemnat o crestere a productivitatii muncii, o
crestere a comertului, o dezvoltare a pietelor de desfacere si aparitia economiilor nationale ca
entitati de sine statatoare. In aceasta perioada economia mondiala a fost dominate de Marea
Britanie care isi creeaza cel mai mare imperiu colonial. Incepe aparitia primei mari diviziuni a
muncii, adica o diviziune internationala. Din aceste motive creste foarte mult comertul
exterior, mai ales in secolul XIX. Este perioada in care se afirma unele economii nationale.

Aparitia investitiilor straine


Tarile care au beneficiat in principal au fost marile puteri economice din acea perioada(Vestul
Europei, SUA). Putem vorbi de inceputurile procesului de globalizare economica.
Trasaturile principale ale economiei mondiale
Economia mondiala=ansamblu de schimburi reciproce de actvitati(productia materiala,
circulatia bunurilor si serviciilor, a capitalelor si cercetarii stiintifice)
-sistem de interdependente in care celulele de baza sunt economiile nationale
-organizatiile comerciale(NAFTA)
-societatile transnationale(STN)
-diferite organisme financiare(FMI, BIRD) numite generic BRETTON WOODS
-organisme comerciale(OMC)
-economiile unor teritorii cu diferite statute(Hong Kong-politic apartine Chinei, dar este
independent economic).
O principala trasatura, poate cea mai importanta la ora actuala, este vorba de reorganizarea
economiei mondiale, determinate in principal de 3 factori:
1.Globalizarea consumatorilor si a societatilor producatoare
2.Aparitia statelor regiuni(UE)
3.Aparitia si ascensiunea blocurilor economic-sociale
-in acest context, un process tot mai evident este globalizarea economica.

Globalizare:
1.Cresterea rolului investitiilor straine
2.Cresterea schimburilor economice
Consecinta:intrepatrunderea economiilor de toate tipurile
Globalizarea=integrarea sistemelor economice nationale, teritoriale intr-un sistem unic.
-presupune o uniformizare si o schimabre de mentalitate la nivelul entitatilor economice
Motivatiile de natura nationala, incep sa piarta teren. Ca urmare, statele trebuie sa adapteze
politica economica in functie de interesele cetatenilor, pentru a nu crea probleme sociale.
Exista doua forte principale care actioneaza asupra globalizarii:
a)raspandirea retelelor informationale, in special in infrastructurile urbane
b)orase informationale globalizate(Londra, Paris, Shanghai)
-cooperarea natiunilor in favoarea uneo economii globale
Consecinta-globalizarea reprezinta o transformare esentiala din punct de vedere territorial,
dpdv economic si social.

Etape ale globalizarii


1.Primul val de globalizare(1870-1914)
-o migratie internationala foarte intense
-se consifera, statistic ca aproape 60 milioane de persoane au emigrat din Europa de Vest
catre America de Nord, Australia, Noua Zeelanda.
-progrese inregistrate in transporturi, in deosebi in transportul feroviar-1830-Anglia-
Liverpool-Manchester-60 km(In Romania, in 1854-1856-Bazias-Oravita, urmata de
Cernavoda-Constanta, iar in 1869 Giurgiu-Bucuresti).
-reducerea masurilor protectioniste(dpdv commercial, reducerea taxelor)
-“DUMPING”
-primul val a insemnat si o scadere a costurilor de transport, adica o crestere a comertului
2.”Globalizarea inversa”(1914-1945)
-revenirea la protectionism in special datorita Statelor Unite=>aparitia unor crize
economice(1929-1933)
-aparitia nationalismului radical, promovat de Germania
-scaderea migratiei internationale
-aparitia unui nou sistem economic datorita URSS=>economia planificata
-in aceasta etapa putem vorbi despre distrugerea sistemului financiar mondial=>BRETTON
WOODS-1944
3.Al doilea val de globalizare(1945-1980)
-renuntarea la unele masuri protectioniste si aparitia in 1947 a unei organizatii care a introdus
reglementary privind comertul cu marfuri(GATT-Acordul de liber schimb pentru tarife si
comert =>cresterea comertului mondial).
-aparitia sistemului economic comunist
-aparitia energiei nucleare si folosirea in scopuri economice(URSS-1954)
-cresterea migratiei internationale
-aparitia unor mari inegalitati cunoscute in general ca NORD-SUD
-impartirea de catre marile puteri a unor state(Germania, Vietnam, Coreea).
4.Noul val de globalizare(dupa 1980)
-raspandirea deosebita a retelelor informationale(de socializare)
-aparitia unor patru principali actori comerciali(SUA, China, Japonia, UE)
-aparitia unei noi organizatii care reglementeaza comertul mondial-OMC-1995(Romania-
membru fondator )care a inlocuit GATT-ul, la Marrachech(124 state semnatare)
-migrarea oamenilor de stiinta catre tarile dezvoltate
-schimbarea contextului socio-cultural si a modului de viata(pretentii salaraiale, schimabrea
modului de petrecere a timpului liber, noi exigente in privinta locuirii).

