No.

1 25 Octombrie 1912

SIMBOLUL
.,114,I0T.Q;\
.42)-
SUMARUL: *ACADEMIET *)
Al. T. Stamatiad . . Templul A9M1W'
Emil !sac Protopopli familiei mele
Berban Bascovici Prin albele r4splintii
Alfred I. Solacolu Fecioarele canning
Al. Vitianu . . . Soarele
S. Samyro . . . Pe rdul
A. Cosbuc . . . . Seara
Ch. Poldy . . . . Amurg
I. lovanaki (dupl. A
Samain) . . . . Cetate moarM
Note * *
Desenuri de M. lancu.

Redactia i Administratia
STIR. SILVESTRU, 30
BUCURE§TI

Numärul : 20 DAM.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ,\./6-1_SML,,
."?, '1 \
* ACADEMIE I *
i
-20:16:11S.....>,

TEMPLUL IUBIRII

Am ridicat un templu minune din minune

Intreg este din aur vi pietre nestimate,
Cu turnurile mändre, vederea ti-o räpune ;
Cand i privesc pägânii spun vorbe blesternate !

Cu portile de-aramä, cu treptele de-agatd,

lcoane pretutindeni in tot locul,
In milk de candeli sfios clipeee focul,
Parfumul de miresme te leagärzä, te'rnbatä.

Intr'insul cântä ingeri din flaute de aur,

Un cântec ce adoarme chiar sufletele rele,
Un antec de iubire din alte lumi, din stele
E o minune templul, nepämântesc tezaur.

In jur e o grädinä cum n'a mai fost pe lume,

Strälucitoare poame ca sori de diademe,
Alei impodobite cu roze, crizanteme
E-un vis grädina 'ntreagä ce'n viatä n'are nume.

Fäntâni suspindtoare ce-ti amintesc de basme,

Boschete suspendate i päsäri anlätoare,
Stalui de alabastru privesc triumfätoare
La lurnea noasträ n care pärem niee fantasme.

www.dacoromanica.ro
2

Cutreerä grädina cu mersul de pisicii

0 stranie fantomä in haind de vestalä,
Grädina hohotefte gi-am inghetat de fricä,
E ora de vrijire supremä i fatald.
Dar strania fantomii s'a strecurat in templu
MEd cä deodatä toti ingerii suspinä,
templul se preface cu 'ncetul in ruinä;
Trecut-au ani i totuf ruina o contemplu.

Alexandru T. Stamatiad

PROTOPOPII FAMILIEI MELE

E lucru stiut, c in familia mea sunt mai multi protopopi ca fraze

cuminte intr'un articol al d-lui N.
Sunt fecior de casa bunk parintii mei au fost inainte eu doua sute
de ani foarte bogatiam matusi bogate i protopopi, protopopi, pro -
topopi.
trnul este protopop batrin. Are doua fete subtiri ca lumânrile, dar
lumina lor nu lumineaza au priviri galante i ieftine, cum au fetele
de protopop, cari au neamuri mart.
Al doiloa protopop este mai auk. Are cinpi copii veseli, plini de
sange transilvanean si de insusiri bune, de pilda a turna nisip in p-
lärii a spanzura mätele in cui. Protopopul acesta cant& admirabil
din fluer i be& si manfinca minunat.
Al treilea protopop al familiei mete, este absolut Omar. E de vreo
saptezeci de ani si are nevasta de douazeci si opt de ani aboneazit
Luceara ul"si iubeste pe Gogae gospodar bun, dovada cea mJLi buna,
ca umbra, la tirguri per pedes aposto1orumi culege flori de busuioc,
in potriva deochiului.
Mai am multe neamuri. Castelani, baroni, ivocati, medici, femei is-
terice i matroane onorabile, care-0 poartä lenea in trisuridar nea-
murile aceste nu-mi fac cinste. Ele par a nu ma iubi, de oarece nu
sunt mumie si nu miros a morn-ant, nu scriu ode lui Iorga si nu scriu
anecdote despre pipa lui mos Toader.
Protopopii insa mä iubesc, ca pe un fiu ratacit i mh satura cu

www.dacoromanica.ro
 3

felurite lucruri. Unii imf trimet oul proaspete de munte, altii idei
vechiunii : cärti sfinte, altii : vin pägan.
§i le sunt cu recunostintä, ca un adevärat fiu rileacitcaci prin iu-
birea lor am ajuns s pretuese ura ce m stäpfi.neste. ,

