.

Evaluarea durerii s-a realizat cu ajutorul scalei Doloplus care evaluează prezenţa
fenomenelor dureroase în repaus şi la mişcarea segmentelor. Se cunoaşte faptul ca la
bătrâni fenomenele dureroase pot fi prezente chiar şi în lipsa unei patologii grave, pur şi
simplu datorită lipsei de mişcare, care determină anchiloze, dureri musculare şi stare
generală de rău.
Fiecare item este notat de la 0 la 3 înregistrând un scor cuprins între 0 şi 30.
Durerea este clar exprimată pentru un scor mai mare de 5.

- SCALA DOLOPLUS
Scor
Efecte la Dureri somatice Nu există fenomene dureroase
Acuză durere la solicitări
nivel somatic
Acuză dureri spontane discontinue
Acuză dureri spontane continue
Poziţii antalgice Nu foloseşte poziţii antalgice
în repaus
Foloseşte poziţii antalgice ocazional

Poziţii antalgice permanente şi eficace

Poziţii antalgice permanente şi ineficace
Protecţia zonelor Nu există protecţie
Protecţie doar la solicitări neîmpiedicând
dureroase
examinările medicale
Protecţie doar la solicitări împiedicând orice
îngrijire sau examene medicale
Protecţie la toate solicitările
Mimica Mimică obişnuită
Mimică exprimând durere la solicitări
Mimică exprimând durere în lipsa solicitărilor
Mimică inexpresivă, permanentă, neobişnuită
somnul Somn obişnuit
Dificultate în a adormi
Treziri frecvente
Insomnii
Efecte la Toaleta şi Efectuarea activităţilor obişnuite neschimbate
Efectuarea activităţilor obişnuite puţin
nivel îmbracatul
diminuată
psihomotor
Efectuarea activităţilor obişnuite foarte
diminuată
Toaleta şi îmbracatul imposibil de realizat
Mişcările Efectuarea activităţilor obişnuite neschimbate
 Efectuarea activităţilor obişnuite puţin
diminuată
Efectuarea activităţilor obişnuite passive şi
active limitată
Mişcări imposibile
Efecte la Comunicare Neschimbată
Intensificată
nivel
Diminuată
psihosocial Absenţa sau refuzul de a comunica
Viaţa socială Participare la activităţile obişnuite
Participare doar la activităţile solicitate
Refuz parţial la diverse solicitări
Refuz total la viaţa socială
Comportament Comportament obişnuit
Tulburari de comportament la diverse
solicitări
Tulburări de comportament permanent la
solicitări
Tulburări permanente de comportament
Total scor
Scala Ashwort

Criteriul scalei Ashwort: se acordã puncte de la 0 la 4, în funcţie de gradul

spasticitãţii:
 0 - tonus normal;
 1 - uşoară creştere a tonusului cu apariţia unui spasm
când segmentul este mobilizat;
 2 - creştere marcată a tonusului;
 3 - creştere considerabilă a tonusului;
 4 - segmentul este rigid.

