Seminar 1-IE

Algebră
seminar 1
2020-2021
Algebră
Transformări elementare ale matricilor. Inversa unei matrice.
Determinanţi. Rangul unei matrice
Algebră
Matrice: definiţie, proprietăţi:
O matrice este o mulţime de numere dintr-un corp k (cel mai des

vom utiliza R sau C) aşezate pe linii şi coloane sub forma unui
tablou dreptunghiular.
Algebră

Aceste numere se numesc elementele matricei
Algebră

Aceste numere se numesc elementele matricei
Date două numere naturale nenule m, n ∈ N, o matrice de tip
m × n este o mulţime de numere aşezate sub forma
 
a11 a12 · · · a1n
 a21 a22 · · · a2n 
A= . ..  .
 
..
 .. . . 
am1 am2 · · · amn
Algebră
Putem scrie matricea şi ı̂n forma restrânsă A = (aij )1 ≤ i ≤ m sau,

1≤j ≤n
dacă forma matricei se subı̂nţelege, A = (aij ).
Algebră
Putem scrie matricea şi ı̂n forma restrânsă A = (aij )1 ≤ i ≤ m sau,

1≤j ≤n
dacă forma matricei se subı̂nţelege, A = (aij ).
Observaţie
O matrice de tip m × n poate fi definită şi ca o funcţie
f : {1, . . . , m} × {1, . . . n} → R,
unde f (i, j) = aij ∈ R.
Algebră
Exemplu  
1 −1 2 0
Matricea A = −2 10 −8 4 este o matrice de tipul 3 × 4
0 25 −14 7
cu elemente numere reale. Elementul −8 se află pe linia a doua şi
coloana a treia, deci a23 = −8.
Algebră
Exemplu  
1 −1 2 0
Matricea A = −2 10 −8 4 este o matrice de tipul 3 × 4
0 25 −14 7
cu elemente numere reale. Elementul −8 se află pe linia a doua şi
coloana a treia, deci a23 = −8.
Vom nota cu Mm,n (k) mulţimea matricelor de tip m × n cu
elemente din k. Dacă m = n, atunci vom nota simplu Mn (k).
Algebră
Clasificare:
Clasificare după formă:

I Dacă m = n matricea se numeşte pătratică. Forma generală
este  
a11 a12 · · · a1n
a21 a22 · · · a2n 
A= . . .
 
.. ..
 .. . . .. 
an1 an2 · · · ann
Elementele a11 , a22 , . . ., ann formează diagonala principală.
Algebră
Clasificare:
Clasificare după formă:

I Dacă m = n matricea se numeşte pătratică. Forma generală
este  
a11 a12 · · · a1n
a21 a22 · · · a2n 
A= . . .
 
.. ..
 .. . . .. 
Elementele a11 , a22 , . . ., ann formează diagonala principală.
I Dacă m 6= n matricea se numeşte dreptunghiulară.
Algebră
Clasificare:
I Dacă m = 1 matricea are forma

A = a11 a12 · · · a1n
şi se numeşte matrice linie.
Algebră
Clasificare:
I Dacă m = 1 matricea are forma

A = a11 a12 · · · a1n
şi se numeşte matrice linie.

I Dacă n = 1 matricea se numeşte matrice coloană şi are
forma  
a11
a21 
A =  . .
 
 .. 
an1
Algebră
Clasificare:
Observaţie
Vom nota coloanele matricei
 
a11 a12 ··· a1n
 a21 a22 ··· a2n 
A= .
 
.. .. 
 .. . . 
prin
Algebră
Clasificare:
Observaţie
 
a11 a12 ··· a1n
 a21 a22 ··· a2n 
A= .
 
.. .. 
 .. . . 
prin
     
a11 a1j a1n
 a21   a2j   a2n 
a1 =  .  , . . . , aj =  .  , . . . , an =  .  ,
     
.
 .  .
 .  .
 . 
am1 amj amn
Algebră
Clasificare:
Observaţie
 
a11 a12 ··· a1n
 a21 a22 ··· a2n 
A= .
 
.. .. 
 .. . . 
prin
     
a11 a1j a1n
 a21   a2j   a2n 
a1 =  .  , . . . , aj =  .  , . . . , an =  .  ,
     
.
 .  .
 .  .
 . 
am1 amj amn
iar matricea A se poate scrie sub forma A = [a1 a2 · · · an ].
Algebră
Clasificare:
În funcţie de proprietăţile elementelor:
I Matricea unitate de ordin n – este notată cu In şi este
matricea  
1 0 ··· 0
0 1 · · · 0
In =  . .. . . ..  .
 
 .. . . .
0 0 ··· 1
Algebră
Clasificare:
În funcţie de proprietăţile elementelor:
I Matricea unitate de ordin n – este notată cu In şi este
matricea  
1 0 ··· 0
0 1 · · · 0
In =  . .. . . ..  .
 
 .. . . .
0 0 ··· 1
I Matricea nulă – este notată cu Om,n şi este matricea de tip

m × n cu toate elementele 0:
 
0 ··· 0
Om,n =  ... ..  .

.
0 ··· 0
:
Algebră
Clasificare:
I Matricea diagonală – este o matrice pătratică care are toate

elementele ce nu se află pe diagonala principală 0:
 
d1 0 · · · 0
 0 d2 · · · 0 
D=. ..  .
 
. .. . .
. . . .
0 0 · · · dn
Notăm cu
D = (d1 , d2 , . . . , dn )
precizând doar elementele de pe diagonala principală, ı̂n
ordinea ı̂n care acestea apar.
Algebră
Clasificare:
I Matricea superior triunghiulară – este o matrice pătratică
ce are toate elementele situate sub diagonala principală 0:
 
a11 a12 · · · a1n
 0 a22 · · · a2n 
A= . ..  .
 
.. . .
 .. . . . 
0 0 · · · ann
Algebră
Clasificare:
I Matricea superior triunghiulară – este o matrice pătratică
ce are toate elementele situate sub diagonala principală 0:
 
a11 a12 · · · a1n
 0 a22 · · · a2n 
A= . ..  .
 
.. . .
 .. . . . 
0 0 · · · ann
I Matricea inferior triunghiulară – este o matrice pătratică ce

are toate elementele situate deasupra diagonalei principale 0:
 
a11 0 · · · 0
a21 a22 · · · 0 
A= . ..  .
 
. .. . .
 . . . . 
Algebră
Clasificare:
I Matricea simetrică – este matricea pătratică A = (aij ) cu

proprietatea că aij = aji pentru orice i şi j (elementele situate
simetric faţă de diagonala principală sunt egale):
 
a11 a12 a13 · · · a1n
a12 a22 a23 · · · a2n 
 
A = a13 a23 a33 · · · a3n  .
 