Asta varä lucru stiut mi-a venit pofta mortei. Am vrut sä, gust
din moarte, cum un copil ritsfatat vrea s guste din cozonacul, pe
care i-1 ascunde mätusa in scrin.... Am vrut sä gust din moarte i n'am
reusit. Am cizut la pat, eu ciocârlia decadentä, sträpuns de un glonte
aripile sufletului mi s'au inmuiat de plans, de colb, de vin, de sange
si am cäzut la pat.
Au venit intai amantele. Le-am parut curios. cu falca ingälbenitä,
cu ochii linitii i cu fruntea palid5 M'au särutat, s'au mirat, au
plans i s'au dus.
Au venit apoi creditorii. 0, acestia plingeau din suflet i mä re-
gretau din inimä. Mi-au adus vin si note, cozonac i amenintäri au
plans i s'au dus.
Au venit apoi prietenii. Unol mi-a fumat tigärile. Al doilea mi-a
citit scrisorile de dragoste. Al treilea mi-a baut vinul. Al patrulea mi-a
theltuit banii. Al cincilea mi-a dus portofelul. Cad fire-ar ai dracului
sä, fie, toti imi erau prieten:i.
Au venit in sfarsit protopopii familiei mele, frazele cuminte ale vietii,
bunii si blinzii protopopi. A venit intai cel mai bätrin. Sprijinit pe-o
carje, cu figura unui apostol, se apropia incet de uatul men, mi-a pi-
'Päit pulsul si fruntea si zise resignat
Intoarce. te la Dumnezeu miel rätficit in codrul intunericului
cäei te vor ucide lupii..." (Sf. Treanca Fleanca, XXII, 2). i eu mielul
rätäcit, am zimbit i-am särutat fata i, i-am zis :
lnalt Prea Sfintite.... du-te.... si 1-am trimes mai deparie de Paris,...
departe de tot.
Hitranul a ziimbit. i-a dat o bäncutä de 50 de franoi, mi-a läsat doua
06'1.0 de rugäciuni. §i s'a dus, regretând e pielea mielului situ bland
este asà de rezistenta....
A venit apoi al doilea protopop. Sosise dela gara i era plin de
scrum si de ouä. Nasul lui era, rosu, us inima unei viduve care jillueste
pe amantsi mä blagoslovl, si-mi spunea trist:
Bietul meu poet. Cum te-a nenorocit soarta. Vezi, dad, nu ere-
fleai in Vindecl-te, ga la toamnä sà vii, la cules de vii....
§tii, am atatea vinuri. §i am odäi triste, in care poti rade frumos
vino scrie la mine, acasà, la mosie. Nu stà, intre streini, intre oameni
räi si femei sburdalnicevino la mine.
protopopul a jucat cu mine o Partidä de sah. A bäut trei pahare
.de vin ars. §i s'a dus.

www.dacoromanica.ro
4

A yenit in sUrsit si al treilea protnpop. Tttnitrul bitträn. Si a veuit cu

Devasta. Nevasta, o femee frumoas i sprintenk ca o sclav 5, care
toarna cu gilleata singele bucuriei in fintana sOrutat, iar
protopopul zinc& ragusit :
Vino la noi la toamnä.
Si nu lui, ci nevestei sale ii sträluceau ochii.
Am 'Cant. S'a dus si el si nevasta.
. Am ramas singur, obosit, vesel i induiosat.
Vezi Emil !sac, tu decadent mizerabil, despre Care d-1 Iorga de
atitea ori a scris cit esti ovreiunumai pentrucit nu i-ai f5,cut compli-
mente.... Vezi Emil Isac, in boala ta, nu te-au uitat protopopii. Au
venit din depOrtOri, acesti oameni säraci si idealiti in prostia lor
au venit ca s asiste la un trist episod al vietii tale. Au venit, che-
mati de sufletul (Au bun, care oricat de unarhist sit fie este sufletul
romanuluiau venit protopópii (a s te mängie, ofere patul lor,
zimbetul copiilor, parfumul livezilor, casa parohialä, vitruitil alb, scaune
bätrâne si traiu linitit càci ei, fanaticii intunecimei au simtit, nib
tu, care aduci luminäesti eel mai mare amic al lor. Cad daca nu ai
fi tu, atunci ei nu s'ar mai aduce aminte de lumink de vieatil, de
blestem si de suferintit
m'am induiosat. M'am induiosat foarte. Asi fi vrut sit lricrimez de
induiosare.
CAM m gandeam la celelalte neamuri, la baronii blonzi, la avocatii
grasi, la mritusile frumoa-è i nervoase, la neamurile mele toate care
m'au uitat, care nu s'ar fi intristat nici atunci, dac5, ar fi citit inga-
zete, a Emil Isac a cripat, l'a dus dracu, i c onorata natie romänä
i-a dat dolt& ränduri culese petit, drept necrolog:si cit a fosc inmor-
mintat in Chij, in prezenta a multor cocote, artisti i alte dobitoace,
care tritesc din mila Gospodinului Ceresc : Dumnezeu I-ul i ultimut
Dumnezeu.
M'am induiosat.
Protopopii familiei mele truduicii apostoli ai intunecimei, mi-au
umplut inima de simtirea dint& a recunostintei.
ce sit fi facut ?
Astrtzi sunt la mosia unui unchiu, protopopul tinär de vreo eapte-
neei de ani, :beau lapte, vorbesc cu Voltaire, joc cu Eevasta
coaptäsi decadentul Emil Isac, mä simt foarte bine aläturi de atätea
icoane sfinte, tmâie, prescuri, flori de busuioc, uleiuri sfinte, etc., etc.,
astäzi Dumineck am tras eu clopotele in biserick
Emil ¡sac.

