Sunteți pe pagina 1din 25

ASTMUL BRONŞIC

Conf. dr. Ciprian Rezuş


Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi
 Boală inflamatorie a căilor aeriene mici,
caracterizată prin hiperreactivitate bronşică
şi care se manifestă clinic prin crize
paroxistice de dispnee, tuse şi wheezing
frecvent reversibile spontan sau sub
tratament.
 Are caracter episodic evoluând în accese,
separate de perioade asimptomatice; crizele
durează minute până la ore; există şi astm cu
dispnee continuă
 Când dispneea este intensă, severă şi durează
peste 24 ore vorbim de status astmaticus.
Etiologie
ATOPIA

FACTORI
PREDISPOZANŢI HIPERREACTIVITATEA
BRONŞICĂ

FACTORI
DECLANŞATORI

TRIGGERI AI
EXACERBĂRILOR
Etiologie

DE INTERIOR
DE EXTERIOR

ALERGENI

MEDICAMENTE ALIMENTARI
PROFESIONALI
Ouă

Peşti, crustacee

ALERGENI Arahide

ALIMENTARI Fragi, căpşuni

Aditivi alimentari (tartrazina,


metabisulfiţi, conservanţi)
Alergenii

Aspirina şi alte AINS

MEDICAMENTE
Antibiotice (β-lactamice)
Fiziopatologie
Creşterea rezistenţei la flux

Bronhoconstricţie Scăderea debitelor

Congestie vasculară Scăderea volumelor forţate


Diametrului căilor
aeriene mici
Edem
Hiperinflaţie pulmonară
Remodelare bronşică
Modificări ale ventilaţiei/perfuziei
Hipersecreţie
Alterări ale gazelor sangvine
Clasificare
• are la bază o reacţie alergică bine
Astmul alergic caracterizată imunologic faţă de un
antigen la care bolnavul este sensibilizat
exogen (extrinsec) specific şi care este prezent în mediul său
ambiant (exogen)

• astmul endogen sau infecţios (intrinsec):


această formă este atribuită unui factor
cauzal din organism (endogen)
Astmul nealergic • astmul iritativ fizic sau chimic
• astmul provocat de efort
• alte forme de astm cu geneză neprecizată
Caracteristicile definitorii ale obstrucţiei

1.CARACTER VARIABIL
(diferenţe mari la intervale de minute/ore)

2. REVERSIBILITATE
(spontan sau medicamentos)
Criza de astm bronşic
Circumstanţe de apariţie :
• Noaptea
• Expunere la alergen
• Agenţi declanşatori
• Efortul fizic
• Stresul emoţional
• Fumatul
• Poluanţii atmosferici
• Factori hormonali
• Infecţii virale
• Refluxul gastro-esofagian
• Iritanţi volatili (parfum, produse de curăţat)
Criza de astm bronşic
Tuse seacă
• Debut Rinoree
Strănut
Lăcrimare
Pruprit palpebral
Cefalee
Senzaţie de constricţie toracică

Alungirea progresivă a expirului


• Continuare Tiraj
Wheezing
Ortopnee (participarea muşchilor respiratori accesori)
Tahipnee, tahicardie
Cianoză

Tuse cu expectoraţie perlată


• Terminare Diminuare/dispariţie wheezing
Starea de rău astmatic
• Criză severă, de intensitate mare
• Durată peste 24 h
• Rezistentă la medicaţia obişnuită
• Dacă nu se intervine prompt, este însoţită de mortalitate crescută
• Este însoţită de:

• Insuficienţă respiratorie acută


• Tulburări cardiovasculare
• Afectare neurologică

URGENŢĂ MEDICALĂ MAJORĂ !