 .. .. .. . . . 
 . . . . .. 
a1n a2n a3n · · · ann
Algebră
Clasificare:
I Matricea antisimetrică – este matricea pătratică A = (aij )

cu proprietatea că aji = −aij , pentru orice i şi j. Observăm că
această condiţie impune ca toate elementele de pe diagonala
principală să fie 0:
 
0 a12 a13 · · · a1n
−a12 0 a23 · · · a2n 
 
−a13 −a23 0 · · · a3n 
A= .
 .. .. .. . . .. 
 . . . . . 
−a1n −a2n −a3n · · · 0
Algebră
Clasificare:
Două matrice A = (aij ) şi B = (bij ) sunt egale dacă au aceeaşi

formă (ambele sunt de tip m × n) şi aij = bij pentru orice
1 ≤ i ≤ m şi 1 ≤ j ≤ n.
Algebră
Operaţii cu matrice:
Fie A, B ∈ Mm,n (R) două matrice, A = (aij ), B = (bij ). Suma
matricelor A şi B, A + B, este tot o matrice de tip m × n definită
prin
A + B = (aij + bij ).
Algebră
prin
A + B = (aij + bij ).
Observaţie
Nu putem aduna două matrice de forme diferite!
Algebră
prin
A + B = (aij + bij ).
Observaţie
Nu putem aduna două matrice de forme diferite!
Exemplu √
−1 0 2 3 0 2 −1 3
Fie A = ,B= şi
4 0 −1 1 3 −1 6 3

1 2
C= . Atunci
3 4
√
−1 2 2−1 6
A+B = ,
7 −1 5 4
dar nu putem efectua A + C sau B Algebră

+ C.
Dacă α ∈ R şi B = (bij ) ∈ Mm,n (R) atunci matricea αB este

matricea de acelaşi tip cu B obţinută prin ı̂nmulţirea fiecărui
element al matricei B cu α:
 
αb11 · · · αb1n
αB =  ... ..  .

. 
αbm1 · · · αbmn
Algebră
Exemplu √
−1 0 2 3
Considerând matricele A = ,
4 0 −1 1

0 2 −1 3 1 2
B= şi C =
3 −1 6 3 3 4
Algebră
Exemplu √
−1 0 2 3
Considerând matricele A = ,
4 0 −1 1

0 2 −1 3 1 2
B= şi C =
3 −1 6 3 3 4
Observăm că
0 6 −3 9
3B = ,
9 −3 18 9

2 4
2C =
6 8
şi √
−1 −2 2+1 0
A − B = A + (−1)B = .
1 1 −7 −2
Algebră
Teoremă
Fie A, B, C ∈ Mm,n (R) trei matrice şi α, β ∈ R două numere
reale. Atunci
a) A + B = B + A (adunarea matricelor este comutativă);

b) (A + B) + C = A + (B + C ) (adunarea matricelor este
asociativă);
c) A + Om,n = A;
d) A + (−A) = Om,n
e) α(A + B) = αA + αB;
f) (α + β)A = αA + βA;
g) α(βA) = (αβ)A.
h) αA = Om,n dacă şi numai dacă α = 0 sau A = Om,n .
Algebră
Fie m, n, t ∈ N numere naturale nenule şi A ∈ Mm,n (R) şi

B ∈ Mn,t (R) două matrice. Matricea C = A · B ∈ Mm,t (R) cu
elementele
n
X
cij = aik bkj , 1 ≤ i ≤ m, 1 ≤ j ≤ t
k=1
se numeşte produsul matricelor A şi B.

Exemplu  
2 −1
1 −1 2
Fie matricele A = şi B = 3 2 .
−3 2 4
0 −3
Algebră
Atunci  
2 −1
1 −1 2 
C =A·B = · 3 2 =
−3 2 4
0 −3

1 · 2 + (−1) · 3 + 2 · 0 1 · (−1) + (−1) · 2 + 2 · (−3)
= =
(−3) · 2 + 2 · 3 + 4 · 0 (−3) · (−1) + 2 · 2 + 4 · (−3)

−1 −9
= .
0 −5
Algebră
Observaţie
Observăm că două matrice pot fi ı̂nmulţite doar dacă numărul de
coloane al primei matrice este egal cu numărul de linii al celei de-a
doua matrice.
Exemplu
1 2 3 4
Dacă vom considera matricele A = şi
5 6 7 8

2 3 4
B= , vom observa că nu putem efectua nici A · B şi
1 0 0
nici B · A.
Algebră
Observaţie
O consecinţă imediată este aceea că ı̂nmulţirea matricelor nu este
comutativă.
Exemplu
Pentru matricele din exemplul anterior observăm că
   
2 −1 5 −4 0
1 −1 2
B · A = 3 2  · = −3 1 14  6= A · B.
−3 2 4
0 −3 9 −6 −12
Algebră
Teoremă
Fie A, B, C matrice ale căror dimensiuni sunt considerate astfel
ı̂ncât operaţiile următoare să poată fi efectuate şi fie α un număr
real. Atunci:
a) (AB)C = A(BC ) (ı̂nmulţirea matricelor este asociativă);

b) α(AB) = (αA)B = A(αB);
c) A(B + C ) = AB + AC (ı̂nmulţirea la stânga a matricelor este
distributivă faţă de adunarea lor);
d) (A + B)C = AC + BC (ı̂nmulţirea la dreapta a matricelor este
distributivă faţă de adunarea lor);
e) Dacă A este de tip m × n, atunci Im A = A = AIn .
Algebră
Observaţie
În general, nu are loc proprietatea de simplificare la stânga sau la
dreapta. Adică, dacă A, B şi C sunt trei matrice astfel ı̂ncât
AC = BC , atunci nu putem afirma că A = B.
Algebră
Observaţie
În general, nu are loc proprietatea de simplificare la stânga sau la
dreapta. Adică, dacă A, B şi C sunt trei matrice astfel ı̂ncât
AC = BC , atunci nu putem afirma că A = B.
Exemplu
2 −1 2 −1 1 −1
Fie A = ,B= şi C = .
0 2 −1 1 −1 1
Algebră
Avem:

2 −1 1 −1 3 −3
AC = · = ,
0 2 −1 1 −2 2

2 −1 1 −1 3 −3
BC = · = ,
−1 1 −1 1 −2 2
deci AC = BC , dar A 6= B.
Algebră
Definiţie
Fie A = (aij ) ∈ Mm,n (R) o matrice. Matricea notată AT de tip
n × m cu elementele (AT )ij = aji , 1 ≤ i ≤ m, 1 ≤ j ≤ n se
numeşte transpusa matricei A (am notat aici prin (AT )ij
elementul aflat pe poziţia (i, j) ı̂n matricea AT ).
Algebră
Definiţie
Fie A = (aij ) ∈ Mm,n (R) o matrice. Matricea notată AT de tip
n × m cu elementele (AT )ij = aji , 1 ≤ i ≤ m, 1 ≤ j ≤ n se
numeşte transpusa matricei A (am notat aici prin (AT )ij
elementul aflat pe poziţia (i, j) ı̂n matricea AT ).
Exemplu
1 −1 2
Fie matricea A = . Atunci transpusa matricei A
−3 2 4
 
1 −3
T
este A = −1 2 .

2 4
Algebră
Teoremă
Fie A şi B două matrice de tip m × n şi C o matrice de tip n × p.
Fie α un număr real. Atunci:
a) (A + B)T = AT + B T ;
b) (AC )T = C T AT ;
T
c) AT = A;
d) (αA)T = αAT .
Algebră
Teoremă
a) (A + B)T = AT + B T ;
T
c) AT = A;
d) (αA)T = αAT .
Observaţie
Matricea A este simetrică dacă şi numai dacă A = AT .
Algebră
Teoremă
a) (A + B)T = AT + B T ;
T
c) AT = A;
d) (αA)T = αAT .
Observaţie
Matricea A este simetrică dacă şi numai dacă A = AT .
Matricea A este antisimetrică dacă şi numai dacă A = −AT .
Algebră
Fie A ∈ Mn (R) o matrice pătratică, A = (aij ). Atunci urma

matricei A se notează cu Tr(A) şi este egală cu suma elemetelor
de pe diagonala principală:
Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .
Algebră

Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .
Observaţie
Dacă A ∈ Mn (k), atunci Tr(A) ∈ k.
Algebră

Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .
Observaţie
Dacă A ∈ Mn (k), atunci Tr(A) ∈ k.
Exemplu 
−1 2 3
Fie A =  2 2 4. Atunci Tr(A) = −1 + 2 + 6 = 7.
1 3 6
Algebră
Fie A o matrice pătratică, de tip n × n. Matricea A se numeşte

inversabilă dacă există o matrice pătratică C de tip n × n astfel
ı̂ncât
AC = CA = In .
Pentru a fi sugestiv, matricea C va fi notată cu A−1 .
Propoziţie
Inversa unei matrice, dacă există, este unică.
Algebră
Demonstraţie.
Într-adevăr, dacă presupunem că A este inversabilă şi există două
matrice B şi C astfel ı̂ncât AB = BA = I şi AC = CA = I , atunci
B = BI = B(AC ) = (BA)C = IC = C ,
deci cele două matrice B şi C sunt egale.
Algebră
Demonstraţie.
Într-adevăr, dacă presupunem că A este inversabilă şi există două
matrice B şi C astfel ı̂ncât AB = BA = I şi AC = CA = I , atunci
B = BI = B(AC ) = (BA)C = IC = C ,
deci cele două matrice B şi C sunt egale.
Exemplu
1 1
Considerăm matricea A = . Atunci matricea
0 1

1 −1
C= are proprietatea că CA = AC = I2 , deci
0 1

1 −1
A−1 = .
0 1
Algebră
Teoremă
Dacă A ∈ Mn (R) este o matrice inversabilă, atunci, pentru orice
matrice coloană B ∈ Mn,1 (R), ecuaţia AX = B are soluţia unică
X = A−1 B.
Algebră
Teoremă
Dacă A ∈ Mn (R) este o matrice inversabilă, atunci, pentru orice
matrice coloană B ∈ Mn,1 (R), ecuaţia AX = B are soluţia unică
X = A−1 B.
Propoziţie
Fie C o matrice inversabilă de tip n × n şi A, B matrice de tip
m × n. Dacă AC = BC , atunci A = B.
Algebră
Teoremă
Fie A, B ∈ Mn (R) matrice inversabile.Atunci:
a) matricea A−1 este inversabilă şi (A−1 )−1 = A;

b) matricea AB este inversabilă şi (AB)−1 = B −1 A−1 ;
T
c) matricea AT este inversabilă şi (At )−1 = A−1 .
d) pentru orice k ∈ N, matricea Ak este inversabilă şi
−1 k
Ak = A−1 .
Algebră
Transformări(operaţii) elementare ale matricilor.
Fie A o matrice de tip m × n o matrice cu numere reale. Operaţiile

de tipul
− schimbarea ı̂ntre ele a două linii ale matricei,
− ı̂nmulţirea unei linii cu un scalar,
− adunarea la o linie a multiplului unei alte linii,
se numesc operaţii elementare ı̂ntre liniile unei matrice.
Matricele obţinute prin aplicarea transformărilor elementare
matricei unitate se numesc matrice elementare.
Algebră
Transformări(operaţii) elementare ale matricilor.
Fie A o matrice de tip m × n o matrice cu numere reale. Operaţiile

de tipul
− schimbarea ı̂ntre ele a două linii ale matricei,
− ı̂nmulţirea unei linii cu un scalar,
− adunarea la o linie a multiplului unei alte linii,
se numesc operaţii elementare ı̂ntre liniile unei matrice.
Matricele obţinute prin aplicarea transformărilor elementare
matricei unitate se numesc matrice elementare.
Două matrice obţinute una din cealaltă prin transformări
elementare se numesc matrice echivalente. Vom nota faptul că A
şi B sunt matrice echivalente prin A ∼ B.
Algebră
Transformări elementare ale matricilor.
Exemplu  
1 0 0
Fie E1 = 0 0 1,
0 1 0
Algebră
Exemplu    
1 0 0 1 0 0
Fie E1 = 0 0 1, E2 = 0 3 0,
0 1 0 0 0 1
Algebră
Exemplu      
1 0 0 1 0 0 1 2 0
Fie E1 = 0 0 1, E2 = 0 3 0, E3 = 0 1 0 şi
0 1 0 0 0 1 0 0 1
 
1 −1 2
A = −2 3 4 . Atunci
0 5 3
Algebră
Exemplu      
1 0 0 1 0 0 1 2 0
Fie E1 = 0 0 1, E2 = 0 3 0, E3 = 0 1 0 şi
0 1 0 0 0 1 0 0 1
 
1 −1 2
A = −2 3 4 . Atunci
0 5 3
     
1 0 0 1 −1 2 1 −1 2
E1 A = 0 0 1 · −2 3 4 =  0 5 3 ,
0 1 0 0 5 3 −2 3 4
Algebră
Exemplu      
1 0 0 1 0 0 1 2 0
Fie E1 = 0 0 1, E2 = 0 3 0, E3 = 0 1 0 şi
0 1 0 0 0 1 0 0 1
 
1 −1 2
A = −2 3 4 . Atunci
0 5 3
     
1 0 0 1 −1 2 1 −1 2
E1 A = 0 0 1 · −2 3 4 =  0 5 3 ,
0 1 0 0 5 3 −2 3 4
     
1 0 0 1 −1 2 1 −1 2
E2 A = 0 3 0 · −2 3 4 = −6 9 12
0 0 1 0 5 3 0 5 3
Algebră
   
1 2 0 1 −1 2
E3 = 0 1 0 şi A = −2 3 4 .
0 0 1 0 5 3
Algebră
   
1 2 0 1 −1 2
E3 = 0 1 0 şi A = −2 3 4 .
0 0 1 0 5 3
     
1 2 0 1 −1 2 −3 5 10
E3 A = 0 1 0 · −2 3 4 = −2 3 4 
0 0 1 0 5 3 0 5 3
Algebră
Transformări elementare ale matricilor: inversa unei
matrice
Teoremă
O matrice pătratică de ordin n este inversabilă dacă şi numai dacă
este echivalentă pe linii cu matricea In . Mai mult, dacă A este
inversabilă, atunci şirul de matrice elementare care transformă A ı̂n
In transformă şi In ı̂n A−1 .
Algebră
matrice
Algoritm pentru determinarea inversei unei matrice:
Algebră
matrice
Algoritm pentru determinarea inversei unei matrice:

Pas 1: Fie A o matrice pătratică de tip n × n. Considerăm
matricea dreptunghiulară de tip n × 2n [A|In ] obţinută prin
alăturarea matricei In la matricea A. Toate operaţiile se vor face
ı̂ntre liniile matricei [A|In ].
Algebră
matrice
Pas 2: Presupunem că elementul a11 6= 0 (ı̂n caz contrar, aducem

ı̂n locul lui un alt element nenul de pe prima coloană prin inversarea
liniilor; dacă nu există un astfel de element, matricea nu este
inversabilă). Acest element se va numi pivot (vom denumi pivot
elementul de pe diagonala principală corespunzător coloanei pe
1
care lucrăm). Înmulţim prima linie cu pentru a face pivotul 1.
a11
Algebră
matrice
Pas 3: Facem 0 toate elementele de pe coloana pivotului cu

excepţia pivotului. Pentru aceasta, pentru fiecare linie diferită de
linia pivotului, efectuăm operaţia Li − ai1 L1 .
Algebră
matrice

Pas 4:Presupunem că elementul a22 6= 0 (ı̂n caz contrar, aducem
ı̂n locul lui un alt element nenul de pe a doua coloană situat sub
1
pivot prin inversarea liniilor). Înmulţim linia pivotului cu
a22
pentru a face pivotul 1.
Algebră
matrice