Competitivitatea economica
-un indicator care masoara performantele economice ale unei natiuni
-analizata de multe organizatii(OCDE-Organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica-
35 state)
OCDE-G7(grupul tarilor puternic industrializate)-SUA, Canada, Japonia, Germania, Frant,
Marea Britanie, Italia
-sediul:Roma
Competitivitatea economica=gradul in care o natiune in conditii de piata libera si desfasurare
corecta a activitatilor economice poate sa produca bunuri si servicii capable sa satisfaca
cerintele pietelor globalizate sis a sporeasca veniturile reale ale locuitorilor pe termen mediu
si lung.
 Termen mediu- 5-10 ani
 Termen lung->10 ani
Veniturile reale-pot fi exprimate in dolarul American(USD) pe locuitor(/loc) sau prin dolarul
international(dollar la puterea de cumparare(PP$) pe locuitor(/loc).
WEF(Forumul economic mondial)
-sediul in Elvetia la Davos
Competitivitatea economica=abilitatea uneo tari de a ridica in permanenta PIB/loc
PIB=valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in interiorul unui anumit teritoriu de
catre persoanele rezidente pe un anumit interval de timp.
PIB-national/regional/judetean/UAT(uitati administrative teritoriale)
IDM(Insitutul pentru dezvoltarea managementului)
-sediu:Elvetia-Lausanne
Competitivitatea economica=abilitatea unei tari pentru cresterea nivelului de buna stare a
populatiei pentru agresivitate si atractivitate economica si pentru crearea unui model
economic robust(solid).
Conditii pentru ca o economies a fie competitive:
1. Facilitatea internationalizarii sectoarelor economice
2. Crearea unui cadru legislative predictibil si de durata
3. Dezvoltarea sectorului commercial in relatie optima cu celelalte sectoare economice
4. Un raport optim intre agresivitate si atractivitate
 Agresivitate=exporturi foarte mari de bunuri, servicii, capital
 Atractivitate =crearea conditiilor optime pentru atragerea investitiilor
straine(Irlanda, Elvetia)
5.Flexibilitatea economica(capacitatea de adaptare la schimbarule economice
regionale/globale combinate cu un potential de a genera noi conditii pentru economia
respective)
-este impusa de anumite caracteristici:
 Posibilitatea de a prevedea tendintele economice si de a orienta politica economica in
conformitate cu aceste tendinte
 Capacitatea economiei de a sustine activitatea de cercetare stiintifica
 Capacitatea institutiilor publice de a interveni la aparitia unor socuri economice
interne sau externe si de a putea asigura investitii publice in special in educatie si
sanitate
 Disponibilitatea populatiei de a primi piata fortei de munca ca o piata libera(supusa
concurentei)
IDM foloseste peste 320 indicatori pe care ii grupeaza in 4 sectoare
A-performantele economice(PIB/loc sau rata de crestere a PIB in 10 ani-balanta
comerciala export-import)
B-eficienta guvernarii(Structura bugetului de stat, datoria externa, nivelul taxelor si
impozitelor, nivelul educatiei si sanatatii)
C-eficienta afacerilor(productivitatea muncii, numarul conflictelor de munca, costurile cu
forta de munca)
D-infrastructura-fizica(lungimea autostrazilor, alimentarea cu apa/gaze/en electrica
-sociala(populatia, speranta de viata, niv de educatie, structura
demografica)
Cele mai competitive economii(2018)
-SUA, Hong Kon, Singapore, Olanda, Elvetia
-in prima parte regasim:Canada, Germania, Norvegia, Suedia
-in ultima parte regasim:Columbia, Brazilia, Ucraina, Thailanda, Venezuela,
Romania( locul 49 din 63)

Libertatea economica
-gradul de constrangere pe care guvernul il exercita asupra productiei comertului si
consumului de bunuri si servicii avand in vedere su necesutatea cetatenilor de a isi
mentine propria libertate.
-este analizata annual in functie de mai multe criterii
Factori care contribuie la aprecierea libertatii economice
1. Politica comerciala(factor cheie)=gradul in care un govern se implica in
desfasurarea comertului exterior(taxe vamale), situatia coruptiei in serviciile
vamale, absenta barierelor tarifale, limitarea importurilor.
2. Taxele fiscale-impuse de guvern asupra cetatetilor.
3. Interventia guvernului in economie-ponderea proprietatii de stat in sectorul
economic.Se considera ca o pondere de sub 20% inseamna un grad de libertate
economica acceptabil, asigurarea serviciilor la un nivel decent, nivelul investitiilor
in infrastructuri.
4. Activitatile bancare si financiare-asigura serviciile necesare unei cresteri
economice(acordarea de credite, securizarea creditelor).
5. Investiiile straine considerate ca un “motor” pentru dezvoltarea oricarei economii,
asigurarea unor facilitate pentru atragerea unui capital strain cat mai mare.
6. Raportul salarii-preturi-interventia guvernului de a impune fie salarii si preturi
7. Dreptul la proprietate-asigura increderea cetatenilor pentru desfasurarea unor
activitati economice, dreptul la proprietate private.
8. Legislatia economica-poate crea facilitate/dificultati in desfasurarea afacerilor
9. Economia subterana(gri)-rezultat al implicarii guvernului in functionarea
pietei(mai multe taxeevaziune fiscala).

Ierarhizare a libertatii economice


FRAISER(Vancouver-Columbia)
-existenta a 5 categorii de state
1.State cu economie libera(6)
-Hong Kong, Singapore, Noua Zeelanda Elvetia, Irlanda, Coreea de Sud
2.State cu economie aproape libera
-SUA, Germania, Franta, Japonia, Cehia, Belgia
3.State cu economie moderat libera(+60)
-Romania, Polonia, Slovenia, Bulgaria
4.State cu economie nelibera(+60)
-China, Rusia, India
5.State cu economie inchisa(+20)
-Coreea de Nord, Libia, Cuba, Venezuela, Ucraina, Belarus.