Starea de rău astmatic
MODALITĂŢI DE DEBUT

• Expunere masivă la alergeni


• Medicamente (AINS, β blocante)
BRUSC • Stres psiho-emoţional

• Infecţii respiratorii
• Abuzul de β2 simpatomimetice
• Sevraj brusc la corticoizi
• Medicamente (AINS, β blocante, opioizi – sedative)
INSIDIOS • Expunere masivă la factori poluanţi
• Factori psiho-emoţionali importanţi
Starea de rău astmatic
Tahicardie > 120 b/min

Puls paradoxal
SEMNE
CARDIO - VASCULARE Jugulare turgescente
Hipertensiune reacţională

Semn Harzer prezent

Anxietate, agitaţie
Torpoare, somnolenţă
SEMNE
Tulburări de vedere
NEUROLOGICE
Incoordonare motorie
Edem cerebral cu hipertenisune intracraniană
(consecinţa hipoxiei şi hipercapniei)
Comă
Diagnostic diferenţial
Bronşita acută / bronşita cronică acutizată, bronşiectazii

Insuficienţa ventriculară stângă acută (astmul cardiac)


Pneumotoraxul spontan
Embolia pulmonară
Corpii străini endobronşici
Obstrucţia traheală/laringeală
Astmul extrinsec de astmul intrinsec
Pneumonii
Afecţiuni pulmonare autoimune
Manifestări respiratorii în cadrul unor colagenoze
• pneumotorax spontan
• emfizem subcutanat
Imediate • sincopa
(provocate de accese de tuse)
• atelectazie segmentară (obstrucţie
bronşică prin dop de mucus)

Complicaţii • episoade repetitive de suprainfecţie bronşică


• pneumonii intercurente
• emfizem pulmonar
• bronşiectazii
Tardive
• hipertensiune pulmonară
• cordul pulmonar cronic
• fibroza pulmonară
• insuficienţă respiratorie cronică
Complicaţii severe

Insuficienţă respiratorie • prin obstrucţie bronşiolară


acută

• prin administrare rapidă de


aminofilină, cu descărcare
Oprire cardiacă
catecolică brutală consecutivă, în
special la coronarieni)
Clinice
• imobilizare la pat
• dificultate de a vorbi (vorbire sacadată)
• reducere până la dispariţie a wheezing-ului şi tendinţa la tăcere respiratorie
• utilizarea muşchilor accesori → tiraj supraclavicular şi suprasternal
• frecvenţa respiratorie > 20/min sau bradipnee severă
• frecvenţa cardiacă > 120/min
• puls paradoxal (prin variaţii ale TAs peste 180 mm Hg)
• emfizem subcutanat şi mediastinal asociat
• pneumotorax asociat
• tulburări de conştienţă: confuzie, comă
Diagnosticul
de astm

GINA (GLOBAL
INITIATIVE FOR
ASTHMA) 2016
Tratament
Scopul terapiei antiasmatice:
Să prevină exacerbarea şi prezentările în serviciile de urgenţă

Să prevină simptomele nocturne

Să menţină o capacitate de efort normală

Să menţină o funcţie pulmonară cvasinormală

Să asigure o farmacoterapie optimă, cu efecte adverse minime

Tratamentul se invidualizează fiecărui pacient


Glucocorticoizii:
• efect antiinflamator
• reprezintă medicaţia de elecţie a astmului, atât în perioadele de
acutizare, cât şi în perioada de acalmie
• diminuarea edemului şi a fenomenelor inflamatorii locale
• normalizarea VSH-ului
• diminuarea febrei prin inhibarea interleukinei-1
• ameliorează prognosticul şi calitatea vieţii
• „de urgenţă“ (administrare i.v.): hidrocortizon hemisuccinat
• „aerosoli“: dexametazonă, beclometazonă (Becotide),
Budesonid (Pulmicort), Fluticazonă (Flixotide)
• antibioticoterapia: se administrează în toate formele de AB cu suprainfecţie bronşică
• expectorante
• mucolitice
• antihistaminice
• psihoterapie
• climatoterapie
• oxigenoterapie cu debit mare (6-8 l/min)
• hidratare – pacientul care hiperventilează se deshidratează uşor
• aspiraţie traheo-bronşică
• tratamentul afecţiunilor asociate (ORL, reflux gastroesofagian)
• suport ventilator cu monitorizarea pacientului în secţia ATI (în insuficienţa
respiratorie acută)
Tratamentul astmului – sinteză

GINA (GLOBAL INITIATIVE FOR ASTHMA) 2016


Tratamentul astmului – sinteză

GINA (GLOBAL INITIATIVE FOR ASTHMA) 2016


Tratamentul astmului – sinteză

GINA (GLOBAL INITIATIVE FOR ASTHMA) 2016


Vă mulţumesc!

S-ar putea să vă placă și