Pas 4:Presupunem că elementul a22 6= 0 (ı̂n caz contrar, aducem
ı̂n locul lui un alt element nenul de pe a doua coloană situat sub
1
pivot prin inversarea liniilor). Înmulţim linia pivotului cu
a22
pentru a face pivotul 1.
excepţia pivotului. Pentru aceasta, pentru fiecare linie, efectuăm
operaţia Li − ai2 L2 , i 6= 2.
Algebră
matrice
Continuăm ı̂n acest mod până transformăm coloana n ı̂ntr-una ı̂n

care pivotul (situat pe poziţia (n, n)) este 1 şi celelalte elemente
sunt 0. Matricea obţinută astfel este de forma [In |A−1 ]. Dacă
matricea A nu este echivalentă cu In , atunci nici [A|In ] nu este
echivalentă cu [In |A−1 ] şi, prin urmare, matricea A nu este
inversabilă.
Algebră
matrice
Exemplu  
0 −1 2
Fie matricea A = 3 0 3. Să se determine A−1 (dacă
2 1 4
există).
Algebră
matrice
Exemplu  
0 −1 2
2 1 4
există).
Soluţie.
  
0 −1 2 1 0 0 L1 ↔ L2

[A|I3 ] =  3 0 3 0 1 0 ∼ 

2 1 4 0 0 1
Algebră
matrice
Exemplu  
0 −1 2
2 1 4
există).
Soluţie.
  
0 −1 2 1 0 0 L1 ↔ L2 3 0 3 0 1 0
[A|I3 ] =  3 0 3 0 1 0 ∼ 

2 1 4 0 0 1
Algebră
matrice
Exemplu  
0 −1 2
2 1 4
există).
Soluţie.
  
0 −1 2 1 0 0 L1 ↔ L2 3 0 3 0 1 0
[A|I3 ] =  3 0 3 0 1 0 ∼  0 −1 2 1 0 0
2 1 4 0 0 1
Algebră
matrice
Exemplu  
0 −1 2
2 1 4
există).
Soluţie.
   
0 −1 2 1 0 0 L1 ↔ L2 3 0 3 0 1 0
[A|I3 ] =  3 0 3 0 1 0 ∼  0 −1 2 1 0 0
2 1 4 0 0 1 2 1 4 0 0 1
Algebră
matrice
1  1

L1 1 0 1 0 0

3∼  3  L3 − 2L1
0 −1 2 1 ∼

0 0
2 1 4 0

0 1
Algebră
matrice

1 

1  1
0 L3 − 2L1 1 0 1 0 0

L1 1 0 1 0

3∼  3 3
0 −1 2 1

∼ 0 −1 2 1 0 0
0 0
2 1 4 0

0 1

Algebră
matrice

1 

1  1
0 L3 − 2L1 1 0 1 0 3 0

L1 1 0 1 0

3∼  3 ∼ 0 −1 2 1 0
0 −1 2 1 0
 
0 0
2 1 4 0 0 1 2 0 − 2

0 1 1
3

Algebră
matrice

1 

1  1
0 L3 − 2L1 1 0 1 0 3 0

L1 1 0 1 0

3∼  3 ∼ 0 −1 2 1 0
0 −1 2 1 0
 
0 0
2 1 4 0 0 1 2 0 − 2

0 1 1
3


1
1 0 1 0 3 0 (−1)L

2
0 -1 2 1 0 0  ∼
0 1 2 0 − 2 1

3



0 1
 0
1 0 1 3
−2 −1 0 0

0 1 
0 1 2 2 
0 − 1
3
Algebră
matrice

1  1 0 1 0
 
L1 1 0 1 0 0 L3 − 2L1 1 0 1

3∼  3 3 
0 −1 2 1 ∼ 0 −1 2 1 0 0
 
0 0
 
2 1 4 0

0 1 2
2 
0 1 0 − 1
3


1
1 0 1 0 3 0 (−1)L

2
0 -1 2 1 0 0  ∼
0 1 2 0 − 2 1

3



0 1
1
 0 
0 0
1 0 1 3  L3 − L2
 1 0 1 3
0 1 −2 −1 0 0  ∼
0 1 −2 −1 0 0

0 1 2

2 
0 − 1
3
Algebră
matrice

1  1 0 1 0
 
L1 1 0 1 0 0 L3 − 2L1 1 0 1

3∼  3 3 
0 −1 2 1 ∼ 0 −1 2 1 0 0
 
0 0
 
2 1 4 0

0 1 2
2 
0 1 0 − 1
3


1
1 0 1 0 3 0 (−1)L

2
0 -1 2 1 0 0  ∼
0 1 2 0 − 2 1

3



0 1
1

 0 
0 0 1
1 0 1 3  L3 − L2 1 0 1

3  L3
4
0 1 −2 −1 0 0  ∼
0 1 −2 −1 0 0 ∼ 
0 1 2 0 0 4 1 −2 1

2
 
0 − 1
3
3
Algebră
matrice


0 1
 0
1 0 1 3
0 1 −2 −1 0 0


0 0 1 1 1 1
−
4 6 4

Algebră
matrice

1
0  L1 − L3

 0
1 0 1 3  L + 2L
0 1 −2 −1 0 0 2 ∼ 3

0 0 1 1 1 1
−
4 6 4





Algebră
matrice

1
0  L1 − L3

 0
1 0 1 3  L + 2L
0 1 −2 −1 0 0 2 ∼ 3

0 0 1 1 1 1
−
4 6 4

1 1 1

− −
 4 2 4
1 0 0


Algebră
matrice

1
0  L1 − L3

 0
1 0 1 3  L + 2L
0 1 −2 −1 0 0 2 ∼ 3

0 0 1 1 1 1
−
4 6 4

1 1 1

− −
 4 2 4
1 0 0
0 1 0 − 1 1 1
−

2 3 2

Algebră
matrice

1
0  L1 − L3

 0
1 0 1 3  L + 2L
0 1 −2 −1 0 0 2 ∼ 3

0 0 1 1 1 1
−
4 6 4

1 1 1

− −
1 0 0 4 2 4

1 1 1

0 1 0 − −  = [I3 |A−1 ].

2 3 2 
0 0 1 1 1 1 
−

4 6 4

Algebră
matrice
Prin urmare
1 1 1
 
− −
 4 2 4
 1 1 1 
 
A−1 = − − .
 2 3 2 
 1 1 1 
−
4 6 4
Se poate verifica faptul că AA−1 = A−1 A = I3 .
Algebră
matrice
Exemplu  
1 0 2
Fie matricea A = −1 1 3. Să se determine A−1 (dacă
0 1 5
există).
Algebră
matrice
Exemplu  
1 0 2
0 1 5
există).
Soluţie.
 
1 0 2 1 0 0
[A|I3 ] = −1 1 3 0 1 0
0 1 5 0 0 1
Algebră
matrice
Exemplu  
1 0 2
0 1 5
există).
Soluţie.
   
1 0 2 1 0 0 L2 + L1 1 0 2 1 0 0
[A|I3 ] = −1 1 3 0 1 0 ∼ 0 1 5 1 1 0
0 1 5 0 0 1 0 1 5 0 0 1
Algebră
matrice
Exemplu  
1 0 2
0 1 5
există).
Soluţie.
   
