Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprinsul lecŃiei
Una dintre caracteristicile principale ale mediului afacerilor mici şi mijlocii este competiŃia
intensă, ceea ce impune calitatea produselor şi serviciilor ca factor indispensabil al
succesului afacerii şi chiar a supravieŃuirii acesteia.
Introducerea calităŃii în toate detaliile afacerii presupune ca aceasta să nu constituie un
program, ci o strategie de afaceri, operaŃionalizată prin managementul calităŃii totale.
Potrivit acestui concept, calitatea nu este tratată ca un atribut final al produsului sau
Printre cele mai obişnuite răspunsuri la întrebarea adresată clienŃilor, „ce anume
aşteptaŃi de la o afacere?”, este confortul. Se pare că confortul este singura soluŃie
pentru liniştea şi refugiul dorite de către majoritatea celor activi. Din unele cercetări
rezultă că accesul uşor la produse şi servicii se situează în topul criteriilor pe care clienŃii
le folosesc în procesul de cumpărare.
Spiritul inovator este cheia viitorului succes al unei întreprinderi. CerinŃele şi pretenŃiile
pieŃei se modifică rapid, iar concurenŃii acŃionează de asemenea rapid şi, în consecinŃă,
IMM-urile nu pot rămâne competitive, mulŃumindu-se cu aceleaşi condiŃii de producŃie şi
comercializare. GraŃie flexibilităŃii lor organizaŃionale şi manageriale, IMM-urile frecvent
identifică şi acŃionează asupra noilor oportunităŃi, înaintea marilor întreprinderi.
Rapiditatea asimilării unui produs sau serviciu constituie un instrument competitiv major
al IMM-urilor. Scurtarea timpilor necesari cercetării proiectării producŃiei şi distribuŃiei
unui produs determină reducerea costurilor, creşterea calităŃii şi a cotei de piaŃă.
ReacŃia rapidă în deservirea clienŃilor este denumită şi „managementul comprimării
timpului“, proces care presupune:
o scurtarea duratei de lansare a noilor produse pe piaŃă;
o scurtarea duratei răspunsului clienŃilor în procesul de prelucrare şi livrare.
În cadrul acestui paragraf vom defini şi prezenta succint principalele strategii de marketing, pe
care IMM-urile le pot utiliza pentru a obŃine un avantaj competitiv.
3 MIXUL DE MARKETING
Transpunerea în practică a unui concept de afaceri necesită elaborarea unei politici globale de
marketing denumită marketing – mix (de la „mixture” în engleză: amestec, îmbinare, combinare).
Această politică reuneşte un set de strategii (linii definitorii de acŃiune) şi tactici (modalităŃi de
realizare a strategiilor) care vizează: dezvoltarea produsului, determinarea preŃului, adoptarea
mărcilor, alegerea canalelor de distribuŃie, vânzarea directă, logistica, cercetarea, promovarea
etc.
Mixul de marketing reflectă în esenŃă capacitatea managerilor de a utiliza toate resursele care
stimulează „întâlnirea” produselor cu segmentele de piaŃă interesate.
Deoarece „actul de cumpărare intră tot mai mult sub incidenŃa valenŃelor psihologice ale
produsului”, acesta trebuie considerat ca o sinteză a componentelor care îl definesc:
o componente corporale (conŃinut, structură, formă);
o componente acorporale (nume, marcă şi alte elemente care îi asigură funcŃionalitatea
psihologică şi socială);
o comunicaŃiile despre produs prin care se pun în evidenŃă avantajele competitive în raport
cu alte produse;
o imaginea publică a produsului ca expresie a modului cum este perceput de public.
Realizarea politicii de produs presupune utilizarea unor strategii susŃinute prin activităŃi de
cercetare, de inovare, de modelare, creare de prototipuri, de proiectare a gamei sortimentale, de
asigurare legală a produsului prin instrumente specifice ca mărci, brevete, drepturi de autor etc.
Cercetarea vizează pe de o parte, cunoaşterea nevoilor nesatisfăcute ale cumpărătorilor, iar pe
de alta – evaluarea elementelor definitorii ale produsului, de la calitatea percepută de public,
până la poziŃionarea lui în raport cu produsele concurenŃei.