STN-URILE
-se mai numesc companii multinationale, sau multinationale.
Definitie:
-un ansamblu la scara internationala format din
1.FIRMA MAMA cu sediul in tara de origine
2. NUMAR DE FILIALE PREZENTE IN ALTE TARI numite tari gazda
Probleme privind importanta STN urilor
-reprezinta actorii principali in cadrul mediului international de afaceri
-sunt principalul purtator al capitalului peste hotarele tarii de origine.
-au multe dintre ele o putere economica mai mare decat a unor economii nationale, iar in acest
caz pot sa influenteze politica economica a acestor economii, adica sa isi impuna valorile
propria si sa schimbe culturile de afaceri.
-la nivel Mondial exista cel putin 80.000 stn uri(financiare si non-financiare), cu peste
800.000 filiale
-creeaza peste 1/3 din produsul Mondial brut
-asigura cca 3/5 din comertul Mondial cu produse non-agricole.
-detin aproape trei sferturi din capacitatea de inovare a lumii.
-in cadrul stn urilor, sunt angajate cateva stude de milioane de persoane
-asigura principalele fluxuri de investitii straine.
In functie de relatia dintre firma mama(cartierul general) si filiale, putem deosebi:
 STN uri etnocentrice
-deciziile se iau de firma mama
-filialele au doar rol de productie
-profitul in cea mai mare parte revine firmei mama
 STN uri policentrice- Dacia
-exista colaborare intre firma mama si filiale in scopul adaptarii productiei la
specificul culturii si nevoilor fiecarui stat.
-standardele de performanta pot fi determinate la nivel de filiale
-scopul principal al acestor societati este de a fi acceptate de opinia publica din statele
in care activeaza
-profitul poate ramane in mare parte la filiale, si poate fi reinvestit in tara gazda.
-politica de personal urmareste pregatorea de specialist pentru posturile de conducere
din randul populatiei tarii gazda.
 STN uri regiocentrice
-urmareste realizarea unui compromis intre interesele firmei mama si cele ale filialelor
-aparitia unor centre intermediare
-diviziile regionale fac legatura intre filiale si firma mama
-resursele financiare sunt allocate de diviziile regionale, tinand seama de orientarile
strategice ale carterului general
-stategiile sunt adaptate specificului national al tarii gazda
-existenta unei productii flexible(produsele sunt standardizate la nivel zonal dar nu si
intre regiuni
-programele de marketing sunt concepute la nivelul regional, profitul este redistribuit
la acelasi nivel, iar politica de personal urmareste pregatirea de specialisti provenind
din fiecare regiune.
 STN uri geocentrice
-cauta sa integreze filialele intr-un sistem global de luare a deciziilor
-au dimensiuni mari sau foarte mari si nu mai au un cartier general unic
-procesul de comunicare este realizat atat pe verticala dar si pe orizontala
-politica de marketing este orientate spre satisfacerea cerintelor diferitelor piete
-productia este flexibila si in general produsele sunt standardizate la nivel global cu
adaptari la mediul local
-programul de marketing este unitar dar prin contributia tuturor diviziilor regionale.
-profiturile sunt redistribuite la nivel global, iar personalul de conducere este ales in
functie de competente indifferent de nationalitate.
-se mai numesc si firme mondiale.

Indicele de transnationalitate
-arata gradul de raspandire a societatii in afara tarii de origine
-se calculeaza pe baza a 3 indicatori
1. Valoarea vanzarilor in tara de origine(raportata la valoarea totala a vanzarilor
2. Numarul de angajati in tara de origine(raportat la numarul de angajati total)
3. Valoarea activelor in tara de origine(raportata la valoarea totala a activelor)
-Media aritmetica x100
-valori mai mari regasim la stn urile puternice dar cu piete mici(Electrolux-Suedia, Philips-
Olanda)
-firmele renuimite din domeniul petrolier au de asemenea vlaori mari(Shell-Royal Dutch
Shell-Olanda+Marea Britanie, B.P, )
-firmele foarte puternice dar cu piete mari in tara de origine au indice mai mic(GM-SUA,
General Electric)
Investitiile straine directe(ISD)
-reprezinta fluxuri financiare si ne-financiare(tehnologie, asistenta manageriala, asistenta de
marketing,) care permit internationalizarea productiei
Importanta
-cel mai rapid mijloc de transfer al tehologiei
-contribuie la formarea produsului intern brut in tarile gazda
-creeaza locuri de munca ;
-maresc competitivitatea economica;
-deschiderea de noi piete de desfacere;
Din aceste motive atragerea de ISD uri, constituie o preocupare permanenta a tuturor
economiilor.
Distributie geografica
-tarile dezvoltate atrag cea mai mare parte a ISD urilor cu o exceptie care a dominat in ultimii
ani, atragand cele mai mari ISD uri(China-piata mare de desfacere, si forta de munca ieftina).
Cele mai mici ISD uri sunt primite de tarile mai putin dezvoltate(notiune introdusa in 1975 de
natiunile unite, pe baza unor indicatori economici si sociali, la ora actuala sunt peste 50 de
state).
Distributie sectoriala
-cele mai putine ISD uri(7% din total) sunt primite de catre agricultura. Urmeaza sectorul
manufacturier(30%). Restul, sunt primite de catre sectorul de servicii(60%), datorita profitului
mai mare si mai rapid.
Indicele de potential
-arata teoretic capacitatea unei tari de a primi ISD uri(locul 1-SUA, Germania, Marea
Britanie, Irlanda
-se calculeaza folosind mai multe variabile economice si sociale, care se schimba pe un
termen lung.
Variabile:
-PIB ul pe locuitor care arata intr o anumita masura nivelul de dezvoltare economica
-Rata de crestere a PIB ului pe locuitor pe ultimii 10 ani RC/PIB/loc/10 ani
Val2010
Rata de crestere 2000-2010= x100
Val2000
-ponderea cheltuielilor din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare
-deficitul bugetar care ar trebui sa fie sub 3%(daca inflatia creste, va creste si deficitul bugetar
-ponderea studentilor in total populatie
-poderea populatiei din mediul urban, considerandu se ca populatia din mediul urban este mai
educata, si mai greu de influenat in anumite momente
Meteoda de calcul
-se foloseste metoda de standardizare
V nominala−V
V s= minima