Scala Tardieu
Acest test este realizat din poziţia decubit dorsal. Spasticitatea se
măsoară la trei valori diferite (V1, V2, V3). Reacţia este înregistrată la fiecare
dintre cele trei valori. Se notează cu x/y, unde x reprezintă una dintre valorile
scalei 0-5, iar y reprezintă gradul unghiului unde apare spasticitatea musculară.
Vitezele folosite pentru evaluarea spasticităţii (valorile lui „y”):
V1 - mişcarea se realizează lent;
V2 - mişcarea se realizează cu viteza gravitaţiei;
V3 - mişcarea se realizează rapid.
Criteriul scalei Tardieu (valorile lui „x”):
 0 - nu apare spasticitate pe parcursul mişcării pasive;
 1 - spasticitate uşoară pe parcursul mişcării pasive;
 2 - spasticitate marcată, la un unghi bine precizat;
 3 - apare clonus la un unghi bine precizat (durata clonusului este mai
mică de 10 secunde);
 4 - clonus, cu o durată mai mare de 10 secunde;
 5 - articulaţia este rigidă, nu poate fi mobilizată.
 Sistemul de Clasificare a Functiei Motorii Grosiere (GMFCS) a fost realizat
ca răspuns la nevoia de a avea un sistem standardizat pentru clasificarea
severității disabilității de mișcare în rândul copiilor. Sistemele descriptive
anterioare au inclus trei nivele, precum: ușor, moderat-mediu și sever sau
sistemul Evans: nu merge, stil de viața limitat, funcțional dar nu independent, sau
merge independent.
 Sistemul de clasificare al funcției motorii grosiere –
mobilitate, mers- pentru copii între 6-12 ani.
 Nivelul I – Mers independent, limitări ale abilității avansate
ale deplasării
 Nivelul II – Mers fără ajutor, limitări la mersul în mediul
exterior sau pe teren variat
 Nivelul III – Mers cu susținătoare de mers, limitări la
deplasarea în exterior sau comunitate
 Nivelul IV – Mobilitate diminuată, copilul este transportat sau
necesită alte mijloace de deplasare în exterior sau
comunitate.
 Nivelul V– Mobilitatea independentă este sever limitată chiar
cu suport tehnic.
Scala Borg – instrument de maxima incredere şi utilitate, în prescrierea şi
dirijarea efortului la vârstnici
Scala Borg (Borg scale sau RPE = rate of perceived exertion) reprezintă
un instrument valid şi demn de încredere de evaluare subiectivă a intensităţii
efortului, fără ajutorul căruia nu se recomandă să lucrăm cu bătrânii, mai cu
seamă în primele săptămâni/luni de activitate. Ea poate fi folosită atât când se
lucrează individual cât şi când se lucrează în grup, şi permite subiecţilor
angrenaţi în efort „să-şi asculte corpul”, să asculte ce le spune, ce le transmite
propriul organism.
Scala are 20 de trepte pemitând aprecierea efortului astfel:
 Treptele 7-8 – efort foarte foarte uşor;
 Treapta 9 – efort foarte uşor;
 Treptele 10 –12 – efort destul de uşor;
 Treptele 13- 14 - efort oarecum greu;
 Treptele 15 – 16 – efort greu;
 Treptele 17 – 18 efort foarte greu
 Treptele 19 – 20 efort epuizant.
Pentru ca scala Borg să dea rezultate, este necesar ca persoanele cu
care lucrăm să fie bine familiarizate cu ea şi să dorească să fie sincere în
apreciere; adică nici să nu braveze, minimalizând „semnalele” trimise de
organism, dar nici să nu exagereze, indicând o intensitatea mai mare decât cea
sugerată de propriu-i corp. Uneori este nevoie să verificăm dacă subiectul nostru
are capacitatea de a aprecia subiectiv intensitatea solicitării, pentru asta în timpul
efortului cerându-i să indice o gradatie de pe scală si, în acelaşi timp, luându-i
frecvenţa cardiacă.
Aşa cum vedem mai sus, pe scala Borg sunt menţionate două zone de lucru,
recomandabile pentru populaţia vârstnică. Asta înseamnă că atunci când lucrăm
pentru îmbunătăţirea capacităţii aerobe (folosind eforturi continue şi prelungite),
subiectul/subiecţii trebuie să perceapă efortul ca având intensitatea
corespunzătoare gradaţiei 11 –13. Dacă subiecţii percep efortul ca având un
indice mai mic de 11, asta înseamnă cam pierdere de vreme, iar dacă ei
desemnează un indice mai mare de 13 – 14, înseamnă o solicitare care nu-şi
atinge scopul, iar efortul fie nu poate fi menţinut măcar 20 – 30 de minute, cum
se recomandă, fie, în unele cazuri, poate fi chiar periculos. În schimb, în timpul
lucrului pentru forţă, intensitatea percepută subiectiv poate fi mai mare,
corespunzând indicilor Borg 15 – 17

Testarea condiţiei fizice s-a realizat cu ajutorul - Indicele de activitate fizică

(IAF) – se foloseşte pentru aprecierea nivelului de efort de la care se pleacă, în
scopul atingerii unui prag de efort care să genereze efecte pozitive în planul
sănătăţii. IAF se obţine înmulţind punctajele fiecărui parametru: IAF – Intensitate
x durată x frecvenţă.