Criteriile care stau la baza strategiilor de produs sunt: calitatea, noutatea şi diversitatea gamei
sortimentale.
Politica de preŃ este cea de-a doua componentă a mixului de marketing, care influenŃează şi
este influenŃată de celelalte politici. După Dumitru Patriche, politica de preŃ este o continuare a
politicii de produs, preŃul însuşi fiind un element acorporal al produsului.
În stabilirea nivelului preŃurilor se Ńine seama de noutatea produsului, de imaginea lui, de
dimensiunile cererii, de strategiile difuzării, de preŃurile practicate de concurenŃă. Varietatea
preŃurilor unui produs reflectă şi diferenŃele calitative dintre sortimentele existente. Totodată,
submixul preŃului se corelează cu strategia de distribuŃie şi susŃine eforturile promoŃionale ale
managerilor.
PreŃul este un mijloc de comunicare cu mediul şi reflectă schimbările mediului. De aceea, se
impune elaborarea unei politici de preŃ adaptabile la fenomenele pieŃei cum sunt:inflaŃia,
instabilitatea economică, diversele dezechilibre, dar şi la preŃurile practicate de concurenŃă.
PreŃul este folosit ca un instrument important în promovarea vânzărilor.
Pentru a pătrunde pe piaŃă cu un produs, se pot folosi preŃuri mai mici, aşa-numitele „preŃuri de
penetrare”, pentru ca, ulterior, după ce s-a câştigat încrederea consumatorilor, să se ridice
nivelul lor.
PreŃul este un instrument al strategiei de piaŃă ce Ńine seama atât de costuri (în sensul de a
acoperi cheltuielile şi a obŃine un beneficiu), cât şi de cerere şi concurenŃă. Majoritatea
specialiştilor consideră că preŃul are valenŃe competitive şi anticipative în relaŃie cu factorii pieŃei.
Anticipând tendinŃele competitorilor se pot lua deciziile cele mai inspirate, cu efecte benefice pe
termen mediu şi lung.
o canale cu mai mulŃi intermediari la care se apelează atunci când producătorii urmăresc
acoperirea la maxim a pieŃei
Politica promoŃională urmăreşte promovarea unui produs, serviciu sau a unei idei cu scopul de a
influenŃa decizia de cumpărare / receptare a publicului – Ńintă. Denumită şi politică de
comunicaŃie, ea presupune un complex de activităŃi menite să transmită consumatorilor
informaŃii care să sprijine procesul de vânzare. Cunoscute sub denumirea de promotion mix,
activităŃile promoŃionale contribuie la lansarea afacerii, la atragerea unor noi segmente de piaŃă,
la construirea identităŃii firmei, la edificarea încrederii publicului consumator, la păstrarea
credibilităŃii dobândite.
ActivităŃile promoŃionale se aleg în funcŃie de specificul produsului / serviciului promovat, de
caracteristicile clientelei vizate, de conjunctura pieŃei, de strategia concurenŃei, de bugetul
disponibil şi nu în ultimul rând, de obiectivele politicii promoŃionale.
Reclama este un mesaj plătit de un agent economic cu scopul de a determina un anumit public
să cumpere un produs sau un serviciu, să adere la o anumită idee. Întrucât reclama se
adresează consumatorilor de mesaje publicitare este important ce anume se comunică prin
mesaj şi unde, prin ce mijloace informaŃionale.
InformaŃia publicitară trebuie să fie relevantă, să răspundă nevoilor publicului, să recompenseze
efortul lui de a o parcurge până la capăt. Fiecare mesaj publicitar se construieşte în jurul unei
idei centrale care subliniază avantajul unic al ofertei, argumentul pentru care clienŃii sunt
îndemnaŃi să cumpere. De pildă, o bancă va pune în centrul mesajului său publicitar conceptul
de „siguranŃă” al depunerilor.
b. Marketingul direct
Deşi se confundă adesea cu vânzarea prin corespondenŃă, marketingul direct capătă tot mai
mult teren în zona afacerilor mici şi mijlocii. Avantajul acestei metode constă, pe de o parte, în
faptul că economiseşte timpul consumatorilor, iar pe de alta, în caracterul ei interactiv.