V maxima−V minima

Indicele de performanta
-arata raportul dintre ISD urile primite si contributia tarii respective la formarea PIB ului
global
ISD nominal rap la ISDglobale
Ip=
PIB nom rap la PIB global

Riscul de tara
Riscul de tara=probabilitatea pierderilor financiare in afacerile internationale datorita unor
evenimente macroeconomice sau politice specific unei tari. Are caracter multidimensional
pentru ca pot sa existe mai multe situatii in care poate sa apara:
-evenimente care pun sub semnul intrebarii pofitabilitatea sau recuperarea investitiilor de
portofoliu:confiscare, nationalizare, devalorizare, restrictii in repatrierea profiturilor;
-evenimente cu efecte negative asupra profitabilitatii imprumuturilor din strainatate:taxe
speciale, intarzieri impuse de givern in achitarea obligatiilor externe ale sectorului public sau
privat;
-evenimente nefavorabile in privinta recuperarii imprumuturilor externe;
-alte situatii:informatii financiare incomplete sau false, imprumuturi mari luate de govern
pentru consum, cadru legislativ restrictiv, atitudine generala ostila fata de straini.
Riscurile pot sa fie de natura economica, politica sau sociala. Riscul politic poate include si
riscul privind investitiile straine directe, care se poate materializa prin:
 Exproprierea bunurilor cu sau fara compensatii;
 Restrictii in repatrierea profiturilor din cauza controlului schimburilor sau a evolutiei
nefavorabile a mediului economic si politic.
 Incapacitatea investitiei de a genera profiturile estimate datorita unor factori macro
economici sau a unor modificari ale cadrului politic
ISD include insa si alte riscuri:incompetenta managerilor autohtonim supraestimarea
capacitatii de absotie a pietei, absenta unor strategii de dezvoltare economica.
Evaluarea riscului de tara are ca scop semnalarea dificultatilor care pot sa apara in onorarea
obligatiilor care decurg din datoria externa. Se analizeaza atat situatia economica cat si cea
politica.
Pentru situatia economica, se au in vedere urmatorii indicatori:
-PIB/loc, exprima graful in care tara exploateaza factorii de productie in scopul obtinerii de
bunuri si servicii destinate pietei, iar comportamentele sale evidentiaza structura economiei si
capacitatea acesteia de a suporta socuri economice interne sau externe. In general, in tarile in
curs de dezvoltare, agricultura are o pondere mai mare in PIB, iar sectorul industrial produce
pentru piata interna. Aici fluctuatiile economice sunt neregulate, iar schimbarile au un impact
major asupra cresterii economice.
Structura PIB pe categorii de cheltuieli indica repartizarea resurselor intre consum si
investitii(Esentiale pentru cresterea economica) cat si ponderile pe care le au sectoarele public
si privat. Cresterea reala a PIB masoara cresterea economica si se analizeaza in mod absolut,
dar si raportat la cresterea populatiei. Ea indica puterea unei tari de a-si achita datoria externa.
-Inflatia arata gradul de stabilitate si flexibilitate al preturilor.
-Deficitul bugetar -procentual din PIB, este un important indicator al managementului
economic. Valorile mai mari de 3% determina o crestere a masei monetare, a creditelor,
inflatia se accelereaza, se inrautateste balanta de plati.
-Situatia balantei de plati -reflecta capacitatea unei tari de a obtine valuta necesara acoperirii
datoriei externe si gradul de vulnerabilitate al respectivei tari la socurile externe.
Se analizeaza performantele comertului exterior, avand in vedere cresterea importurilor, a
exporturilor, raportul dintre valoarea exportului si cea a importului. Unele state pot sa adopte
strategii de substituire a importurilor cu produse indigene, stimuland astfel productia interna,
dar descurajand exporturile(economiile inchise si controlate). Alte state au strategii de
promovare a exporturilor prin acordarea de subventii si mentinerea unui curs de schimb real.
Capacitatea economiei de a supporta socuri externe se poate analiza prin evaluarea
raporturilor dintre importul de produse petroliere si importurile totale, dintre importurile
alimentare si importurile totale, dintre exporturile catre principalii parteneri si exporturile
totale..
Indicatori ai datoriei externe
-raportul dintre datoria externa si PIB
-rapotul dintre datoria externa totala si exportul de bunuri si servicii, conform caruia pot exista
urmatoarele situatii:
 Tari putin indatorate-sub 100%
 Nivel critic-100-200%
 Greu indatorate- >200%
Situatia politica este analizata atat pentru mediul intern cat si pentru cel extern.
A.Situatia interna-se au in vedere:
1.Structura sociala, care reflecta nivelul de dezvoltare al unei tari si posibilele tensiuni dintre
categoriile sociale-marii proprietari de terenuri, micii proprietary saraci din mediul rural,
oamenii de afaceri, clasa sociala urbana de mijloc, muncitorii la negru, studentii.
Sunt importante cateva modificari care ar putea interveni:
 Cresterea populatiei din mediul urban care are o influenta mai mare asupra politicului
decat cea din mediul rural
 Segmenrarea pietei muncii si cresterea ponderii sectorului central caracterizat printr-o
mare siguranta a locurilor de munca, salarii ridicate si un statut social ridicat.
 Cresterea clasei de mijloc, grup social cu venituri relative ridicate si un nivel de trai
apropiat de nivelul mediu al Europei de Vest.
2. Institutiile statului:
-constitutia-structura parlamentara, sistemul electoral, politicile monetare si fiscal
-armata are influenta prin modul de implicare in economie si politica economica
-biserica poate influenta intreaga populatie a unei tari, iar guvernele sunt interesate sa aiba
biserica de partea lor.
-Banca Nationala este responsabila pentru politica monetara aplicata de govern
3.Societatea civila stabileste in unele tari coordonatele dezvoltarii economie si are un rol
important in perceptia riscului de tara. Personalitatea, ideologia si orientarea politica a
conducatorului pot sa influenteze riscul de tara. De asemenea, trebuie analizata probabilitatea
ca un nou conducator sa nu onoreze angajamentele asumate de predecesori.
4.Mecanismele de control-suportul popular de care se bucura guvernul, nivelul de coruptie,
implicare opozitiei.
B.Pentru situatia externa, se analizeaza:
-instabilitatea politica regionala-posibilitatea revizuirii granitelor, riscul unui razboi local sau
ocuparii de catre o putere straina
-instabilitatea economica regionala are un impact mare atunci cand legaturile economice
dintre tarile ce compun regiunea sunt foarte stranse.
-importanta geopolitica-pozitia geografica strategica, prezenta resurselor minerale necesare
altor tari, dimensiunile teritoriale si umane.
-apartenenta la o grupare politica sau economica poate determina accesul unei tari la anumite
forme de finantare internationala.
Agentiile care se ocupa in principal de evaluarea riscului de tara sunt:
1. Standard&Poor’s-40%
2.Moody’s-40%
3.Fitch-15%
Sunt analizate peste 220 tari si teritorii:
-cu risc mic-15 tari si teritorii- Noua Zeelanda, Finlanda, Suedia
-cu risc mediu mic-67 tari si teritorii, printre care si Romania
-cu risc mediu-83 tari si teritorii
-cu risc mediu ridicat-33 tari si teritorii
-cu risc ridicat-20 tari si teritorii-Venezuela, Iran, Sudan.