Indicele de activitate fizică

Parametrul Punctajul Tipul de activitate
Intensitate 5 Activitate fizică ce duce la accelerarea
marcată a respiraţiei şi la transpiraţie
relativ abundentă;
4 Efort care duce doar din când în când la
gâfâială şi transpiraţie;
3 Efort nu prea greu; de exemplu cel din
activităţile recreative – mers pe distanţe
mai lungi
2 Eforturi moderate; realizarea activităţilor de
zi cu zi
1 Eforturi uşoare: plimbări pe distanţe mai
scurte
Durată 4 Peste 30 minute
3 20 – 30 minute
2 10 – 20 minute
1 Sub 10 minute
Frecvenţă 5 Zilnic sau aproape zilnic
4 De 3 – 5 ori pe săptămână
3 De 1 – 2 ori pe săptămână
2 De câteva ori pe lună
1 Mai puţin de o dată pe lună
 Valoarea IAF obţinuă trebuie apreciată conform grilei de mai jos:
Punctaj Caracterizare Categoria de condiţie
fizică
80 - 100 Stil de viaţă foarte activ superioară
60 - 80 Persoană activă şi sănătoasă Foarte bună
40 – 60 Acceptabilă (e nevoie de mai Rezonabilă
bine)
20 – 40 Insuficient de activ / relativ slabă
sedentar
Sub 20 Sedentar Foarte slabă

Scorul analitic prescurtat şi adaptat al foţei musculare după

Osserman

Membrele superioare în flexie la 900 1 punct – pentru menţinerea în poziţie 10

secunde
5 puncte – pentru 50 de secunde
10 puncte – 100 secunde
150 de secunde – 15 puncte
Subiectul în decubit dorsal, coapsele 1 punct – pentru menţinere 5 secunde
flectate pe bazin la 90, gambele la 90 5 puncte – pentru menţinere 25 secunde
10 puncte - pentru menţinere 50
secunde
15 puncte- pentru menţinere 75 secunde
Subiectul cu spatele la un perete, de 1 punct – pentru 10 secunde
care se sprijină – genuflexiune cu
mentinere

5 puncte – pentru 15 secunde

10 puncte pentru 20 secunde
15 puncte pentru 25 de secunde
Flexia capului din decubit dorsal Contra unei rezistenţe medii – 10 puncte
Contra unei rezistenţe mici 5 puncte
Fără rezistenţă – 0 puncte
Trecerea din poziţia culcat în poziţia Fără ajutorul mânilor – 10 puncte
aşezat Cu ajutorul mâinilor – 5 puncte
Trecerea din poziţia aşezat în ortostatism Cu rezistenţă pe umeri – 15 puncte

Fără rezistenţă şi fără sprijin pentru a se

ridica – 10 puncte
Fără rezistenţă şi sprijin pe o mână
pentru a se ridica – 5 puncte
Fără rezistenţă şi sprijin pe ambele mâni
– 0 puncte
 Scorul maxim al acestui test este de 70 de puncte. Cu cât
scorul este mai mic cu atât forţa musculară este mai redusă.
7. Evaluarea stării de oboseală generală – care se traduce la
vârstnici printr-o apatie generală fizică şi psihică cu afectări grave ale
sănătăţii dacă ea se instaleză oe o perioadă mai lungă de timp şi
poate fi apreciată prin scala de oboseală Pichot.

Scala de oboseală Pichot

Deloc = 0 Puţin = 1 aşa şi aşa Mult = 3 Foarte
=2 mult = 4
Lipsit de energie

Refuz de
participare la un
efort
Mă simt obosit în
tot corpul
Braţele şi gambele
sunt grele
Mă simt obosit fără
motiv
Am chef să mă
întind mereu
pentru a mă odihni
Nu pot să mă
concentrez
Mă simt obosit,
greu şi rigid

Un scor superior sau egal cu 20, constituie un motiv de

îngrijorare, iar subiectul testat trece în sfera patologicului.
Evaluarea echilibrului – se va realiza cu ajutorul testului de
echilibru Tinetti, care cuprinde o serie acţiuni pe care trebuie să le
efectueze subiectul, şi sunt notate cu cifre de la 0-2, testul ridicăte şi
mergi care cuprinde 8 acţiuni şi scala abilităţilor de mişcare. În final
final notele se adună şi se obţine un scor care ne indică gradul de
afectare a mersului şi echilibrului pentru fiecare individ în parte.

Testul de echilibru Tinetti

1. Şezând nesprijinit
0 – ferm şi stabil
1 – se ţine de scaun pentru a rămîne drept
2 – apleacă trunchiul înainte, ducând gambele sub scaun
2. Ridicare din aşezat
0 – se ridică fără să se ajute de braţe
1- se ridică ajutându- se de braţe şi inclinându-se în faţă
2 – mai multe încercări dar nu reuşeşte să se ridice
3.Echilibru în picioare după ce s-a ridicat
0 – ferm şi stabil
1 – stabil dar ţinându-se de un obiect
2 - instabil
4. Echilibru în picioare, ochii deschişi, picioarele încrucişate
0 – ferm şi stabil
1 – stabil dar nu poate încrucişa picioarele
2 – instabil
5. Echilibru în picioare, ochii închişi, picioarele încrucişate
0 – ferm şi stabil
1 – stabil dar depărtează picioarele
2 – instabil trebuie să se ţină
0
6. Pacientul efectuează o întoarcere de 360
0- ferm şi stabil, paşi continui
 1- paşi discontinui

