Hipotensiunea ortostatica apare la aproximativ 20% dintre varstnici, fiind mai frecventa printre cei

cu boli preexistente, in special hipertensiune. Multe accidente prin cadere pot fi consecinta
hipotensiunii ortostatice nediagnosticate. Simptomele acesteia tind sa fie mai severe imediat
postprandial si dupa stimulare vagala (ex. urinare, defecatie).

Sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP),denumit si tahicardie autonoma posturala sau

intoleranta ortostatica idiopata cronica, este un sindrom de intoleranta ortostatica la pacientii tineri.
Desi tahicardia si multe alte simptome (precum fatigabilitatea, ameteala, intoleranta la efort,
disfunctia cognitiva) apar odata cu ridicarea pacientului in ortostatism, valoarea TA scade foarte
putin sau se pastreaza. Cauza aparitiei acestor simptome nu este elucidata.

 Manifestarea cea mai frecventa a hipotensiunii este ameteala 

 greturi;
 Lesin (sincopa);
 Vedere neclara; 
 Oboseala;
 Lipsa de concentrare;
 Piele rece, palida;
 Respiratie rapida, superficiala;
 Impulsuri slabe si rapide

Hipotensiunea ortostatica este diagnosticata in caz de reducere marcata a valorilor TA si aparitie a

simptomelor sugestive pentru hipotensiune la trecerea in ortostatism si ameliorate la trecerea in
clinostatism, situatie in care trebuie cautata cauza.

Pacientul este intrebat despre factorii declansatori cunoscuti (ex. medicamentele, imobilizarea la pat,
pierderea de lichide) si simptomele de insuficienta ale sistemului vegetativ autonom (ex. tulburari
vizuale, inconstienta, constipatie, intoleranta la caldura). Sunt consemnate si alte simptome ale
afectiunilor neuologice si cardiovasculare.

TA si frecventa cardiaca sunt masurate dupa 5 minute de clinostatism si la 1 minut, si respectiv 3

minute, dupa ridicarea in ortostatism. Pacientul care nu poate mentine pozitia ortostatica fara a fi
ajutat la ridicarea in picioare sufera de aceasta afectiune.

Tipuri de tensiune arteriala scazuta

Medicii descompun adesea tensiunea arteriala mica (hipotensiunea) in categorii, in functie de cauze
si de alti factori. Tipurile de tensiune arteriala scazuta includ:

Hipotensiune posturala sau ortostatica

Numita si tensiune arteriala scazuta in picioare, hipotensiunea posturala este o scadere brusca a
tensiunii arteriale atunci cand te ridici de la o pozitie de sedere sau dupa culcare.

Hipotensiune postprandiala

Cunoscuta si ca tensiune arteriala scazuta dupa masa, hipotensiunea postprandiala reprezinta

scaderea brusca a tensiunii arteriale dupa consumarea de alimente. Aceasta afectiune afecteaza mai
ales persoanele in varsta.

Hipotensiune mediata neuronal

Scaderea tensiunii arteriale din semnalele cerebrale defectuoase, hipotensiunea mediata neuronal.
apare din cauza unei comunicari incorecte intre inima si creier.

Atrofie multipla cu hipotensiune ortostatica (Sindromul Shy-Drager)

Atrofia multipla cu hipotensiune ortostatica se refera la scaderea tensiunii arteriale

datorata afectarii sistemului nervos. Denumita si sindromul Shy-Drager, aceasta
tulburare rara provoaca leziuni progresive ale sistemului nervos autonom, care
controleaza functiile involuntare, cum ar fi tensiunea arteriala, frecventa cardiaca,
respiratia si digestia.

Sindromul Shy-Drager este caracterizat printr-o combinație din următoarele simptome care
pot să fie prezente în orice asociere:

 disfuncție autonomă
 parkinsonism (rigiditate musculară/tremor și mișcare lentă)
 ataxie (slabă coordonare/ mers inconstant)
Atunci când predomină afectarea sistemului nervos autonom este folosit termenul de
„sindrom Shy-Drager” deși acest termen nu mai este actual, având în vedere schimbările
terminologice, care sunt explicate mai jos. Acest sindrom a fost numit după Dr. Milton Shy și
Dr. Glenn Drager, care l-au identificat în 1960, dar American Autonomic Society (Societatea
Americană a Sistemului Nervos Autonom) și American Academy of Neurology (Academia
Americană de Neurologie) l-au redefinit ca o atrofie multisistemică cu fenomene autonome.
Poate exista, de asemenea, și o formă ce combină caracteristici ale ASM și ale demenței cu
corpi Lewy.