Factori in amplasarea si dezvoltarea industriei


-FACTORI POTENTIALI
1.Factorul geologic care si-a pus amprenta in mod definitoriu asupra aparitiei si dezvoltarii
unor ramuri industriale.
-zacamintele de petrol-cantonate in cea mai mare parte in Orientul Mijlociu, in Venezuela si
Canada.Coeficientul de recuperare, in general sub 50% depinde de permeabilitatea rocilor, si
de adancimea zacamintelor
-zacamintele de carbuni sunt prezente in cea mai mare parte in Emisfera Nordica, 30-60 lat
Nordica
-rezervele de uraniu, cobalt, nichel, fier, sunt in cea mai mare parte in regiunile de varsta
precambriana
2.Factorii fizico-geografici
-relieful, clima, hidrografia, vegetatia, fauna, solurile
-resursele de apa sunt de neinlocuit in orice activitate economica(industrie, agricultura)
-energia solara/eoliana implicate din ce in ce mai mult in localizarile industiale
-resursele de sol influenteaza industria alimentara(1 cm de sol se reface in 200 de ani)
-influenta poluarii atmosferei-cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera
-FACTORI DE DETERMINARE
1.Componentele demografice
-elemente de ordin cantitativ, elemente de repartitie, elemente de densitate, elemente de ordin
calitativ(structurile geo-demografice, ponderea grupei de varsta (grupa tanara 0-14, grupa
adulta 15-65, si varstinca +65-BIM-Biroul International al Muncii).
2.Conditionarile istorice
-tarile cele mai dezvoltate au beneficiat de-a lungul timpului de avantaje obtinute din
teritoriile colonial
3.Prima revolutie industriala
-sfarsitul secolului XVIII-Anglia-a insemnat o calificare a fortei de munca, o marire a
productivitatii, aparitia unor regiuni industrializate(Anglia centrala, Rhur, Silezia,
Lombardia(nordul Italiei)
4.Aparitia unor noi surse de energie
-energia hidro
-aparitia unor noi metale(aluminiul-Norvegia)
5.Marile orase
-au atras diferite industrii, din doua motive:prezenta fortei de munca, cu o anumita calificare
si prezenta unei piete sigure de desfacere.
6.Reteaua cailor de comunicatie
-a impus un anumit tip de localizare industriala(prezenta materiilor prime si cerintele pietelor
de desfacere)
7.Situatia mediului economic social, si politic.(riscul de tara)
FACTORII TRADITIONALI
Si au pierdut din importanta datorita:
-revolutiei din transporturi care a insemnat scaderea importantei factorului distanta si aparitia
unei noi ramuri rezultata din sinteza dintre telecomunicatii si informatica-TELEMATICA
Efectul :favorizarea segmentarii spatiale a activitatilor economice
-mutatiile aparute in domeniul aprovizionarii cu energie(reducerea ponderii energiei nucleare,
extinderea consumului de gaze naturale)
-contributia tot mai mare a sectorului cercetare-dezvoltare
-o noua abordare a modelelor de productie si de gestiune.
-interventia autoritatilor publice-rolul statului in viata economica pentru a proteja
intreprinderile autohtone fata de concurenta straina (SUA-China
-aparitia unui nou context social cultural (globalizarea mediului de viata, preluata din tarile
bogate, o noua atitudine fata de mediul de munca, aparitia unor exigente salariale din partea
fortei de munca inalt calificata.