2- trebuie să se ţină

7. Capacitatea de a rezista la 3 împingeri succesive la nivelul

sternului,
braţele fiind încrucişate pe piept
0 – stabil rezistă la presiune
1 – deplasează picioarele , dar păstrează echilibrul
2 – cade trebuie să fie ţinut
8. Echilibru după ce întoarce capul în toate sensurile
0 – nu există instabilitate
1 – stabil, dar posibilitatea de a întoarce capul este redusă
2 – instabil
9. Stând într-un picior mai mult de 5 secunde
0- stă 5 secunde fără să se ţină

1- stă 5 secunde dar cu sprijin

2- incapbil să realizeze proba

10. Echilibru, realizând extensia capului

0 – extensie bună fără să se clatine
1 – amplitudine diminuată trebuie să se ţină
2 – nu poate realiza extensia, se clatină
11. Pacientul va încerca să prindă un obiect care va fi aruncat spre
plafon
0 – poate să prindă obiectul fără să se ţină
1 – poate să prindă obiectul , dar se ţine
2 – incapabil, instabil
12. Pacientul culege un obiect de pe sol
0 – ia obiectul şi se ridică fără să se ţină
1- ia obiectul dar pentru a se ridica are nevoie de sprijin

2- incapabil, după mai multe încercări

13. Aşezare pe scaun din stând

0- se aşază, mişcarea este cursivă

1- foloseşte braţele pentru sprijin, mişcarea nu este cursiv

2- cade pe scaun

Scorul maxim al acestei scale este de 26. cu cat scorul este mai
mare cu atât riscul de a cădea este mai mare.

h. Evaluarea stării psihoafective – s-a realizat pin Profilul distresului Emoţional

Profilul Distresului Emoţional (PDE – profile of Emotional Distress – Opriş
şi Macavei, 2005) - este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoţiile disfuncţionale şi
emoţiile negative funcţionale din categoriile frică şi tristeţe/deprimare şi utilizează
principiul de construcţie al profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo,
Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir şi Jacobsen, 1999), bazându-se pe teoria lui
Albert Ellis (1994) asupra distresului emoţional. Scala permite calcularea unui scor
general de distres, cât şi a scorurilor separate pentru „frică funcţională”, „frică
disfuncţională”, tristeţe / deprimare funcţională” şi „tristeţe / deprimare disfuncţională”.
Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor la fiecare din cei 26 de itemi sunt: Deloc,
foarte puţin, mediu, mult, foarte mult. Scala se administreză în varianta creion – hârtie,
individual sau în grup; persoana examinată trebuie să fie motivată pentru completarea
scalei şi odihnită; subiectul trebuie să aleagă dintr-o listă de cuvinte, acel cuvânt care se
potriveşte la întrebarea „Cum v-aţi simţit în ultimile două săptămâni?”; persoana
examinată este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu înţelege sensul vreunui item.
 Cotarea pentru cei 26 de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare
item, alocându-se de la 1 la 5 puncte după cum urmeză: deloc 1, foarte puţin = 2, mediu =
3, mult =4, foarte mult = 5
Scala a fost aplicată în grupuri de câte 4 subiecţi atât celor din grupa
experimentală cât şi celor din grupa martor.
Numele şi prenumele…………………………………………………….Vârsta
Cum vă simţiţi în acest moment?
Tabel nr. 10 - PROFILUL DISTRESULUI EMOŢIONAL

Deloc foarte puţin mediu mult foarte mult

Tensionat
Trist
Melancolic
Fără
speranţă
Nefolositor
Îngrijorat
Amărât
Anxios
Depresiv
Preocupat
Înspăimântat
Deprimat
Necăjit
Încordat
Mâhnit
Îngrozit
Nervos
Îndurerat
Alarmat
Panicat
Supărat
Distrus
Disperat
Neliniştit
Înfricoşat
Deznădăjduit
2. Indexul pentru disabilitatea cronica Wanddell si Main pentru
pacientii cu lombalgie - Chronic Disability Index of Waddell and
Main for Patients with Low Back Pain
Waddell si Main folosesc o scala simpla de evaluarea pacientilor cu
durere joasa de spate, durere lombara. Autorii sunt de la Western
Infirmary, Glasgow Scotland.
Intrebari:
1. Este necesar ajutor sau evita ridicarile de obiecte grele (o valiza
grea, un copil de 3-4 ani)
2. Statul pe scaun in general se limiteaza la mai putin de o jumatate
de ora
3. Transportul cu masina sau autobuzul in general se limiteaza la
mai putin de o jumatate de ora.
4. Mentinerea unei pozitii nemiscat in general se limiteaza la mai
putin de o jumatate de ora
5. Mersul in general se limiteaza la mai putin de o jumatate de ora