Disfuncția vegetativă suprasensibilă la adulți, simptome:

 Din partea sistemului cardiovascular: durere în jumătatea stângă a

sternului, greață, migrenă, amețeli. Durerea durează destul de mult și
 temperatura corpului crește ușor. Persoana simte anxietate și frică,
tensiunea arterială crește, mai ales în timpul stresului.
 Din partea sistemului respirator: pacientul are o lipsă de aer, el încearcă
să meargă la balcon sau să deschidă o fereastră. Respirația se pierde,
respirațiile devin zgomotoase și profunde, tuse poate apărea.
 Din tractul gastrointestinal: pacientul poate prezenta durere în regiunea
toracică. Procesul de înghițire este dificil, pacientul este îngrijorat de
colici în stomac și constipație, apetitul este redus. S-ar putea să apară
sughițurile. Destul de des, disfuncția se manifestă ca sindrom de intestin
iritabil, însoțită de flatulență. Acest simptom apare înaintea sesiunii în
rândul studenților, candidaților înainte de interviu etc.
 Din sistemul musculoscheletal: dureri la articulațiile genunchiului și
cotului. În plus față de aceste simptome, temperatura corpului poate
crește ușor. Durerea poate trece și reapărea. Prezența lor poate
depinde de condițiile meteorologice, de stres etc.
 Din partea sistemului urogenital: incapacitatea pacientului de a merge la
toaletă, sau invers, o astfel de acțiune poate fi mult mai frecventă.
Factorii care contribuie sunt de obicei stresul și stresul emoțional.

Hipotensiunea neinsotita de cresterea compensatorie a frecventei cardiace (mai mult de 10 batai pe

minut) indica afectarea sistemului nervos autonom. Cresterea marcata a frecventei cardiace (la mai
mult de 100 batai pe minut) indica prezenta hipovolemiei, iar aparitia simptomelor in absenta
hipotensiunii este sugestiva pentru STOP (sindromul tahicardiei ortostatice posturale).

De obicei, se recomanda ECG, ionograma serica si masurarea glicemiei. Totusi, nici aceste teste si
nici altele nu aduc beneficii daca sunt efectuate in prezenta simptomelor sugestive.

Resultatele testului mesei inclinate (testul TILT) variaza mai putin decat cele ale evaluarii TA in
clino- si ortostatism si elimina cresterea intoarcerii venoase secundara contractiei musculaturii
membrelor inferioare. Pacientul poate ramane in ortostatism timp de 30-45 de minute pentru
evaluarea TA. Acest test este indicat cand se suspecteaza o disfunctie a sistemului nervos autonom.
Daca se considera ca disfunctia autonoma este cauzata de un medicament, pentru confirmare doza
poate fi redusa sau administrarea poate fi oprita.

Tratamentul hipotensiunii ortostatice

Pacientii ce necesita repaus prelungit la pat ar trebui sa se ridice zilnic si eventual sa faca o serie de
exercitii in pat in masura posibilitatilor. Se recomanda trecerea progresiva din pozitia culcat sau
sezut la ortostatism, consumul unei cantitati adecvate de lichide, limitarea sau evitarea consumului
de alcool si efectuarea de exercitii in mod regulat. Exercitiile de intensitate moderata practicate in
mod regulat imbunatatesc tonusul vascular general si reduc acumularea sangelui la nivelul patului
vascular. Pacientii varstnici trebuie sa evite ortostatismul prelungit. Dormitul pe un pat cu plan
inclinat poate ameliora simptomatologia prin stimularea retentiei de sodiu si reducerea diurezei
nocturne. 

Hipotensiunea postprandiala poate fi adesea prevenita prin reducere aportului de carbohidrati,

scaderea consumului de alcool si evitarea ridicarii bruste in picioare dupa servirea mesei. 

Folosirea ciorapilor elastici pana la nivelul taliei poate creste intoarcerea venoasa, debitul cardiac si
tensiunea arteriala cand pacientul se ridica in picioare.

Cresterea ingestiei de sodiu poate duce la expansiunea volumului intravascular si astfel ameliorarea
simptomatologiei. In absenta insuficientei cardiace sau a hipertensiunii, consumul de sodiu poate fi
crescut cu 5 g pana la 10 g peste nivelul alimentar obisnuit prin adaugare de sare la mancarea
preparata.

In functie de cauza hipotensiuni, este posibil sa puteti reduce sau preveni simptomele daca urmati
aceste sfaturi:

 Beti mai multa apa;

 Evitati consumul de alcool;
 Adoptati o dieta sanatoasa, bogata in substantele nutritive;
 Consumati mai multa sare, daca medicul sugereaza acest lucru;
 Acordati o atentie deosebita pozitiei corpului;
 Dimineata respirati adanc pentru cateva minute si apoi ridicati-va in sezut inainte de a va
ridica in picioare;
 Dormiti cu capul patului usor inaltat.