1 0 2 1 0 0 L2 + L1 1 0 2 1 0 0 L − L
3 2
[A|I3 ] = −1 1 3 0 1 0 ∼ 0 1 5 1 1 0 ∼
0 1 5 0 0 1 0 1 5 0 0 1
 
L3 − L2 1 0 2 1 0 0

∼ 0 1 5 1 1 0 .
0 0 0 −1 −1 1

Algebră
matrice
Nu mai putem alege pivot nenul, ceea ce ı̂nseamnă că matricele A

şi I3 nu sunt echivalente, deci nu există A−1 (matricea nu este
inversabilă).
Algebră
matrice
Exemplu  
a 1 1
Fie a ∈ R şi matricea A = 1 a 1. Să se determine A−1 ,
1 1 a
dacă există.
Algebră
matrice
Exemplu  
a 1 1
1 1 a
dacă există.
Soluţie.
 
a 1 1 1 0 0
[A|I3 ] = 1 a 1 0 1 0
1 1 a 0 0 1
Algebră
matrice
Exemplu  
a 1 1
1 1 a
dacă există.
Soluţie.
   
a 1 1 1 0 0 L ↔ L 1 1 a 0 0 1
3 1
[A|I3 ] = 1 a 1 0 1 0 ∼ 1 a 1 0 1 0
1 1 a 0 0 1 a 1 1 1 0 0
Algebră
matrice
 
1 1 a 0 0 1
1 a 1 0 1 0
a 1 1 1 0 0
Algebră
matrice
  L2 − L1  
1 1 a 0 0 1 L3 − aL1 1 1 a 0 0 1

1 a 1 0 1 0 ∼  0 a−1 1−a 0 1 −1

a 1 1 1 0 0 0 1 − a 1 − a2 1 0 −a
Algebră
matrice
Dacă a − 1 6= 0
 
1 1 a 0 0 1

0 a-1 1−a 0 1 −1

0 1 − a 1 − a2 1 0 −a
Algebră
matrice
Dacă a − 1 6= 0
  (a − 1)L1 − L2
1 1 a 0 0 1
L3 + L2
0 a-1 1−a 0 1 −1 ∼

0 1 − a 1 − a2 1 0 −a
Algebră
matrice
Dacă a − 1 6= 0
  (a − 1)L1 − L2
1 1 a 0 0 1
L3 + L2
0 a-1 1−a 0 1 −1 ∼

0 1 − a 1 − a2 1 0 −a
a2 − 1
 
a-1 0 0 −1 a

 0 a-1 1−a 0 1
−1 
0 0 2 − a − a2 1 1 −a − 1
Algebră
matrice
 
a-1 0 (a − 1)(a + 1) 0 −1 a
 0 a-1 1−a 0 1
−1 
0 0 (2 + a)(1 − a) 1 1 −a − 1

Algebră
Dacă a 6= 1 şi a 6= −2:

a-1 0 (a − 1)(a + 1) 0 −1

a
 0
 a-1 1−a 0 1
−1 
0 0 (2+a)(1-a) 1 1 −a − 1
Algebră
Dacă a 6= 1 şi a 6= −2:

a-1 0 (a − 1)(a + 1) 0 −1

a
 0
 a-1 1−a 0 1
−1 
0 0 (2+a)(1-a) 1 1 −a − 1
(2 + a)L1 + (a + 1)L3
(2 + a)L2 − L3
∼
Algebră
Dacă a 6= 1 şi a 6= −2:

a-1 0 (a − 1)(a + 1) 0 −1

a
 0
 a-1 1−a 0 1
−1 
0 0 (2+a)(1-a) 1 1 −a − 1
(2 + a)L1 + (a + 1)L3
(2 + a)L2 − L3
∼

(2+a)(a-1) 0 0
a + 1 −1 −1


 0 (2+a)(a-1) 0 −1 1 + a −1 

0 0 (2+a)(1-a)
1 1 −a − 1
Algebră

(2+a)(a-1) 0 0
a + 1 −1 −1


 0 (2+a)(a-1) 0 −1 1 + a −1 

0 0 (2+a)(1-a)
1 1 −a − 1
Algebră

(2+a)(a-1) 0 0
a + 1 −1 −1


 0 (2+a)(a-1) 0 −1 1 + a −1 

0 0 (2+a)(1-a)
1 1 −a − 1
1
(2+a)(a−1) L1
1
(2+a)(a−1) L2
1
(2+a)(1−a) L3
∼
Algebră

(2+a)(a-1) 0 0
a + 1 −1 −1


 0 (2+a)(a-1) 0 −1 1 + a −1 

0 0 (2+a)(1-a)
1 1 −a − 1
1
(2+a)(a−1) L1
1
(2+a)(a−1) L2
1
(2+a)(1−a) L3
∼
a+1 1 1

− (2+a)(a−1) − (2+a)(a−1)

1 0 0 (2+a)(a−1)

1
0 1 0 − (2+a)(a−1) 1+a 1
(2+a)(a−1) − (2+a)(a−1) 

1
0 0 1 (2+a)(1−a)
1 −a−1
(2+a)(1−a) (2+a)(1−a)
Algebră
matrice
Am obţinut că dacă a ∈ R \ {−2, 1}, atunci A este inversabilă şi

inversa ei este
a+1 1 1
 
(2+a)(a−1) − (2+a)(a−1) − (2+a)(a−1)
1 1+a 1
A−1 = − (2+a)(a−1) − (2+a)(a−1)
 
(2+a)(a−1) 
1 1 −a−1
(2+a)(1−a) (2+a)(1−a) (2+a)(1−a)
Algebră
matrice
Dacă a = −2:
 
a-1 0 (a − 1)(a + 1) 0 −1 a
 0 a-1 1−a 0 1
−1  =
0 0 (2 + a)(1 − a) 1 1 −a − 1

Algebră
matrice
Dacă a = −2:
 
a-1 0 (a − 1)(a + 1) 0 −1 a
 0 a-1 1−a 0 1
−1  =
0 0 (2 + a)(1 − a) 1 1 −a − 1

 
−3 0 3 0 −1 −2
 0 −3 3 0 1 −1 ,

0 0 0 1 1 1
deci A nu este inversabilă.
Algebră
matrice
Dacă a = 1:
 
1 1 a 0 0 1

0 a-1 1−a 0 1 −1 =

0 1 − a 1 − a2 1 0 −a
Algebră
matrice
Dacă a = 1:
   
1 1 a 0 0 1
1 1 1 0 0 1
0 a-1 1−a 0 1 −1 = 0 0 0 0 1 −1 ,

0 1 − a 1 − a2 1 0 −a 0 0 0 1 0 −1
deci A nu este inversabilă.
Algebră
Determinanţi:
Fie A o matrice pătratică de tip n × n. Acestei matrice i se va

asocia un număr pe care ı̂l vom nota det(A) şi ı̂l vom numi
determinantul său şi care va avea un rol deosebit de important ı̂n
toate celelalte capitole.
Algebră
Determinanţi:

Cazul 2 × 2: Considerăm pentru ı̂nceput cazul particular ı̂n care
n = 2, deci matricea A este de forma

a b
A= ,
c d
cu a, b, c, d ∈ R.
Algebră
Determinanţi:

Cazul 2 × 2: Considerăm pentru ı̂nceput cazul particular ı̂n care
n = 2, deci matricea A este de forma

a b
A= ,
c d
cu a, b, c, d ∈ R.
Numărul
a b
det(A) =
= ad − bc
c d
se numeşte determinantul matricei A.
Algebră
Determinanţi:
Exemplu
−1 2
Determinantul matricei A = este
3 −4

−1 2
det(A) =
= (−1)(−4) − 2 · 3 = −2.
3 −4
Algebră
Determinanţi:
Cazul 3 × 3: Considerăm acum cazul ı̂n care n = 3, deci matricea

A este de forma  
a11 a12 a13
A = a21 a22 a23  .
a31 a32 a33
Deoarece nu putem utiliza aceeaşi formula ca cea pentru cazul
n = 2, vrem să putem calcula acest determinant reducând matricea
la cazul anterior. Pentru aceasta, notăm cu Aij matricea pătratică
obţinută din matricea A eliminând linia i şi coloana j. Observăm
că, ı̂n cazul nostru, determinanţii acestor matrice sunt de ordinul 2,
deci ı̂i putem calcula.
Algebră
Determinanţi:
Determinantul matricei A poate fi obţinut astfel:
det(A) = a11 det(A11 ) − a12 det(A12 ) + a13 det(A13 ).
Vom spune că am dezvoltat determinantul după prima linie.

