Kinetoterapia in arterita obliteranta Arterele sunt vase sanguine care conduc sangele de la inima la organe si tesuturi.

Acestea sunt tuburi flexibile, cu pereti grosi, iar diametrul acestora se micsoreaza pe masura ce se indeparteaza de inima si se subdivid - ansamblu ce constituie arborele arterial. Printre arterele principale, aorta (pornita din ventriculul stang) si ramurile sale de divizare, distribuie sangele oxigenat, rosu, spre ansamblul tesuturilor, cu exceptia plamanilor; arterele pulmonare vehiculeaza sangele albastru, bogat in dioxid de carbon, de la ventriculul drept spre plamani, unde el este oxigenat. O artera poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plaga arteriala necesita o comprimare imediata in amonte, apoi o reparatie in mediu spitalicesc pentru a evita o hemoragie abundenta), degenerative si sau inflamatorii (aterom, ateroscleroza, arterita etc.). Cauze !ea mai frecventa cauza a bolii arteriale periferice este aparitia unei placi in interiorul vasului sangvin. Aceasta placa este formata din excesul de colesterol, calciu si alte substante din torentul sangvin, care, in timp, se depun de-a lungul peretilor interiori ai tuturor arterelor, inclusiv ale celor care alimenteaza membrele inferioare. !resterea depozitelor de la nivelul placii duce la ingustarea spatiului prin care trec oxigenul si nutrientii din sange. Astfel, apare un flux de sange nesatisfacator spre muschi si celelalte tesuturi din zona inferioara a corpului. Acest proces de formare a placii - numit ateroscleroza sau "calcificare arteriala"- se produce, de obicei, in tot organismul, inclusiv in arterele membrelor inferioare, arterele coronare (ateroscleroza coronariana) si in arterele carotide. Ateroscleroza se dezvolta treptat de-a lungul intregii vieti. #ivelul crescut de colesterol, tensiunea arteriala marita si fumatul contribuie la
$

aparitia

aterosclerozei

si

bolii

arteriale

periferice.

%oarte rar, boala arteriala periferica poate sa apara fara legatura cu ateroscleroza, fiind cauzata de inflamatia vaselor sangvine (vasculita) si de traumatisme vechi care au lezat vasele sangvine.&ratamentul arteritelor urmareste suprimarea durerii, oprirea agravarii bolii, dezvoltarea unei circulatii vasculare care sa inlocuiasca vasul inflamat, prevenirea si tratarea gangrenei. 'imptomul cel mai comun si cel mai precoce al bolii arteriale periferice este claudicatia intermitenta, o senzatie de tensiune sau durere apasatoare la nivelul gambei, partea inferioara a coapsei sau fesa in timpul unei activitati, ca si mersul. (urerea este, de obicei, declansata dupa aceeasi cantitate de efort si se calmeaza in repaus. &otusi, exista persoane asimptomatice. !ercetari recente arata ca doar una din trei persoane cu boala arteriala periferica prezinta claudicatie intermitenta. )nii pacienti nu au durere la nivelul membrului inferior deoarece nu merg suficient de mult pentru a aparea claudicatia. Alte studii indica faptul ca femeile cu boala arteriala periferica sunt mai putin susceptibile de a dezvolta claudicatie intermitenta decat barbatii. Alte simptome ale bolii arteriale periferice cu localizare la membrele inferioare pot fi: scaderea fortei musculare, a functionalitatii si a echilibrului senzatie de raceala si amorteala (parestezie) la nivelul piciorului si a degetelor leziuni (rani) greu de tratat dureri ale membrelor in repaus, care indica faptul ca boala arteriala periferica se agraveaza

Semnele fizice ale bolii arteriale periferice avansate pot aparea sub forma: degetele si picioarele devin palide in timpul activitatilor sau cand sunt ridicate pierderea parului de pe picioare si degete o culoare rosie a picioarelor cind sunt atirnate pete albastre sau rosii la nivelul membrelor inferioare, picioarelor sau degetelor cauzate de reducerea fluxului sangvin spre tesuturi ulcere la nivelul piciorului sau degetelor gangrena infectata (tesut mort), cu aspectul de piele neagra pe membre sau picioare. Factori de risc fumatul

nivelul crescut al colesterolului

tensiunea arteriala marita diabetul istoricul familial de ateroscleroza sau boala arteriala coronariana

nivelul crescut de homocisteina. Observaii !and boala este in plina evolutie se recomanda respectarea repausului la pat, cu indepartarea factorilor care favorizeaza boala+ frigul umed, tutunul, infectiile locale. ,giena si comoda. picioarelor arteriticului trebuie sa fie exemplara+ baie zilnica, pudrarea cu talc a spatiilor dintre degete, incaltaminte calda