Consumatorii sunt contactaŃi individual, prin telefon, prin computere, dându-li-se posibilitatea să
ceară informaŃii suplimentare sau să comande produsele care-i interesează. În plus, metoda
permite o abordare selectivă a potenŃialilor clienŃi folosind diverse baze de date ce conŃin
informaŃii despre caracteristicile esenŃiale referitoare la publicul – Ńintă.
Această metodă pune accentul pe acei reprezentanŃi ai firmei care asigură comunicarea directă
cu publicul consumator. Din această categorie fac parte toŃi cei care, într-un fel sau altul, întreŃin
dialogul cu piaŃa: vânzătorii, prestatorii de servicii, specialiştii în prospectarea cererii ş.a. Pe
lângă acŃiunile specifice forŃelor de vânzare, managerii au la îndemână şi alte metode pentru
promovarea vânzărilor, ca de exemplu: reduceri de preŃuri, tarife preferenŃiale pentru clienŃii
loiali, vânzări în rate, cadouri cu mesaj publicitar, concursuri şi tombole finalizate cu premii.
d. RelaŃiile publice
Cei mai experimentaŃi specialişti în marketing îi sfătuiesc pe managerii afacerilor să-şi lege
campania publicitară de o campanie Public Relations. Dacă sunt bine gestionate, relaŃiile publice
potenŃează efectul celorlalte metode de marketing.
În esenŃă, activitatea de relaŃii publice constă în stabilirea de contacte directe, complexe şi
sistematice cu diverse organizaŃii şi categorii de public. ExponenŃi ai activităŃii de Public
Relations pot fi managerii înşişi, dar şi alŃi membri ai colectivului, a căror imagine publică le
conferă credibilitate şi susŃinere.
Conceptul – cheie în activitatea de relaŃii publice este încrederea. Alte concepte care gravitează
în jurul lui sunt: realizare, comunicare în ambele sensuri, interes public etc. Marea majoritate a
specialiştilor apreciază că "Public Relations cuprinde tot ceea ce Ńine de crearea şi întreŃinerea
imaginii, iar cei ce lucrează în acest sector sunt creatori de imagine”.
e. Sponsorizarea
Succesul pe termen lung al întreprinderii se obŃine atât pe seama unor reuşite izolate, cât, mai
ales, pe seama unei succesiuni de reuşite de mică anvergură, bazate pe o succesiune de decizii
valoroase. Pentru a asigura optimizarea structurării şi corelării în timp şi spaŃiu a activităŃii
decizionale, managementul modern utilizează mecanismul decizional, denumit în literatura de
specialitate proces de planificare.
Planul strategic al unei întreprinderi reprezintă prima etapă a planificării şi stabileşte jaloanele
pentru elaborarea unor planuri secundare, detaliate, pentru realizarea obiectivelor întreprinderii
Planurile secundare, denumite şi planuri de afaceri, vizează fiecare:
o unitate strategică de activitate,
o diviziune organizatorică,
o categorie de produse şi produse individuale,
o pieŃele-Ńintă mai importante.
Planul de afaceri este elaborat cu scopul de a fundamenta crearea unei noi întreprinderi şi de a
servi managementului acesteia ca un instrument de urmărire a evoluŃiei întreprinderii în vari
alternative de dezvoltare sau restructurare.
Planul de marketing este unul din elementele cele mai importante ale unui plan de afaceri şi
este constituit din următoarele două părŃi:
o planul strategic de marketing, care trasează principalele obiective de marketing şi
strategia adecvată pentru atingerea acestora, pe baza analizei situaŃiei curente a pieŃei şi
a ocaziilor de piaŃă;
o planul tactic de marketing, care trasează tacticile de marketing specifice perioadei
traversate, în ce priveşte: oferta întreprinderii, promovarea, tehnicile de vânzare,
preŃurile, canalele de distribuŃie etc.
Pentru a se angaja în planificare, echipa de conducere are nevoie, înainte de toate, să înŃeleagă
componentele şi funcŃionarea sistemului de marketing. Sistemul constă din două grupe mari de
elemente: întreprinderea şi mediul extern.