Exemplu  
2 1 −4
Fie matricea A =  0 −1 3 . Atunci
−1 0 2

2
1 −4

−1 3

0 3

0 −1
det(A) = 0 −1 3 = 2·

−1·−1 2+(−4)·−1 0 =

−1 0 0 2
2
= 2 · (−2) − 1 · 3 + (−4) · (−1) = −3.
Algebră
Determinanţi:
În cazul matricei date sub formă generală,

 
a11 a12 a13
A = a21 a22 a23 
a31 a32 a33
dacă dezvoltăm după prima linie şi efectuăm toate calculele, vom
obţine
Algebră
Determinanţi:
În cazul matricei date sub formă generală,

 
a11 a12 a13
A = a21 a22 a23 
a31 a32 a33
dacă dezvoltăm după prima linie şi efectuăm toate calculele, vom
obţine

a11 a12 a13

det(A) = a21 a22 a23 = a11 a22 a33 + a21 a32 a13 + a31 a12 a23 −
a31 a32 a33
−a13 a22 a31 − a23 a32 a11 − a33 a12 a21 .
Algebră
Determinanţi:
Algebră
Determinanţi:
Această dezvoltare poate fi scrisă fără a fi memorată utilizând

regula lui Sarrus: rescriem primele două linii ale determinantului şi
formăm diagonale de câte trei elemente, pornind din colţul dreapta
sus, respectiv stânga sus. Înmulţim ı̂ntre ele elementele de pe
fiecare astfel de diagonală. Diagonalele care pornesc din stânga se
adună, iar cele care pornesc din dreapta se scad:
Algebră
Determinanţi:
Exemplu
Calculăm din nou determinantul din exemplul anterior:

2
1 −4
det(A) = 0 −1 3 = 2 · (−1) · 2 + 0 · 0 · (−4) + (−1) · 1 · 3−
−1 0 2
−(−4) · (−1) · (−1) − 3 · 0 · 2 − 2 · 1 · 0 = −3.
Algebră
Determinanţi:
Exemplu
Calculăm din nou determinantul din exemplul anterior:

2
1 −4
det(A) = 0 −1 3 = 2 · (−1) · 2 + 0 · 0 · (−4) + (−1) · 1 · 3−
−1 0 2
−(−4) · (−1) · (−1) − 3 · 0 · 2 − 2 · 1 · 0 = −3.
Observaţie
Regula lui Sarrus nu poate fi aplicată pentru calculul
determinanţilor de ordin diferit de 3.
Algebră
Determinanţi:
Cazul n × n: Presupunem acum că A este o matrice pătratică de

tip n × n cu n ≥ 4,
 
a11 a12 · · · a1n
a21 a22 · · · a2n 
A= . . ,
 
.. ..
 .. . . .. 
şi vrem să-i calculăm determinantul. Pentru aceasta, pentru fiecare

1 ≤ i, j ≤ n considerăm determinantul matricei obţinute eliminând
linia i şi coloana j. Un astfel de determinant se va numi minor.
Pentru elementul aij , minorul corespunzător ı̂l notăm cu det(Aij ).
Notăm δij = (−1)i+j det(Aij ) şi ı̂l numim complemetul algebric al
elementului aij ı̂n determinantul matricei A.
Algebră
Determinanţi:
Atunci determinantul matricei A este numărul

a11 a12 · · · a1n

a21 a22 · · · a2n X n
det(A) = . = aik δik = ai1 δi1 +ai2 δi2 +· · ·+ain δin

.. . . ..
.. . . .
k=1
dacă dezvoltăm după linia i sau

a11 a12 · · · a1n

a21 a22 · · · a2n X n
det(A) = . . = akj δkj = a1j δ1j +a2j δ2j +· · ·+anj δnj ,

.. . .
.. . . .. k=1

dacă dezvoltăm după coloana j.

Algebră
Determinanţi:
Exemplu
Să se calculeze determinantul matricei
 
2 0 1 0
 1 −2 0 1
A= 1
.
2 3 0
−1 −1 2 2
Algebră
Determinanţi:
Exemplu
 
2 0 1 0
 1 −2 0 1
A= 1
.
2 3 0
−1 −1 2 2
Soluţie.
Dezvoltăm după prima linie:
Algebră
Determinanţi:

2 0 1 0
−2 0 1
1 −2 0 1 1+1

det(A) = = 2 · (−1) 2 3 0 +
1 2 3 0 −1 2 2
−1 −1 2 2

1 0 1
+0 · (−1)1+2 1 3 0 +

−1 2 2

1 −2 1 1 −2 0
1+3 1+4

+1 · (−1) 1 2 0
+ 0 · (−1) 1 2 3 = −5.
−1 −1 2 −1 −1 2
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Fie A o matrice superior sau inferior triunghiulară. Atunci
determinantul său este egal cu produsul elementelor de pe
diagonala principală.
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Corolar
Dacă D este o matrice diagonală, D = (d1 , . . . , dn ) atunci
det(D) = d1 d2 · · · dn .
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Corolar
Dacă D este o matrice diagonală, D = (d1 , . . . , dn ) atunci
det(D) = d1 d2 · · · dn .
Propoziţie
Fie A o matrice pătratică. Atunci det(A) = det(AT ).
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Dacă o matrice pătratică are o linie sau o coloană cu toate
elementele 0, atunci determinantul său este 0.
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Propoziţie
Dacă ı̂ntr-o matrice pătratică A ı̂nmulţim cu un număr real λ o
linie sau o coloană, determinantul matricei obţinute va fi egal cu
λ det(A).
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Propoziţie
Dacă ı̂ntr-o matrice pătratică A ı̂nmulţim cu un număr real λ o
linie sau o coloană, determinantul matricei obţinute va fi egal cu
λ det(A).
Propoziţie
Dacă ı̂ntr-o matrice pătratică adunăm la elementele unei linii
(respectiv coloane), elementele corespunzătoare unei alte linii
(respectiv coloane) ı̂nmulţite cu un număr, atunci valoarea
determinantului matricei astfel formate este aceeaşi cu cea a
determinantului matricei iniţiale.
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Fie A o matrice pătratică care are două linii (sau două coloane)
egale. Atunci det(A) = 0.
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Propoziţie
Fie A şi B matrice pătratice astfel ı̂ncât matricea B este obţinută
din matricea A prin schimbarea ı̂ntre ele a două linii (sau a două
coloane). Atunci det(B) = − det(A).
Algebră
Determinanţi:
Propoziţie
Propoziţie
Fie A şi B matrice pătratice astfel ı̂ncât matricea B este obţinută
din matricea A prin schimbarea ı̂ntre ele a două linii (sau a două
coloane). Atunci det(B) = − det(A).
Propoziţie
Fie A şi B matrice pătratice de ordin n. Atunci
det(AB) = det(A) · det(B).
Algebră
Determinanţi:
Observaţie
Dacă A şi B sunt matrice pătratice, atunci, ı̂n general,
det(A + B) 6= det(A) + det(B).
Algebră
Determinanţi:
Observaţie
Într-adevăr, dacă presupunem de exemplu că A = B = I2 , atunci