Forme de localizare a industriei


Aspecte teoretice
-inceputurile industriei s-au manifestat mai ales in mediul rural(costuri mici ale fortei de
munca, si flexibilitatea fortei de munca)-Flandra, Boemia-Cehia,
-dezvoltarea economica a condus in timp la crearea unor relatii apropriate intre activitatile
industriale si asezarile urbane.Initial, industria a create puncte de concentrare a fortei de
munca si apoi s-a integrat in viata orasului, profitand de piata de desfacere si calificarea
dobandita de forta de munca.
-pietele de desfacere au devenit din ce in ce mai mobile, si ca urmare, a inceput aparitia
crizelor economice mondiale.
-in ultimele decenii se constata o localizare a industriei in zonele periferice ale oraselor

Formarea unor tipuri de regiuni industrial


1. Regiuni industrial formate pe baza resurselor energetice(ex: Rhur, DonBass, Silezia
superioara
2. Regiuni industrial, aparute si dezvoltate pe baza unor resurse minerale(ex:Lorena,
Reg.Marilor Lacuri
3. Regiuni urban-portuare(ex:New York)
4.Regiuni dezvoltate in deosebi pe baza traditiei mesterugaresti(ex:Saxonia,Lyon, Boemia
Centrala)
5.Regiunile mixte(ex:Volga, California-Los Angeles-San Fransisco)
Schimbarile intervenite dupa 1960
-schimbari legate de:declinul unor industrii traditionale(metalurgie, textile), declinul
industriilor navale(I-Coreea de Sud)
-industria robotica(Japonia, Coreea de Sud), microelectronica
-aparitia unor noi industrii, si noi forme de organizare a industriei care au diferite denumiri,
dar acelasi continut :nuclee neo-industriale, parcuri tehnologice
Principalele conditii de aparitie ale noilor forme de organizare
1. Prezenta unor industrii competitive in special pe piata militara, fiind vorba de interesele
strategice ale marior puteri
2. Concentrarea unor cercetatori cu valoare deosebita in cadrul unor institutii, fie universitati,
fie parcuri stiintifice,(California-Universitatea Standford care a pus bazele a Sillicon Valley,
cea mai puternica concentrare din domeniul microelectronicii; Thukuba Science Center-
Japonia-peste 200.000 locuitori din care 2/3 lucreaza in cercetare)
Concentrarea unor echipamente de vediculare foarte rapida a informatiilor
-marile burse ale lumii-de valori(New York-Wall Street)/de marfuri(petrol-Rotterdam,
cereale-Chicago, metale pretioase-Londra)
Parc stiintific(I.A.S.P.)= o intreprindere care concentreaza specialisti de inalta clasa in scopul
cresterii buna-starii comunitatilor respective prin promovarea competitivitatii si a inovatiilor
firmelor care adera la aceasta organizatie.
ASPECTE TEORETICE PRIVIND LOCALIZAREA ACTIVITATILOR
INDUSTRIALE
Exista doua tipuri de abordare:
1.Tipul inductiv
-analiza factorilor de productie
2.Tipul deductiv
-aspecte teoretice privind localizarea
Primele incercari de formulare teoretica au apartinut reprezentantilor economiei spatiale,
inspirati de un german, Von Thunnen, la sfarsitul secolului al XIX lea. De la el s-a inspirit
Weber care in 1909 emite “teoria costului minim”. Weber considera ca localizarea industriei
este influentata in deosebi de trei factori:
-costurile de transport
-costul fortei de munca
-fortele de aglomerare/dezaglomerare a activitatilor industrial
Aceasta teorie a insemnat si trasarea unor linii care uneau punctele cu acelasi cost de
transport.Weber introduce un “indice de material” pentru a explica nivelul de corelatie dintre
susrsa de materii prime si piata de desfacere. Optiunea finala de localizare depinde de costul
de transport si al fortei de munca. Mai tarziu, inspirat de Weber, un american, Hoover, in
1939 emite “teoria costurilor de transfer” care aduce in plus costurile de intretinere a
tehnologiei, introduce costurile cu asigurarile fie pentru bunuri, fie pentru forta de munca,
introduce problema taxelor fiscale.
Pentru ambele teorii, putem spune ca se accepta o localizare optima in urmatoarele situatii:
1. Cat mai aproape de sursa de materii prime
2. In/ in apropierea pietelor de desfacere
3.Pozitia intermediara, adica acolo unde pretul de livrare este inferior celui practicat de
firmele concurente.
Cele doua teorii mai sunt cunoscute si sub denumirea de “teoria costului minim”.Incepand
cu 1940 apare alta grupa de teorii: “teoria pietelor de desfacere”.Cea mai cunoscuta este a
germanuli Alfred Losch in lucrarea “Organizarea economica si spatiala a sistemului
economic “.Aceasta teorie a fost inspirata tot de unde german, Walter Christaller(“teoria
locurilor centrale”-Bavaria) care a fost consilierul lui Hitler pe probleme de organizare a
spatiului geografic.Datorita lui, Germania a fost prima tara care a beneficiat de o retea de
autostrazi.
Losch cosindera ca localizarea se face in mod etapizat:
T1-exista un singur producator care deserveste o piata de desfacere;
T2-pe langa primul producator, apar altii, ca urmare, piata se segmenteaza
Partea negativa este ca nu se tine seama de variabilele spatiale ale costurilor de productie, nu
tine seama de distributia inegala a populatiei si resurselor. Ca parte pozitiva, evidentiaza
dimensiunile temporale si spatiale ale localizarii industriei,
Cea mai buna impartire este in hexagon, avand ca loc central o asezare urbana care deserveste
sub toate aspectele locurile periferice. Distanta cosiderata optima este de 3-4 ore de mers pe
jos(10 km).
“Teoria competitiei dintre firme” emisa de Palander in 1953. In esenta se considera ca
localizarea optima este in funtie de extensiunea pietei de desfacere, de exemplu doua firme,
produc aceeasi marfa pe o piata de desfacere. Impartirea pietei intre cele doua este dependenta
de de cheltuielile de transport, cheltuielile de productie.
O alta teorie, tot a pietelor de desfacere este “Teoria suprafetelor de profit”emisa de Smith
in 1966. In esenta, se afirma ma ca alegerea unei localizari este optima acolo unde se obtine
un profit cat mai mare.
Cele doua tipuri de costuri minime si pietei de desfacere, se numesc impreuna teorii
neoclasice.
Teoriile moderne
1.Teoriile comportamentaliste care spun ca forta principala care determina localizarea este
data de atitudinea fiecarui antreprenor si depinde de aceasta atitudine, de cantitatea de
informatii pe care o detine, de nivelul de educatie, de preferintele pentru anumite zone, de
statutul social, de aspiratiile pe care le are. Hotararea depinde de caracteristicile psihologice
ale investitorului, astfel ca selectia finala a localizarii se afla sub influenta unor factori
calitativi care pot sa ofere in final costuri ale satisfactiei sau insatisfactiei.
2.Teoriile structuraliste(radicale) au in vedere faptul ca localizarea este impusa de capital,
si de contextul istoric. Adeptii acestei teorii sunt primii care recunosc ca dezvolatarea
economica capitalista este datorata tensiunilor dintre centru si periferie. Deciziile de localizare
sunt specifice unei anumite perioade de timp, ca urmare, putem spune ca exista o limitare
temporala a acestor decizii. Schimbarile de localizare sunt generate de doi factori:
-evoliutia internationala/nationala pentru interesul acordat anumitor industrii
-schimbari ale mediului geografic(evolutia numerica a populatiei/redistribuirea
populatiei/dezvoltarea infrastructurii).
3.Teoriile sistemice bazate pe analiza spatiului geo-economic in privinta organizarii spatiului,
a ierarhiei asezarilor, a interactiuniidintre asezari, a cresterii/descresterii economice.Aceste
teorii se ocupa foarte mult de procesul de delocalizare, si de asemenea, de inversarea relatiei
oras-industrie.
4.Teoriile post-moderniste care incearca sa explice repartitia inegala a industriei intr-un
anumit spatiu si se ocupa in special de rolul IMM(intreprinderi mici si mijlocii) si de
asemenea de rolul STN-urilor. Au in vedere diviziunea spatiala a muncii si in special e vorba
de conturarea a doua curente si anume:
-segmentarea procesului de productie prin faptul ca functia de decizie ramane la firma mama
iar functia de productie este la filiale care pot sa externalizeze anumite activitati
Probleme privind agrucultura mondiala

