Conceptul de sntate; definiii i caracteristici factori de risc ai sntii

n dicionarul medical sntatea este definit ca o stare de normalitate fizic, mental i social. n dicionarul explicativ al limbii romne termenul de sntate este definit ca stare a unui organism la care funcionarea tuturor organelor se face n mod normal i regulat.

 n accepiunea modern, sntatea este considerat o stare, o condiie care are mai multe componente: fizic, social i phihologic. Ea poate fi la nivelul fiecreia din acestor componente pozitiv i negativ.

 Din punct de vedere biologic sntatea poate fi definit ca acea stare a organismului neatins de boal, n care toate organele, aparatele i sistemele funcioneaz normal. Aceast dimensiune presupune activitatea fizic regulat, alimentaia sntoas, evitarea unor factori de risc fumatul, consumul de alcool si droguri, adresabilitatea la serviciile de asistent medical, igiena personal.

Din punct de vedere psihologic sntatea poate fi eleas ca armonia dintre comportamentul cotidian si valorile fundamentale ale vieii asimilate de individ. Ea reprezint acea stare a persoanei n care capacitatea ei de a munci, de a studia sau de a desfura activiti preferate cu plcere, este optim.

 Presupune capacitatea persoanei de a-i intelege emoiile i de a ti cum s fac fa problemelor cotidiene; de asemenea presupune capacitatea de stpnire i de rezolvare a problemelor i situaiilor stresante, fr a se ajunge la dependen de alcool i/sau droguri, pentru a face f acestora, precum i capacitatea de a munci productiv, de a iubi, de a fi receptiv fa de soarta celorlali i de a avea un grad rezonabil de autonomie personal. n ultimainstan, presupune o via cu sens, care merit s fie trit.

Factorii de risc ai sntii Majoritatea bolilor cronice de astzi sunt conseina condiiilor de via din tineree i sunt influinate de circumstaele modului de via. Astfel de factori, legai cu modul de via, ca: fumatul, alimentaia nesatisfctoare, obizetatea, activitatea fizic insuficient, sexualitatea si predispoziia la situaii de stres au un rol determinant n apariia multor maladii neinfecioase, inclusiv cardiovasculare.

 Sntatea presupune, drept condiii indispensabile, securitatea economic si social, relaiile interpersonale si sociale armonioase, un mediu sigur si sntos de munc si trai, calitatea adecvat a apei potabile, a aerului si a solului, alimentare suficient si raional, completate cu un stil de via sntos si acces la servicii de sntate de calitate.

 Prin factori de risc se nelege fie un istoric (antecedente heredocolaterale), fie anumite comportamente ale omului (fumat, sedentarism, alimentaie excesiv etc.). Ei se mpart n primari i secundari sau n factori de risc ce pot fi influienai i factori de risc asupra crora nu se poate aciona n nici un fel (istoricul familial de cardiopatie ischemic, vrsta naintat, sexul etc.)

 Factorii primari sunt reprezentai de acele caracteristici personale, care sunt suficiente pentru a ne plasa sub un mare risc de mbolnvire cardiovascular i anume: nivelul crescut al colesterolului cu densitate sczut; nivelul sczut al colesterolului cu densitate crescut; hipertensiunea arterial;

Factorii secundari sunt reprezentai de caracteristici personale care singure nu ne pot plasa sub riscul mbolnvirilor sedentarismul; obezitatea; alimentaia bogat n grasimi; stresul; neadaptarea la situaiile conflictuale n familie i societate.

 Dup Dever factorii care influeneaz starea de sntate a populaiei) pot fi grupai astfel factorii biologici: factorii ereditari, caracteristici demografice ale populaiei; factorii ambiantali: factorii fizici, chimici, socioculturali, educaionali; stilul (modul) de via: factorii comportamentali, atitudini, obiceiuri; serviciile de sntate (preventive, curative, recuperatorii). Indiferent care ar fi factorii de risc, activitatea fizic la orice vrst constituie medicamentul cel mai accesibil i eficient n lupta cu aceti factori.

 Esentiali in procesul cresterii si dezvoltarii individului sunt factorii genetici si cei hormonali. Factorii hormonali intervin atat in viata intrauterina, cat si postnatal. In viata intrauterina un rol important il au hormonii materni care traverseaza bariera placentara; in aceasta perioada hormonii fetali indeplinesc un rol minor. Dupa nastere, secretia hormonala proprie devine preponderenta, influentand decisiv cresterea si dezvoltarea ulterioara.

 Tiroida prin tiroxin i triiodotiroxin stimuleaz creterea . Ambii hormoni mresc metabolismul bazal, intensific oxidrile, mresc termogeneza. Tiroida acioneaz prin intermediul hipofizei. Tiroida i hipofiza determin creterea numrului de celule. Tiroida, se pare c ar fi singura gland cu aciune asupra creterii dinilor. n deficiena tiroidian se produc ntrzieri n apariia punctelor de osificare, scheletul nu se dezvolt, persist cartilajul de conjugare, iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibat. Tiroida intervine i n dezvoltarea creierului, mai cu seam n dezvoltarea mental i psiho-afectiv.