2 0
A+B = ,
0 2
deci det(A + B) = 4 6= 2 = det(A) + det(B).
Algebră
Determinanţi:
Observaţie

2 0
A+B = ,
0 2

Corolar
O matrice pătratică este inversabilă dacă şi numai dacă det(A) 6= 0.
Algebră
Determinanţi:
Observaţie

2 0
A+B = ,
0 2

Corolar
O matrice pătratică este inversabilă dacă şi numai dacă det(A) 6= 0.
Corolar
1
Fie A o matrice inversabilă. Atunci det(A−1 ) = .
det(A)
Algebră
Determinanţi:
Având ı̂n vedere proprietăţile anterioare şi ţinând cont de operaţiile

elementare efectuate pentru matrice, putem sintetiza astfel:
det(ALi ↔Lj ) = − det(A),

det(AkLi ) = k det(A),
det(ALi +kLj ) = det(A).
Am folosit aici pentru matrice notaţii sugestive (de exemplu ALi ↔Lj
este matricea obţinută din A schimbând ı̂ntre ele liniile i şi j).
Algebră
Determinanţi:
Utilizând aceste proprietăţi şi transformările elementare ale

matricelor, putem calcula mai uşor determinanţi de ordin superior,
formând zerouri pe o linie sau pe o coloană.
Exemplu
 
−1 2 0 −1 1
2 1 0 1 0
 
A= 1
 2 −1 0 3 .
 0 −1 2 3 1
0 0 −1 3 1
Algebră
Determinanţi:
Soluţie.

-1 2 0 −1 1 L2 + 2L1
-1 2 0 −1 1

2 1 0 1 0 L3 + L1
0 5 0 −1 2

1 2 −1 0 3 =
0 4 −1 −1 4 =

0 −1 2 3 1
0 −1 2 3 1
0 0 −1 3 1 0 0 −1 3 1
3 1 L2 + 4L1

5 0 −1 2 -1 2
4 −1 −1 4 L1 ↔ L3 −1 −1 4 L3 + 5L1

4
= (−1) = =
−1 2 3 1 5 0 −1 2

0 −1 3 1 0 −1 3 1
Algebră
Determinanţi:
L2 + 4L1

-1 2 3 1
7 11 8

L3 + 5L1

0 7 11 8
= = (−1) 10 14 7 = −116.

0 10 14 7
−1 3 1
0 −1 3 1
Algebră
Rangul unei matrice:
Fie A ∈ Mm,n (R) o matrice şi s ≤ min(m, n) un număr natural
nenul. Numim minor de ordin s un determinant aflat la
intersecţia a s linii şi s coloane.
Algebră
Exemplu
Fie matricea  
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1

−1 2 2 −1 2 3
Atunci determinanţii , şi
−1 1 sunt exemple de

0 1 1 2
minori de ordin 2,
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1

−1 2 2 −1 2 3
Atunci determinanţii , şi sunt exemple de
0 1 1 2 −1 1

−1 2 −1 −1 2 3

minori de ordin 2, iar 0 1 2 şi 0 1 3 sunt exemple
−2 −1 0 −2 −1 1
de minori de ordin 3. Pentru matricea A nu putem construi minori
de ordin 4.
Algebră
Minorul format de primele s linii şi primele s coloane se numeşte

minor caracteristic.
Algebră

Vom spune că o matrice are rangul s dacă există un minor de
ordin s nenul şi toţi ceilalţi minori de ordin superior sunt nuli.
Algebră

Vom spune că o matrice are rangul s dacă există un minor de
ordin s nenul şi toţi ceilalţi minori de ordin superior sunt nuli.
Rangul unei matrice se determină, de obicei, folosind metoda
bordării: se alege un colţ al matricei care are element nenul şi se
adaugă o linie şi o coloană. Dacă minorul obţinut este nenul, se
continuă cu adăugarea unei alte linii şi coloane. Dacă este nul, se
caută o altă linie şi coloană.
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1
Avem că d1 = −1 6= 0, prin urmare rang(A) ≥ 1.
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1
Avem că d1 = −1 6= 0, prin urmare rang(A)
≥ 1. Continuăm cu
−1 2
minori de ordinul al doilea: d2 = = −1 6= 0, deci
0 1
rang(A) ≥ 2.
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1
−1 2
0 1
rang(A) ≥ 2. Pentru minorii de ordin 3, avem

−1 2 −1

d3 = 0 1 2 = −12 6= 0,
−2 −1 0
deci rang(A) ≥ 3.
Algebră
Exemplu
−1 2 −1 3
A= 0 1 2 3 .
−2 −1 0 1
−1 2
0 1
rang(A) ≥ 2. Pentru minorii de ordin 3, avem

−1 2 −1

d3 = 0 1 2 = −12 6= 0,
−2 −1 0
deci rang(A) ≥ 3. Deoarece nu putem construi minori de ordin 4,

matricea are rangul 3.
Algebră
Metoda bordării poate fi aplicată uşor pentru matrice de

dimensiuni relativ mici, ı̂nsă nu este eficientă pentru matrice de
dimensiuni mari. Folosind transformările elementare ale unei
matrice, rangul poate fi calculat mult mai uşor.
Algebră

Observaţie
Dacă A ∼ B, atunci rang(A) = rang(B).
Algebră

Observaţie
Dacă A ∼ B, atunci rang(A) = rang(B).
Exemplu
Să se calculeze rangul matricei
 
3 2 −1 2 0
4 1 0 −3 0 
A= 2 −1 1
.
1 1
3 1 3 −9 −1
Algebră
Soluţie.
Folosim transformări elementare:
 
3 2 −1 2 0
4 1 0 −3 0 
A= 
2 −1 1 1 1
3 1 3 −9 −1
Algebră
Soluţie.
3L2 − 4L1
3L3 − 2L1 −1
   
3 2 −1 2 0 3 2 2 0
4 1 0 −3 0  L −L 0 -5 4 −17 0 
A=  4∼ 1  
2 −1 1 1 1  0 −7 5 −1 3
3 1 3 −9 −1 0 −1 4 −11 −1
Algebră
Soluţie.
3L2 − 4L1
3L3 − 2L1 −1
   
3 2 −1 2 0 3 2 2 0
4 1 0 −3 0  L −L 0 -5 4 −17 0 
A=  4∼ 1  
2 −1 1 1 1  0 −7 5 −1 3
3 1 3 −9 −1 0 −1 4 −11 −1
−1
 
3 2 2 0
L2 ↔ L4 0 -1 4 −11 −1
∼  
0 −7 5 −1 3
0 −5 4 −17 0
Algebră
−1 L3 − 7L2 −1
   
3 2 2 0 3 2 2 0
0 -1 4 −11 −1 L4 − 5L2
 0 −1 4 −11 −1
 ∼  
0 −7 5 −1 3 0 0 -23 76 10 
0 −5 4 −17 0 0 0 −16 38 5
Algebră
−1 L3 − 7L2 −1
   
3 2 2 0 3 2 2 0
0 -1 4 −11 −1 L4 − 5L2
 0 −1 4 −11 −1
 ∼  
0 −7 5 −1 3 0 0 -23 76 10 
0 −5 4 −17 0 0 0 −16 38 5
−1
 
3 2 2 0
C3 ↔ C4 0 −1 −11 4 −1
∼  
0 0 76 −23 10 
0 0 38 −16 5
Algebră
 
3 2 2 −1 0
2L4 − L3 0 −1 −11 4 −1
∼  ,
0 0 76 −23 10 
0 0 0 −9 0
prin urmare, rang(A) = 4.
Algebră
Exemplu
Să se calculeze rangul matricei
 
3 0 3 0 3 0
0 2 0 2 0 2
 
A= 3 2 0 3 2 0.
0 4 0 4 0 4
3 4 0 3 4 0
Algebră
Soluţie.
   