www.dacoromanica.ro
 5

PRIN ALBELE RASFÂNTII

Prin albele reispántii
Din parc, suspinei NNW,
Zeipada se aflerne mdhnitel prin alei
Din somn tresar copacii in aiureiri de vifor,
ninge, ninge'nfruna
Orgul doarme'n giulgiul zeipezii a un schit.
parcul alb sub neauct ce cade pare-un suflet
De doruri cople0t.
Oh, vântul e vieata i fulgii'n ?Ant iluzii .

Prin albele retspantii

De cruci in cimitir
Zeipada se agerne i vcintul pleinge'ntr'una
Dar morfii blanzi viseazit sub lespezile ninse
Sub crucile plecate
Oh, vetntu-i agonia §i fulgii'n vdnt.regrete

Prin albele reispántii

Din stradele pustii
Mereu se sbate vântul in valuri de ninsoare
Pe strade'n pdlcuri negre trec oamenii greibiti :
Deprteiciunea-i duce spre zeiri neilucitoare .
seara'n giulgiu-i negru ascunde orqul alb ...
Prin umbra grea din cale se sbat ahitea umbre
Oh, vántu-i glasul luptei §i fulgii 'n ?Mint sdnt lacrimi .

Serban Bascovici.

www.dacoromanica.ro
 FECIOARELE CUMINTI
Fecioarelor intelepte care in-
nainte de venirca aprind
singure candelele.

Umbra se târg§te lene§g prin odae §i dispune fecioarele

sg tacg.
Abia distincte in tonurile cenu§ii printre stofe pale §i
perne de mAtase cu luciri stinse, stau ele doug singure
§i nemi§cate.
Seara cade alunecând dealungul grelelor perdele de (pe-
luchel. ca un fum capricios; geamurile i§i intunecg. cri-
stalul §i din stradg nu suie sgomote.
E ceasul cand nu se vorbe§te, aci in umbra cuvintele
supgrg ; iar gândurile se nimicesc tot atât de lesne ca §i
mátasea putredg, care se sfg§ie intre mâini fárá vrere.
Fecioarele cuminti nu pot nici vorbi, nici visA in cea-
surile cenu§ii...
Infrgtite de acelea§i nelámurite senzatii ce se adunà in
lutul lor, când stofele irizate in lumina slabà iau tonuri
de ape moarte in amurguri §i cand pe luciul mobilelor.de
«acajou) lungi luminoase apar, se plimbg §i alunecând
dispar fantastic, fecioarele cuminti stau strâns imbrgti§ate,
intinse pe canapea a lene.
Cáldura trupurilor u§or mângâiate de prietenoasa searg,
trece prin linoul bluzelor dela una la alta.
Ca pisicele in ochii cgrora licgresc fosforescente atrg-
ggtoare fecioarele vor sá pátrundá cu ochii lor lgrgiti
in intuneric misterele jocurilor de umbre.
$i nu pot vedeg decat forme negre ce-§i compun fete
macabre §i prin colturi chipuri de spaimà ce se alatuiesc
singure §i repede dintr'un virf de consolg, o perng cine
§tie cum a§ezatà §i din svelta siluetà a unui vas cu flori...
E§ind apoi din penumbrg. §i aggtându-se de mobile, for-
mele intind brate lungi sá le cuprindg ; iar fecioarele cu-
minti de teamg se unesc §i mai strâns una de alta.

