Munții Rodnei constituie al doilea parc național ca mărime din țară și totodată unul dintre

cele mai bine conservate peisaje glaciare din România. Are o creastă impresionantă, singura
comparabilă cu cea a Carpaților Meridionali din afara acestui segment. Este singurul loc din
lume în care putem admira opaițul Munților Rodnei și unul dintre puținele locuri rămase la
noi în țară în care mai putem întâlni cocoșul de mesteacăn.

INTRODUCERE

Cu o suprafață de 47 207 ha, Parcul Național Munții Rodnei constituie una dintre cele mai
mari arii protejate din nordul Carpaților Orientali, și al doilea parc național, ca mărime,
din România. Parcul a fost înființat în anul 2004, cu scopul de a proteja speciile de faună și
floră, și de a conserva geologia și geomorfologia munților. Relieful este caracterizat prin
asimetrie, în parc întâlnindu-se atât vârfuri înalte (peste 2 000m), cât și dealuri. Mai mult
decât în alți munți din țară, în Munții Rodnei întâlnim un relief glaciar spectaculos, foarte bine
delimitat.

FLORA

Pe teritoriul parcului au fost inventariate peste 1100 specii de plante superioare, atât comune,
cât și unele ce reprezintă rarități floristice, ocrotite prin lege. Printre acestea din urmă se
numără: opaițul Munților Rodnei (endemism local), laleaua pestriță, floarea de colț, narcisa,
bulbucul de munte, crucea voinicului, ghințura galbenă, vulturica etc. Pădurile specifice zonei
se întind până la 1 600-1 700m altitudine, acestea fiind bine delimitate și etajate. Dacă până la
1 300-1 400m întâlnim pădurile de fag, cele de molid și brad mai urcă până la 1 500m. De la 1
600m în sus se găsesc tufărișurile de jneapăn și afin.

FAUNA

Suprafața întinsă a parcului, precum și relieful acestuia, au determinat o diversitate faunistică

bogată, reprezentată de amfibieni, reptile, pești, păsări și mamifere, dintre care numeroase
sunt specii relicte și endemice. Pârâurile și râurile oferă un habitat prielnic pentru boiștean,
lipan și păstrăv, des întâlniți în apele de deal și de munte. În anumite habitate se întâlnește și
o specie relict, șopârla de munte. Dintre păsări, în Munții Rodnei se mai poate întâlni o
specie foarte rară în România, cocoșul de mesteacăn, această zonă fiind una dintre puținele în
care pasăre mai poate fi întâlnită. Parcul mai oferă habitate specifice pentru acvila de munte,
acvila țipătoare mică, șoim călător, uliu porumbar, cocoș de munte, huhurez mare și mic,
minuniță, viespar etc. Mamiferele din zonă sunt reprezentate de specii caracteristice munților
Carpați, cum ar fi cerbul, căprioara, capra neagră, ursul brun, lupul, vulpea, mistrețul, nurca,
vidra etc.

ARII PROTEJATE ȘI REZERVAȚII NATURALE

În arealul parcului găsim două tipuri de zone de protecție, stricte (în care nu există intervenții
antropice) și integrale (zone considerate ca fiind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului
natural din interiorul parcului). Așadar, zonele de protecție strictă cele mai importante pe care
le întâlnim aici sunt:

Pietrosu Mare

Rezervația are o suprafață de 3 548 ha și este arealul cu cel mai impresionant relief de tip
glaciar care poate fi întâlnit în Munții Rodnei. Începând cu anul 1 979, aceasta este inclusă în
programul mondial inițiat de UNESCO, “Omul și Biosfera”. Vârfurile cele mai importante
care pot fi găsite în acest areal sunt: Pietrosu (2 303m), Buhăescu Mare (2 221m), Buhăescu
Mic (2 199m), Gropi (2 063m), Piatra Albă (2 061 m). Pe teritoriul ariei protejate putem găsi
o floră formată din arbori și arbuști (pin, brad, molid, carpen, stejar, fag, paltin etc.), cât și
diverse specii floristice rare (ligularia, papucul doamnei, limba cucului, frigurele, crețișoara
etc.).

Piatra Rea

Rezervația se  întindere pe 291 ha și se distinge prin diversitatea habitatelor naturale, precum

și a diversității florei. Printre speciile rare floristice care se găsesc aici se numără: bujorul de
munte, floarea de colț, gușa porumbelului, păiușul, șopârlița, mierea ursului etc. Fauna
reprezentativă zonei este una caracteristică zonei alpine, principalele specii prezente aici fiind
ursul brun, capra neagră și cerbul.

Bila-Lala

Rezervația științifică de aici se întinde pe 960 ha și este recunoscută, atât pe plan național, cât
și internațional, pentru una dintre cele mai frumoase văi glaciare. Pe teritoriul acesteia se
găsesc mai multe specii floristice și faunistice rare printre care și opaițul Munților Rodnei,
bujorul de munte, macul galben și degetărelul, dar și animale precum marmota, capra neagră,
ursul brun, râsul, cocoșul de munte și acvila de munte.

Zonele de protecție integrală regăsite în Munții Rodnei sunt în același timp declarate și
rezervații naturale, iar cele mai importante dintre acestea sunt:

Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei

Rezervația mixtă de 100 ha a fost declarată în anul 1977, însă înființată în anul 2000. Pe lângă
protejarea faunistică și floristică, rezervația are scopul de a proteja izvorul Izei, păstrându-i cât
mai mult autenticitatea vegetației, climei și peisajului.

Peștera Cobășel

Rezervația speologică de 1 ha este situată pe raza județului Bistrița-Năsăud, pe versantul stând

al Văii Cobășel. Peștera datează încă din precambrian, iar în jurul ei se găsesc păduri de
conifere, ferigi, bujori de munte, licheni și mușchi (care pot fi întâlniți, în special, pe
trunchiurile copacilor).
Izvoarele Mihăiesei

Rezervația mixtă de 61 ha este situată pe muntele Mihăiasa (1895 m). Obiectivele protejate de
pe teritoriul acesteia sunt rocile cristaline și cocoșul de mesteacăn. Chiar dacă Maramureșul
este o zonă în care oieritul este încă practicat, atât în această zonă, cât și în altele din arealul
parcului național, este interzis pășunatul.

Poiana cu Narcise din Masivul Saca

Rezervația botanică se întinde pe o suprafață de aproximativ 8 ha și face parte din județul

Bistrița Năsăud. Poiana cu narcise propriu-zisă, se află la o altitudine de 1 600m și pentru a
ajunge la ea se pleacă din localitatea Valea Vinului. Până a ajunge la această rezervație, mai
exact pe versantul sudic al Dealului Popii, se găsesc șapte cavități: Grota Baia lui Schneider,
Peștera Baia lui Schneider, Peștera cu Puț, Peștera Speranței, Peștera Rece, Peștera lui Mihai
și Peștera Strâmtă.