3 0 3 0 3 0 L3 − L1 3 0 3 0 3 0
 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2
  L5 − L1  
A=  3 2 0 3 2 0 ∼ −3 3 −1 0
 0 2
 
 0 4 0 4 0 4 0 4 0 4 0 4
3 4 0 3 4 0 0 4 −3 3 1 0
Algebră
Soluţie.
   
3 0 3 0 3 0 L3 − L1 3 0 3 0 3 0
 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2
  L5 − L1  
A=  3 2 0 3 2 0 ∼ −3 3 −1 0
 0 2
 
 0 4 0 4 0 4 0 4 0 4 0 4
3 4 0 3 4 0 0 4 −3 3 1 0
L3 − L2  
L4 − 2L2 3 0 3 0 3 0
0 2 0 2 0 2
L5 − 2L2  
∼ 0
 0 -3 1 −1 −2
0 0 0 0 0 0
0 0 −3 −1 1 −2
Algebră
 
3 0 3 0 3 0
0 2 0 2 0 2
L5 − L3  
∼  0 0 −3 1 −1 −2
0 0 0 0 0 0
0 0 0 −2 2 0
 
3 0 3 0 3 0
0 2 0 2 0 2
L4 ↔ L5  
∼  0 0 −3 1 −1 −2,
0 0 0 −2 2 0
0 0 0 0 0 0
prin urmare, rang(A) = 4.
Algebră
Temă:
Exerciţiu
Să se calculeze, dacă e posibil:A + B, 2A + 3C , A · B, A · D, D · A,
(A − C ) · B, Tr(A), D T , A · C T :
     
0 1 1 1 0
 2 3 1 1 3  −3
A=  1 2 , B = −1 , C = −1 −2 , D =  2  .
    
−1 0 −1 2 −1
Algebră
Temă:
Exerciţiu
Să se calculeze, dacă e posibil, inversa pentru:
   
1 1 1 1 4 0 −3 1
1 0 1 1 0 5 1 −4
A= 1 1 0 1 , B = 0 3 0
  .
1
1 1 1 0 1 2 0 3
Algebră
Temă:
Exerciţiu
Să se calculeze rangul pentru:
   
0 1 3 −1 2 1 1 a 1
1 4 1 0 −1 3 2 −1 3
A= , B =  .
1 3 2 6 5 a 3 −2 0
1 5 0 −6 −7 −1 0 −4 3
Algebră
Temă:
Exerciţiu
Să se calculeze determinanţii următoarelor matrice:
 
0 1 3 −1 2  
1 −1 2 1
1 4 1 0 −1 
 3 2 −1 1
A= 1 3 2 2 4, B =  0
 .

1 5 0 −3 −2 3 −2 1 
−1 0 −3 2
1 2 −1 0 1
Algebră

Seminar 1-IE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar 1-IE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebră

O matrice este o mulţime de numere dintr-un corp k (cel mai des

O matrice este o mulţime de numere dintr-un corp k (cel mai des

O matrice este o mulţime de numere dintr-un corp k (cel mai des

Putem scrie matricea şi ı̂n forma restrânsă A = (aij )1 ≤ i ≤ m sau,

Putem scrie matricea şi ı̂n forma restrânsă A = (aij )1 ≤ i ≤ m sau,

unde f (i, j) = aij ∈ R.

Clasificare după formă:

Clasificare după formă:

I Dacă m = 1 matricea are forma

şi se numeşte matrice linie.

I Dacă m = 1 matricea are forma

şi se numeşte matrice linie.

I Matricea nulă – este notată cu Om,n şi este matricea de tip

I Matricea diagonală – este o matrice pătratică care are toate

I Matricea inferior triunghiulară – este o matrice pătratică ce

I Matricea simetrică – este matricea pătratică A = (aij ) cu

I Matricea antisimetrică – este matricea pătratică A = (aij )

Două matrice A = (aij ) şi B = (bij ) sunt egale dacă au aceeaşi

dar nu putem efectua A + C sau B Algebră

Dacă α ∈ R şi B = (bij ) ∈ Mm,n (R) atunci matricea αB este

a) A + B = B + A (adunarea matricelor este comutativă);

Fie m, n, t ∈ N numere naturale nenule şi A ∈ Mm,n (R) şi

se numeşte produsul matricelor A şi B.

a) (AB)C = A(BC ) (ı̂nmulţirea matricelor este asociativă);

Fie A ∈ Mn (R) o matrice pătratică, A = (aij ). Atunci urma

Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .

Fie A ∈ Mn (R) o matrice pătratică, A = (aij ). Atunci urma

Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .

Fie A ∈ Mn (R) o matrice pătratică, A = (aij ). Atunci urma

Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .

Fie A o matrice pătratică, de tip n × n. Matricea A se numeşte

deci cele două matrice B şi C sunt egale.

deci cele două matrice B şi C sunt egale.

a) matricea A−1 este inversabilă şi (A−1 )−1 = A;

Fie A o matrice de tip m × n o matrice cu numere reale. Operaţiile

Fie A o matrice de tip m × n o matrice cu numere reale. Operaţiile

Algoritm pentru determinarea inversei unei matrice:

Algoritm pentru determinarea inversei unei matrice:

Pas 2: Presupunem că elementul a11 6= 0 (ı̂n caz contrar, aducem

Pas 3: Facem 0 toate elementele de pe coloana pivotului cu

Pas 3: Facem 0 toate elementele de pe coloana pivotului cu

Pas 3: Facem 0 toate elementele de pe coloana pivotului cu

Continuăm ı̂n acest mod până transformăm coloana n ı̂ntr-una ı̂n

Nu mai putem alege pivot nenul, ceea ce ı̂nseamnă că matricele A

Am obţinut că dacă a ∈ R \ {−2, 1}, atunci A este inversabilă şi

deci A nu este inversabilă.

Fie A o matrice pătratică de tip n × n. Acestei matrice i se va

Fie A o matrice pătratică de tip n × n. Acestei matrice i se va

Fie A o matrice pătratică de tip n × n. Acestei matrice i se va

Cazul 3 × 3: Considerăm acum cazul ı̂n care n = 3, deci matricea

Determinantul matricei A poate fi obţinut astfel:

det(A) = a11 det(A11 ) − a12 det(A12 ) + a13 det(A13 ).

Vom spune că am dezvoltat determinantul după prima linie.

= 2 · (−2) − 1 · 3 + (−4) · (−1) = −3.

În cazul matricei date sub formă generală,

În cazul matricei date sub formă generală,

−a13 a22 a31 − a23 a32 a11 − a33 a12 a21 .

Această dezvoltare poate fi scrisă fără a fi memorată utilizând

−(−4) · (−1) · (−1) − 3 · 0 · 2 − 2 · 1 · 0 = −3.

−(−4) · (−1) · (−1) − 3 · 0 · 2 − 2 · 1 · 0 = −3.

Cazul n × n: Presupunem acum că A este o matrice pătratică de

şi vrem să-i calculăm determinantul. Pentru aceasta, pentru fiecare