1. Rolul conditiilor naturale in dezvoltarea agriculturii

- Clima are un rol foarte important, in functie de care putem deosebii climate care
permit o agricultura permanenta

- Ne referim la zonele intertropicale umede, subtropicale umede, caracterizate prin


… absenta temperaturilor scazute

- Climate care permit o agricultura sezoniera, zona temperat continentala

- Climate care nu permit practicarea unei agriculturi neprotejate, zonele reci, sau
neirigate, zonele aride, in special Asia.

- In functie de caracteristicile climatice putem vorbi de existenta unor anumite limite


si anume Limite Latitudinale,

 (palmierul de ulei se dezvolta in conditii optime intre paralelele de


15, 16 grade lat N)

 (Citricele se pot intalni pana spre maxim 40 grade lat N)

 (Graul poate atinge 60 grade lat N)

- In emisfera sudica exista dif lat intre partea V si cea E datorita curenţilor oceanici,
astfel in V circula Curentul Cumul, iar in cea E Curentul Braziliei, un cur cald.

- Ca urmare culturile din V se intind pana la latitudini mai mic fata de E, diferenta
cam de 6 grade.

- Limite de ariditate –

 Partea central Nordica a Africii domina Izozietele de 250, 300mm

 In asia de SV, domina izozietele de 300, 400mm si comform FAO


(Organizatia mondiala pentru alimentatie si agricultura). Comform
acesteia, circa 25% din suprafata uscatului, pretabila pentru
agricultura sufera de ariditate.

- Solurile – insusirea de baza este fertilitatea

 Repartitia inegala a diferitelor tipuri de soluri este determinata de


caracteristicile climei, vegetatiei, si suportului mineral pe care au
apărut.

 Cele mai favorabile pentru agricultura sunt Solurile din zona


temperata, de ex, Europa Estica, desi geografii, considera Romania
o tara Central Estica.
 Solurile din zona preeriilor, Amercia de N, Solurile cernoziomice.

 O categorie deosebita este data de solurile antropice rezultate in


general in urma unor lucrari deosebite de desecare, (Olanda, prima
care a creat poldere agricole)

 Exemple pentru Romania, lunca sau Balta Mare a Brailei.

- O problema a solurile este legata de eroziunea acestora datorata mai multor factori.

 Supraexploatare

 Folosire nerationala

 Defrisari

 Si se considera, tot de FAO, riscul eroziunii inseamna extinderea


procesului de desertificare.

 Tot comform FAO, risc scazut, risc moderat, risc ridicat, risc foarte
ridicat.

- Relieful – care poate influenta prin altitudine, prin inclinare, prin fragmentare si
prin expunere sau expozitie.

2. Rolul conditiilor sociale in dezvoltarea agriculturii

a. Populatia ocupata in agricultura – inseamna un element de referinta in evaluarea


dezvoltarii economice ai unei tari

- in ultimele decenii poderea acesteia a scazute la nivel mondial, in prezent, circa


40%, dar cu o situatie foarte diferita la nivelul continentelor si economiilor
nationale.