 Hipertensiunea arteriala sistolica izolata - Evaluarea tensiunii arteriale presupune

prezenta a doua valori: una dintre acestea este tensiunea sistolica care este tensiunea
inregistrata in timpul batailor inimii si alta care este tensiunea diastolica ce masoara
tensiunea arteriala dintre bataile inimii.
Tensiunea arteriala normala este considerata sub 120/180. In cazul hipertensiunii arteriale
sistolice izolate, valorile tensiunii arteriale sistolice cresc peste 140, iar cele ale tensiunii
diastolice ajung sub 90. Acest tip de hipertensiune arteriala este intalnit frecvent la
persoanele cu varsta de peste 65 de ani, mai ales la cele care au o dieta precara si este
cauzata de pierderea elasticitatii arterelor. Tensiunea arteriala sistolica este mai importanta
decat cea diastolica, atunci cand este luat in calcul riscul de boli cardiovasculare
la persoanele in varsta.
Factorii de risc ai acestui tip de hipertensiune implica obezitatea, fumatul, dar si diabetul
zaharat. Sunt predispusi la aparitia hipertensiunii arteriale sistolice izolate mai ales barbatii
afroamericani si caucazieni.
- Hipertensiunea arteriala maligna - Acest tip de hipertensiune arteriala apare doar la un
procent destul de mic de persoane care sufera de hipertensiune arteriala. Debutul
hipertensiunii arteriale maligne este brusc si drastic. Este mai frecvent intalnita la adultii
tineri, la barbatii afroamericani si la femeile care au sarcina toxica.
Hipertensiunea arteriala maligna apare atunci cand tensiunea arteriala creste extrem de
rapid. In cazul in care tensiunea diastolica ajunge peste 130, este posibil sa suferiti de
hipertensiune arteriala maligna. Aceasta este o urgenta medicala si trebuie tratata ca atare.
Simptomele includ amorteli la nivelul bratelor si picioarelor, vedere incetosata,
confuzie, anxietate, oboseala extrema, dureri toracice si de cap. Hipertesniunea arteriala
maligna este reversibila atunci cand conditia care sta la baza acesteia este tratata. Este
destul de rara si afecteaza copiii, adultii, dar si femeile insarcinate.

- Hipertensiunea arteriala rezistenta - Daca medicul v-a prescris trei tipuri diferite de
medicamente antihipertensive, iar tensiunea dumneavoastra arteriala este inca ridicata,
este posibil sa suferiti de hipertensiune arteriala rezistenta. Aceasta apare la 20-30% dintre
bolnavii care sufera de hipertensiune arteriala.
Hipertensiunea arteriala rezistenta poate avea o componenta genetica si este mai frecvent
intalnita la varstnici, la persoanele obeze, la afroamericani sau la persoanele care sufera de
vreo boala care ar putea sta la baza acesteia, cum ar fi bolile de rinichi sau diabetul. Pentru
tratarea acestui tip de hipertensiune este necesara schimbarea stilului de viata, dar si
utilizarea a cel putin patru medicamente antihipertensive.

- Hipertensiunea de halat alb - Este o manifestare psihosomatica ce presupune cresterea

tensiunii arteriale a persoanelor care, de obicei au o tensiune normala, dar atunci cand
ajung in biroul medicului, aceasta creste. Studiile arata ca acest tip de tensiune poate
afecta peste 30% din populatie. Pentru a se stabili cu exactitate daca hipertensiunea ar
putea reprezenta o problema de sanatate, specialistii recomanda masurarea acesteia in cel
putin trei situatii diferite. O alta sugestie prespune repetarea masurarii tensiunii arteriala
dupa 5-10 minute de la prima masuratoare.

- Hipertesniunea arteriala din timpul sarcinii - Preeclampsia este un tip periculos de

hipertensiune arteriala, care apare la aproximativ 4% dintre femeile insarcinate. Se pare ca
aceasta apare mai ales la prima sarcina.
Hipertensiunea arteriala din timpul sarcinii trebuie sa fie monitorizata cu atentie, deoarece
poate progresa la eclampsie - o forma severa si persistenta de hipertensiune indusa de
sarcina, care poate afecta in mod negativ starea de sanatate a fatului si poate determina
complicatii grave, cum ar fi tulburarile de vedere sau convulsii. Acest tip de hipertensiune
dispare dupa nastere, de obicei, dar daca persista, mamele necesita tratament
medicamentos.