6. Somnul tulburat in mod regulat de durerile de spate (ex. de 2 ori

pe saptamana)
7. Absente regulate sau limitarea activitatilor sociale (nu sporturi)

8. Diminuarea frecventei activitatii sexuale

9. Este necesar ajutor in mod regulat cu incaltamintea (legarea

sireturilor, punerea ciorapilor etc.)
RASPUNS PUNCTE
DA 1
NU 0

SCOR TOTAL = SUMA (punctelor obtinute raspuns la cele 9

intrebari)
Interpretare:
• scor minim: 0
• scor maxim: 9
• cu cat este mai mare numarul itemi cu atat este mai mare nivelul
de disabilitate.

3. Chestionarul Roland – Morris de evaluare a dizabilitatii

datorate durerii lombare - Low Back Pain Disability
Questionnaire of Roland and Morris
Roland si Morris au realizat un chestionar pentru evaluarea
pacientilor cu durere joasa de spate, aceasta putand sa fie folosita
pentru a determina nivelul de disabilitate al pacientului si poate sa
ajute la masurarea rezultatelor dupa interventia terapeutica. Autorii
sunt de la St. Thomas' Hospital din Londra.

NOTA: Chestionarul se asociaza deobicei cu scala analoga a durerii

VAS.

Întrebari privind perceptia actuala a pacientului:

1. Stau acasa majoritatea timpului din cauza durerilor de

spate.

2. Imi schimb frecvent pozitia/ postura pentru a incerca

sa gasesc o pozitie comfortabila pentru spate.

3. Merg mai incet din cauza durerilor de spate.

4. Din cauza durerilor de spate nu fac nici o munca prin

casa cum faceam deobicei.

5. Din cauza durerilor de spate folosesc balustrade

pentru a urca scarile.
6. Din cauza durerilor de spate stau întins ca sa ma
odihnesc mai des.

7. Din cauza durerilor de spate trebuie sa ma tin de ceva

pentru a ma ridica dintr-un scaun.

8. Din cauza durerilor de spate ii rog pe alti sa faca

diverse treburi pentru mine.

9. Ma imbrac mai incet decat deobicei din cauza durerilor

de spate.

10. Stau in picioare perioade scurte de timp din cauza

durerilor mele de spate.

11. Din cauza durerilor de spate incerc sa nu ma aplec

sau sa ingenunchez.

12. Imi este foarte greu sa ma ridic de pe scaun din cauza

durerilor de spate.

13. Spatele meu ma doare aproape tot timpul.

14. Imi este dificil sa ma rasucesc in pat din cauza

durerilor de spate.

15. Mi-a scazut apetitul din cauza durerilor de spate.

16. Imi este greu sa imi pun ciorapii (sau pantofii) din
cauza durerilor de spate.

17. Merg doar pe distante foarte scurte din cauza durerilor

de spate.

18. Dorm mai putin bine din cauza durerilor de spate.

19. Din cauza durerilor de spate ma imbrac cu ajutorul

altcuiva.

20. Stau jos majoritatea timpului zilei din cauza durerilor

 de spate.

21. Evit treburile grele din jurul casei din cauza durerilor de
spate.

22. Din cauza durerilor de spate sunt mai iritabil si mai

prost dispus cu persoanele din jur decat de obicei.

23. Din cauza durerilor de spate urc scarile mai incet decât
de obicei.

24. Stau in pat majoritatea timpului din cauza durerilor de

spate.
RASPUNS PUNCTE
DA 1
NU 0

Scor total = SUMA (puncte pentru toate cele 24 situatii)

Interpretare:
• scor minim: 0
• scor maxim: 24
• Cu cat este mai mare scorul cu atat este mai severa disabilitatea
asociata cu durerea de spate. Un scor de 0 indica faptul ca nu exista
disabilitate iar un scor de 24 indica faptul ca exista disabilitate.
• Un scor >sau= 14 indica un pacient sever afectat.