 In America de N, aceasta pondere este sub 5%, si circa 2% in SUA

 In Europa aproape 10%, la nivelul UE, media este 4,4%, Romania


din pacate este pe ultimul loc, cu aproape 26% populatie ocupata in
agricultura

 Faptul ca cea mai mare pondere revine populatiei feminine, la nivel


mondial

b. Mecanizarea activitatilor – poate sa mareasca productia cu pana la 30%

- Exista un indice de mecanizare, care exprima numarul de masini agricole la 100ha,


teren agricole.

- Cele mai bune valori ale acestui indice le intalnim in Japonia, Olanda, Belgia,
Austria si SUA.
- La polul opus, statele din lumea a treia

c. Chimizarea agriculturii – care urmareste completarea necesarului de substante


nutritive din sol si protectia culturilor fata de daunatori, buruieni.

- Chimizarea poate mari productia agricola cu pana la 50%

- Exista si aici un indice de chimizare, exprimat prin kg (subst chimice)/ha (teren


agricol)

- Media la nivel mondial este de 100kg, cu diferente foarte mari, cele mai mari
valori le regasim in Europa, cum ar fi Irlanda, 700kg/ha, Olanda 650kg/ha, Belgia
500kg/ha.

- Avem si valori foarte mici, Angola, Namibia, Africa Centrala.

d. Irigatii - care contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana.

- Exista o teorie potrivit careia declinul marilor civilizatii, Mesopotamia, Egipt,


Peru, s-a datorat decaderii sistemelor de irigatii.

- Exista un tip de irigatii traditionale, cunoscute in Africa de N, Asia de SV si


irigatiile moderne, dependente de prezenta unor surse sigure de apa.

- De exemplu, sisteme alimentate din lacurile de acumulari, cazul Indiei, SUA.

- Sisteme alimentate din importante artere hidrografice – sisteme alimentate din ape
subterane fosile – (Nordul Africii si partea centrala SUA) Asia centrala, fluviile
Amudaria si Sedaria au alimentat sistemele de irigatii de pe fosta URSS, dar
consecinta negative a fost scăderea suprafeţei si adancimii Lacului Arab. (canale
magistrale)

- Tarile care detin cele mai mari suprafete irrigate sunt in Asia, adica India, China,
Pakistan ,

3. Principalele tipuri de agricultura

a. Agricultura traditionala - principala trasatura, exploatarea terenurilor doar


pentru subzistenta

- Este puternic dependenta de conditiile naturale

- Metodele de lucru sunt invechite, randamentele sunt mici, mijloacele agricole


rudimentare

- In cadrul acestei agriculturi putem deosebi cateva tipuri:


o Agricultura itineranta – folosirea unor suprafete pana la pierderea fertilitatii
naturale si apoi mutarea comunitatii pe alte terenuri

o Pastoritul nomad – o crestere extensiva a animalelor prin deplasarea


permanenta in locuri favorabile pentru pasunat, prezent in zona semi-
deserturilor (Africa si Asia de SV)

b. Agricultura moderna sau comerciala – care dispune de o baza materiala


puternica, are productivitate mare, principalul scop fiind Obtinerea de profit si
este cea care ofera un procentaj important in comertul mondial.

- Regasim cateva subtipuri:

o Agricultura mixta intensive – prezenta in deosebi in Europa, SUA, necesita


o dotare tehnica avansata si este regasita in special la nivelul fermelor de
marime mijlocie

o Agricultura specializata – practicata pe suprafete mari, necesita investitii


masive in privinta mecanizarii, foloseste o forta de munca putin
numeroasa, mai este numita “agricultura fara tarani”.

 Specializata in cultura graului si porumbului – in special S Canadei,


partea central vestica a SUA, in care regasim si renumitul Corn
Belt, Australia.

 Agricultura specializata in fructe si legume, S Europei, N Europei,

 Specializata in culturi de plante industriale – bumbac, etc.

 Specializata in cresterea animalelor – Argentina,

 Agricultura de plantatie – definita de Organizatia Mondiala a


Muncii ca o exploatare agricola situtata intr-o zona tropicala sau
subtropicala unde se foloseste forta de munca salariata, iar
productia are finalitate comerciala. A condus la aparitia unor
importante arii de productie. Peste jumatate din productiile de
trestie de zahar si cafea, din America de Sud. Circa 2/3 din
productia de cacao din Africa. Pentru cauciucul natural aproape 3
sferturi din Asia de SE.

c. Agricultura socialista – bazata pe agricultura de stat, prezenta inca in Coreea


de N, Cuba, partial in China.

4. Tendinte actuale

a. Agricultura radicala – este o doctrina Americana care sustine ca aceasta


activitate este un mod de viata care considera ca trebuie sa se produca fara
substante chimica indifferent de cererea de hrana a populatiei.
b. Agricultura alternativa – care solicita mobilizarea tuturor resureselor
cunoscute, fertilitate naturala, substante chimice, de substante organice, si de
biotehnologie.

c. Agricultura integrata – este un program introdus de FAO, care se apropie ca


modalitate de cea alternative. S-a adresat tarilor in curs de dezvoltare, nu
exclude utilizarea subst chimice, si se concentreaza pe aspectele pozitive
oferite de conditiile naturale ale tarii respective.

d. Agricultura ecologica – aparuta in Europa, ca urmare a neincrederii populatiei


in masurile de siguranta alimentara. Se pune accent pe calitatea naturala a
produselor, productivitatea fiind pe plan secundar. Se pune accent pe pastrarea
sructurii si compozitiei solurilor. Partea negative este data de randamentele mai
mici si de preturile mai mari. Principiile de baza sunt:

 Eliminarea tehnologiilor poluante si a org modificate genetic

 Utilizarea unor soiuri si rase cu rezistenta mare fata de conditiile de


existenta

 Ameliolarea fertilitatii solului prin substante organice

 Integrarea cresterii animalelor in productia ecologica a plantelor.