www.dacoromanica.ro
 7

$i ca sa nu tipe de spaima, ele singure inchid ochii dar

vac' indatd in minte cum arätarile se desfac si cum din
trupurile lor hidoase se impletesc cu dungi negre
arabescurile care joaca si se incolacesc pe frontoa-
nele templului noptei.
$i fecioarele mai simt cum un ghem se desfasoarä in
preajma lor si se leaga usor, mai strans cu o fasie de ma-
tase sura, incat numai sunt acum decat un singur trup ce
n'ar mai vrea A. se desparta orice s'ar intamplà...
Amandouä simt la fel cum svacnirile sangelui se depar-
teazà in vibrari usoare de unda, de pe fata corpului inaun-
trul lui §i patrunzand pana 'n adancuri carnea raspandesz
in toata alcatuirea trupului ce se dilata de placere o
fericire, chinuitoare a voluptatea unei fine tae-
turi de lama ascutita, pe care ar simtl-o inaintand in sanii
lor de piatra...
Fecioarele nu gandasc la nimic, dar simt cà un baiat
ar rupe armonia corpului lor, implinit si cizelat de maestria
apropiatei iubiri, precum si a simturilor deschise in voe,
ca florile carnivore care asteaptà sa primeasca insecta fatala.
Cumintile fecioare au uitat gandul fricei si in mult pà-
strata a§teptara a placerei lor distilate panà la nebunie,
nu indraznesc sa se miste... Le e teama de cel dintaiu
gest, caruia i-ar urma un necunoscut arpegiu de alte
Dar gestul vine dela sine : e o sarutare lungà in care
buzele li se impreuna silbatec inteo mu§cdturà de foc...
Repade i§i §optesc apoi ceva.
Cad acum le-a trecut teama de tainele impudicului in-
tuneric si de subtilitatea gestului provocator.
In mintile lor infierbantate nemarturisitul gaud le-a dat
aceeas deslegare...
Printre ravasite perne de matasa, pe canapeaua primi-
toare, fecioarele cuminti se tavalesc cu parul despletit al
relelor Furii i inteo nebunie care le intunecà pe negan-
dite mintea, zoresc fericirea in spasmuri satanice.

www.dacoromanica.ro
8

Ce animal pervers, cu mernbrele simetric crescute in doug

opuse directii, gerne apucat de convulsii ?
Pe catifeaua neagrg a noptei, simturile fecioarelor sar
ca ni§te magice semne ro§ii.
lar suspinele lor cutite asvgrlite din adâncuri de
gjongleuri» nevgzuti despicg dureros besna odgii.
Dar suspinele expirà pe mg.tasa lini§tei, ca o exaltare
sfgr§ità inteo prgpastie de mole§ealg...
Despgrtite de lguntricul diavol, scgpat acum din trupuri,
fecioarele toropesc cuminti in oboseala desgusatoare a ul-
timului suspin, pe aceia§ primitoare canapea intre perne
de mgtasg...
Ca inteo camerà mortuarg., inteo istovealg lungg, tru-
purile bolnavelor fecioare se sar§esc ; dar pietatea sim-
turilor a reaprins candelele ro§ii ale buzelor, ce 'ntr'una
ard la capetele lor, ca focul sacru intretinut de sfintele
vestale intru prea mgrirea triumfului vietei.
Alfred I. Solacolu

www.dacoromanica.ro
 SOARELE
latä satul inch aburit de ceath
Luna, tot mai palidd, se descompune
Pän' ajunge violeth ca un cap de mort.
Asteptarea-i linititâ i märeatä
Trece-un timp i cineva apash pe-un rezort.
{0 ! banalä ¿otusi unich minune
Alb, intr'o explozie de aur radial,
Discul azuhrlit pe orizont lucege .