 Hipofiza cea mai important gland care influeneaz creterea, prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa, celulele eozinofile din hipofiza anterioar. STH-ul stimuleaz reinerea de azot, potasiu, fosfor, STH-ul stimuleaz sinteza de proteine, intensific catabolismul grsimilor, cu mobilizarea acizilor grai nesaturai din depozite (rol fundamental). STH-ul stimuleaz proliferarea celulelor cartilajului cu creterea n lungime a oaselor. Creterea continu fr nchiderea cartilajului de cretere. Este stimulat deasemenea dezvoltarea muscular i visceral.

 Creterea se pare c se face nti sub aciunea genetic i tiroidian, STH intervenind dup 3-4 ani. Unii autori susin intervenia STH-ului de la vrsta de 1 an sau chiar mai devreme. Insulina hormon pancreatic. Favorizeaz ncorporarea aminoacizilor n molecula de protein, mrete sinteza de proteine prin creterea ratei de oxidare a glucozei. Se pare c STH-ul este implicat mai ales n sinteza de ADN, deci n nmulirea celulelor, iar insulina n sinteza de ARN, n sinteza de proteine i, deci, n mrirea de volum a celulei.

 Glucagonul aciune opus insulinei inhib creterea, mrete glicoliza, transform glicogenul n glucoz1-fosfat i d hiperglicemie. Este un puternic catabolizant, d un bilan azotat negativ. Crete ureea n urin, scade aminoacizii din snge i duce la o scdere n greutate. Glandele sexuale au aciune inhibitoare asupra creterii stimuleaz calcificarea cartilajului de conjugare cu nchiderea prematur a cartilajului de cretere, ceea ce duce la oprirea creterii staturale. Timusul glanda copilriei stimuleaz creterea. Extirparea lui la animal duce la diminuarea creterii i este cu att mai grav cu ct animalul este mai tnr.

 Epifiza are rol inhibitor al creterii extirparea ei accelereaz creterea. Extractul de gland pineal injectat duce la oprirea creterii. Glandele suprarenale hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creterii. Cortizonul mrete catabolismul proteic, negativeaz bilanul azotat, crete eliminrile de potasiu i calciu. Hormonul paratiroidian este indispensabil creterii, intervenind n calcificarea normal a sistemului scheletic i la constituirea matriei osoase.

Din punct de vedere al factorilor genetici, ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor (copiii cu talie si inaltime mare provin din parinti cu talie mare). De asemenea, acesti factori indeplinesc un rol esential asupra inteligentei.

Factorii externi (exogeni) Alimentatia mamei influenteaza dezvoltarea nervoasa superioara a copilului, aparitia tulburarilor privind mineralizarea scheletului, bolile hormonale etc. Subnutritia poate determina nasteri de copii cu greutate mica si cu lungime mai mica fata de normal, in timp ce supraalimentatia cauzeaza obezitatea fatului. Mediul geografic afecteaza cresterea si dezvoltarea copilului prin aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica si raze ultraviolete.

 Factorii socio-economici indeplinesc, de asemenea un rol important privind conditiile sanitare existente in mediul familial, profesia parintilor, situatia financiara, alimentatia. Factorii afectivi-educativi influenteaza prin climatul familial (calm, optimist sau din contra, agresiv), prin atmosfera din interiorul famiilor dezorganizate; la fel, starile conflictuale au un rol negativ; exista diferente intre copiii crescuti in familie si cei din leagane si orfelinate; copiii din mediul urban au acces la un nivel educational superior comparativ cu aceia din mediul rural.

Factorii patologici endocrinopatii infantile: mixedem, nanism hipofizar, etc; factori care acioneaz asupra gravidei: infecii acute, cronice intoxicaii cronice (alcoolism, tabagism); tulburri de nutriie: subalimentaie, pelagr; factori care acioneaz asupra copilului: tulburri cronice de nutriie i digestie (nanism intestinal) afeciuni organice ale SNC; boli congenitale de cord (nanism cardiac); boli congenitale renale (nanism renal); rahitism, acondroplazie.

Mixedem - Infiltratie cutanata care antreneaza o umflare a fetei si membrelor, fiind caracteristica hipotiroidiei (micsorarea activitatii glandei tiroide). Mixedemul este un edem tare si elastic, care trebuie sa fie deosebit de edemul moale care provine din retentiile hidrice ale insuficientei cardiace, renale sau hepatice. Pelagra - este o boal cauzat de o diet deficitar sau de incapacitatea organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B), fie triptofanul (un aminoacid esenial). Boala este ntlnit n anumite pri ale lumii, cu populaii care consum mari cantiti de porumb i se caracterizeaz prin ulceraii eritematoase cutanate, diaree, modificri ale mucoaselor i uneori simptome de boli mentale (demen sau schizofrenie). Boala se poate produce i ca urmare a tulburrilor gastrointestinale sau a alcoolismului. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) i "agra"(groas).

Acondroplazie - Boala congenitala caracterizata prin oprirea cresterii oaselor membrelor, in contrast cu dezvoltarea normala a oaselor capului si ale trunchiului.