PiaŃa-Ńintă. După cum am menŃionat, piaŃa-Ńintă nu este altceva decât un segment sau grup de
segmente dintr-o piaŃă mai mare, a produsului, către care întreprinderea îşi orientează
activitatea şi întregul mix de marketing. PiaŃa-Ńintă este o componentă a mediului extern.
Inputurile din alte compartimente. InformaŃiile obŃinute din alte compartimente se referă, în
principal, la resursele de care dispune întreprinderea: capacitatea de producŃie, rezervele
financiare, calificarea angajaŃilor, nivelul costurilor, posibilităŃile de lansare a produselor noi.
Aceste informaŃii contribuie la fundamentarea unor obiective realiste, posibil a fi atinse, şi la
conceperea unui mix eficace.
Sfera de cuprindere a planificării de marketing este foarte largă. Ea acoperă toate produsele şi
toate pieŃele deservite de întreprindere, considerând atât factorii din afara întreprinderii, cât şi pe
cei din interiorul ei.
Niveluri de planificare
Planificarea strategică nu se face în mod izolat, numai la nivelul de sus al întreprinderii. Ea este
susŃinută prin planificare şi execuŃie şi la nivelurile inferioare. Planificarea de marketing nu este
un eveniment unic, izolat, ci este un proces continuu. Rezultatul tangibil imediat al planificării îl
constituie planul de marketing. Acesta este o piesă scrisă care conŃine, în linii mari, o
prezentare a stării actuale şi a stării prognozate a mediului intern şi extern, obiectivele pe care
întreprinderea îşi propune să le atingă, precum şi strategiile – detaliate sub forma unor programe
operaŃionale – care vor conduce la atingerea obiectivelor.
După cum se observă în fig. 6.2., planificarea strategică începe cu analiza mediului extern şi
intern şi a performanŃelor curente, analiză care are drept scop identificarea oportunităŃilor (O) şi
ameninŃărilor (A) din mediu şi evaluarea punctelor tari (A – atuurile) şi slabe (S) ale întreprinderii.
În bibliografia de specialitate, această etapă este cel mai adesea întâlnită sub denumirea de
analiză SWOT (de la engl. „Strengthts, Weaknesses, Opportunities and Threats”). Urmează, în
ordine, stabilirea obiectivelor de marketing, dezvoltarea strategiilor, proiectarea şi
implementarea programelor operaŃionale. După aplicarea programelor, rezultatele sunt
monitorizate, iar dacă nu se situează la nivelul aşteptărilor, mecanismele de feed-back ajută la
efectuarea corecŃiilor necesare.
Planul de marketing este un document scris în care se precizează toate activităŃile de marketing
ce vor fi realizate, precum şi modalităŃile de implementare şi control al activităŃilor respective. În
funcŃie de orizontul temporal avut în vedere, distingem planului de marketing pe termen scurt
(până la 1 an), pe termen mediu (1-5 ani) şi pe termen lung (peste 5 ani). Un plan de marketing
poate fi fundamentat pentru o unitate strategică de afaceri, pentru o linie de produse, un produs,
o marcă sau o anumită piaŃă.
Un plan de marketing trebuie să:
o specifice rezultatele aşteptate, astfel încât întreprinderea să poată anticipa care va fi
situaŃia la sfârşitul perioadei;
o identifice resursele necesare pentru realizarea activităŃilor planificate, astfel încât să
poată fi fundamentat un buget;
o descrie detaliat activităŃile ce urmează a fi realizate şi să precizeze responsabilităŃile;
În cazul în care sunt selectate mai multe segmente de piaŃă, se realizează câte un program de
marketing pentru fiecare dintre acestea. Implementarea planului de marketing are o serie de
implicaŃii operaŃionale asupra celorlalte domenii funcŃionale din întreprindere. Este necesară
colaborarea cu cercetarea-dezvoltarea şi producŃia în lansarea unui nou produs, modificarea
unui produs sau ambalaj existent. Pentru selectarea şi pregătirea forŃei de vânzare este
necesară colaborarea cu compartimentul de resurse umane. Sunt situaŃii în care sunt necesare
restructurări de natură organizatorică şi ajustări ale sistemului informaŃional de marketing.
Telefoane:
0726 420 198 vodafone
0769 343 680 cosmote
0756 378 361 orange
Fax: 0314101992 rcs&rds
Email: online@macro-training.ro