Satul tot mai bine acum se lämureqte,

Ca figurile din micile imagini
Ce sunt scoase de copii, cu degetul udat
Pe a chrtilor ingälbenite pagini...
II
De-atätea ori apune soarele pe deal
..s3i de atätea ori apusu-i e sublim.
Jar firea se imbracä'n doliu dupä el !
Azi soarele ca qi un strop de hydromel
(Cereasch bäuturä-al arei gust nu-I qtim)
Se scurge 'ncet pe-a boltii cupd de cristal
firea se imbrach 'n doliu dupd el.
Ca o cortinä cade välul noptii des ;
Ca o cascadä neagrä isuoriind din Stix.
Ca o cortinä prin a chrei mic inel
La locul unde-i discul lunei ne'nfeles
Un straniu chip necunoscut se uitä fix.
AI. Vitianu.

www.dacoromanica.ro
10

PE RAUL VIETH...

Ei merg, ei merg vdslind alene

Pe rdul Vietii-atött de trist,
fi de murdar,
Ei merg, ei merg tot inainte,
aici vecinic veld 'naintea lor
Albastre zdri
fi-aurore
resute 'n aur lucitor,
Ei merg spre marl
Spre meiri himere.
Din cdnd in cdnd,
Se deslufeso
Pe rdul Vietii-atdt de trist,
fi de murdar,
Vre-un cadavru,
(In sicriu,
bdrci stinghere
Care par
Din depörtare cd's náluci, .

fi sant purtate in tdcere

De-un trist i neschimbat destin,
(De valari negre 0 de MAO.
Dar altele,
Plutesc, plutesc mereu 'nainte,
Partate de un vecinic gdnd
De amai departeD,
fi-un avdnt
li Wind vecinic inainte
Spre tetra mdrilor albastre

www.dacoromanica.ro
 11

ln care cerul e senin ;

Ei nici mdcar nu se gelndesc
La morti, §i la beirci sparte...

totqi ei zeiresc din and in and in zare,

zare tolul doar e gol...)
Un negru, mare rece, §i, monstruos simbob
Trimesul morlii,
Un sicriu,
$1-atunci c'al paseirilor regru stol,
Vin ganduri negreaducerile aminte
De morti,
De Moarte,
De beirci sparte
ln gonna de «tot inainte»,
In goana-acea nebund de avecinic mai departe».

i-aturici se ' ntreabd singuri,

De ce merg oare inainte
$tiind cd 'n zare totu-i gol 9
De ce merg vecinic inainte
Cánd nu §tiu, eare-i tinta lor,
Cdnd nu §tiu ' n zare ce-i afteaptd,
Cdnd nu Oiu unde vor s'ajungd

Dar tot aceleafi enigme, indemnuri albe i avdnturi,

ii chiamd vecinic, sau i-alungd
Spre-acelegi tdri necunoscute,
Spre-acelea§i tdrmuri nevetzute,
(Etern acelea.g idealuri),
Spre aoeleqi zdri
$1 orizonturi
Ndlucitoare.
los.,-1074,01

*AC ADEMIEI *
.R016,0

www.dacoromanica.ro
12

Pornise ceileitorul ea alii 'n zorii zilei,

Mánat de un adânc §i impulsiv avânt,
Cand soarele de aur i§i reveirs'a in mare,
Intregul lui tezaur
De au?'
$i lumind ;
Pornise ceileitorul spre aurul din zare,
Dar s'a ciocnit de stânca fatalului Noroc
Ce dreaptei-i stet in cale,
au pierit
Si El, §i barca, §i avântul
ln valuri negre, reci, de mare ..
(Tu dilator, ce-ai reitacit
Pe raul Vielii, nu te' 'ncrede
In aur reflectat in mare,
In himere,
fi in Iluzii defarte).
astlizi incá
Ptutesc pe valuri reimei§itele stinghere
A unei
Unui avant,
ci-a barcei sparte
De o stand&
Dar iatel, altul trece-acum spre mare,
Spre marea-evocatoare de morii §i de navi sparte,
Triumfator,
Cad a trecut fatala stândi ;
Plute§te vesel norocosul dilator
Tot mai departe,
Pe apa-albastrei, apa de-aur, apa verde,
De-abiet se mai zarefte Inca,
tSvi 'n nesfelgitul (limitat) al apelor,
Se pierde.
S. Samyro.