,n caz de diabet, care trebuie intotdeauna suspectat la un arteritic, se recomanda tratament cu insulina, iar in cazul infectiilor, se recomanda un tratament cu antibiotice. .edicamentele folosite in arterite sunt foarte variate si urmaresc combaterea durerii si dilatarea vaselor. .i/loacele fizio-terapice se folosesc la inceputul bolii sub forma de bai de lumina, hidroterapie, gimnastica medicala. Program de recuperare prin mijloace kinetoterapeutice a Arteritei Obliterante Anamnez #umele+ 0. P. (ata nasterii+ $*.12.$344 (iagnostic+ Arterita Obliteranta a membrelor inferioare ,storicul bolii pacientul s-a prezentat la medic pentru prima data pe *5.$1.*116 prezinta o senzatie de oboseala anormala a membrelor inferioare ce

face mersul dificil; la mers apare o senzatie ciudata de crampe musculare(claudicatie intermitenta); spune ca are o senzatie de furnicaturi in picior dupa cateva minute de stat cu gambele incrucisate; din cauza ca durerile s-au intensificat are insomnii severe, este fumator si consumator alcool a declarat ca nu a mai avut probleme de acest fel are o inaltime de $.25m si o greutate de 31 de 7g lucreaza ca 8eb designer prezinta unghii ingrosate,ulceratii periungheale care nu dau semne prezinta culoare schimbata la nivelul pielii membrului lezat,
6

9xaminare vizuala+ de vindecare,

atrofie musculara pielea este uscata si cornoasa, de culoare alba pielea este rece ,fara puls

Obiective generale de tratament: combaterea starilor psihice nefavorabile procesului de recuperare deschiderea circulatiei colaterale imbunatatirea economiei actului motor scaderea rezistentei periferice cresterea cu -1: a debitului circulator in gamba ischemiata cresterea coeficientului de utilizare a O* in musculatura antrenata cresterea capacitatii de efort a organismului scaderea vascozitatii sangelui &ratament+ mobilizari active si active cu rezistenta in sectorul afectat sau mai sus exercititii de gimnastica medicala si de pozitie pentru membrele inferioare 9xercitii la aparate 9xercitii izometrice, %#P-uri ce implica izometrie plimbari in aer liber combinate cu exerciti de respiratie diferite tipuri de exercitii de mers, efortul fiind aerob

(escrierea programului de tratament+ 9xercitii de gimnastica de tip ;)<=9<+

- culcat in pat, cu picioarele mai sus decat capul si spri/inite pe tablia patului sau pe un scaun asezat pe pat, se mentine cam *-- minute aceasta pozitie pana se produce paloarea pielii(piciorul se albeste) - pacientul in sezand la marginea patului, cu picioarele atarnate pentru alte *-- minute, timp in care piciorul ar trebui sa-si schimbe culoarea se inroseste, dupa care pacientul se va culca pe pat cu picioarele intinse; 9xercitii active si active cu rezistenta pentru membrele inferioare+ (in decubit dorsal+ a) mobilizari ale picioarelor+ - flexii dorsale si plantare > * serii a cate --5 repetari - circumductii > * serii a cate --5 repetari - inversii si eversii > * serii a cate --5 repetari - mobilizarile dureaza maxim $.-1 minute cu pauze intre ele $ minut b) mobilizari pentru .,+ - tripla flexie si extensie pentru fiecare picior, alternativ si simultan, cate * serii de 6 repetari pt fiecare picior, maxim 65 sec urmate de o pauza de $ minut (upa o pauza de 5 minute se va incerca realizarea exercitiilor cu ingreuiere (rezistenta opusa din partea terapeutului sau lucru la aparate) Pozitia stand+ ridicari alternative ale genunchilor la piept > * serii a cate $1 genoflexiuni la spalier > * serii $1 repetari in ?1 sec cu pauza intre exercitii de respiratie cu miscari ample de brate > - minute repetari in ?1 sec > pauza $,- minute intre serii serii de $,- minute

9xercitii de mers+

mers usor cu respiratii profunde pana la aparitia claudicatiei plimbari in aer liber > mers cu pas accentuat cu opriri si realizarea alergare usoara de tip dute-vino pe o distanta de $1 metri,cu oprire 'e vor face pauze repetate cu timp nestabilit, pacientul va reincepe

intermitente sau a unei senzatii de /ena la nivelul membrului lezat catorva exercitii de respiratie abdominala si toracala la prima senzatie de /ena ce poate aparea@ la membrul lezat. alergarea sau mersul numai dupa ce este odihnit si senzatia a disparut !"ercitii la aparate: la bicicleta ergometrica $1 minute in * serii de cate 5 minute,cu pedalare usoara cupauza intre serii si alta pauza de * minute dupa terminarea lor /ena la banda rulanta 5 minute cu rezistenta mica cu aceleasi observatii ca la exercitiile precedente 9xercitiile cu izometrie constau in repetarea exercitiilor active pe care le-am prezentat la inceputul tratamentului dar cu imprimarea izometriei spre sfarsitul miscarii. Putem folosi si diagonalele AA;A&, ,zometria alternanta, <elaxare opunere, etc cu conditia ca exercitiile sa fie bine dozate in functie de capacitatea pacientului, izometria sa fie mentinuta aproximativ ? secunde minim. 9xercitiile nu trebuie sa depaseasca $5 minute.'e vor face pauze repetate la cea mai mica senzatie de /ena sau durere. la stepper 5 minute cu pauza in caz ca apare senzatia de durere sau