www.dacoromanica.ro
 ta

Un soar() dulce se topia 'n amurg, i glasul tinerelor-

päsärele zdrobia tAcerea sfantä ; zburau pe apa lucie lu-
mini de raze fläcärate, i valurile graului purtat de vânt,
ou'n freamät molcom adormià simtirea.
Roiau, in 1initituE timp de seal* o oaste 'ntreagg, de
fdpturi, seäldânduii micile lor corpuri, In raze aurae,.
zburátoare...
Iar glasul unui cant indepärtat i, trist, ce se unia cu
simturile mele, wor Imi mangAia zdrobita fire.
lume nouà mä'nconjoarl si vântul bland
adie fruntea-mi plinà de durere... Iar plopii muti, ating
ou 'nnaltul oreqtet, un lung ireag de raze 'ntarziate.
Un sunet tainic, clopotul de turmä, vibra 'n tAcerea vaii

Si orângul li inchide pleoapele-adormite, i frunzele

se rni0346, färä sgomot ; iar drumul strâmb ce duce cAtre
sat, se stinge 'n zare.
* *
Sägeti rwate spintecà väzduhul, sânge stau sea-
dati, in aer, norii ; alene un stol de pasäri:merge spre
odihnä, ducând, in lini§titul zbor, povara zilei.
Se stinge 'noet väpaia 'n umbra serii, läsând In urmä-i
linite 'n durere qi-adânc6 desnAdejde 'n sufietele
* *

Dar aerul e rece acurn, si soarele a apus de mult qi

eterna vieata a visurilor mele, re'nvie 'nee, in inima-mi.
neadormita.
A. Cosbuc.

www.dacoromanica.ro
14

AMURG
Investmántat in purpura din zare,
In aiurdri de vánturi alintat,
Mereu spre acela§ flirm indepeirtat
Coboard incet, incet, mdretul soare.
,51 cum spre apus se duce neincetat,
Trendndu-0 raze 'n zvon de inserare,
El pare un viteaz in sdrbdtoare
Pe umeri cu hlamida 'n fir bogat.
Privesc cum fruntea 'n &Inge vi-o apleacd,
41-acum setrutd dealul cu 'ntristarea
Unui amant, ce pentru-o noapte pleacti.
Si 'n urmet orizontu-i ca o paid,
O rand ce coteaptei inserarea
vindece cu-aripa-i indoliatd.
Ch. Poldy.

www.dacoromanica.ro
 15

CETATE MOARTA
(DUPA. ALBERT SAMAIN)

Relamurita 'n zarea pustiei monotone

Cetatea lard ziduri §i lard 'ntarituri
Se-alunda 'n somnul ultim al vechei Babilone'
Sub marmoreu zabranic de albe surpaturi.

De mutt, era stapana; de-asupra-i triumlala

Veghia Izbanda cu-aripi de jer intinse 'n zari
Asia 'ntreaga suta-i de porti &mid& navala
coborau spre mare giganticele-i scari.

De-apururi azi pustie-i i nici un glas nu sun&

Cu orice piatra moare lin, sub pioasa luna
Langd batranu-i fluviu de. asemeni istovit

5I-un elelant doar singur, de bronz, printre dezastre

Stand neclintit pe-un portic pe-alocuri prabuszt
'nnalla tragic trompa spre palidele astre.
I. lovanaki.

www.dacoromanica.ro
16

NOTE
Literatura nouil románeascä. se va imbogäti anul acesta on
un numtir considerabil de volume noui. Pe lângil seria anun-
tatä a <<Cärtilor albe» din care au apárut pânà acum .Visäri
pligäne de D-1 I. Pillat i Plori sacre de D 1 Al. Macedonski,
§i pe laugh* Zina din fundul lacului de D-1 N. Davidescu din colec-
tia tInsulei», vor mai apareä : un volum de prozii al D-lui Emit
¡sac, un volum de parabole Cetatea cu portile inchise al D-lui
Alexandru T. Stamatiad, un volum de proza al D-lui Hidagla
gi un volum «Figurile de cearà» al D-lui Adrian Maniu. Vo-
lume de versuri : oDe vorbä cu mine "insumi» de D-1 Ion Mi-
nulescu, Murmur din adáncuri de D-1 Eugeniu Sperantia §i
un volum de versuri al D-lui I. M. Rocu. Se zvone§te de
asemenea cä si D-1 Ovid DensuOanu Ervin va scoate un volum
de versuri sub propria D-sale semnilturd.

O \
*ACADEMIEI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ABONAMENTUL:
In tarA 5 lei,
In sträinätate 7 lei.
Apare de (loud ori pe Weft

(F)

12.619. Tipografia Profesional6", Dim. C. lonescu, Cimpineann. 9.

www.dacoromanica.ro