Sunteți pe pagina 1din 29

CHISTURILE ȘI FISTULELE

CONGENITALE ALE GÂTULUI

Asistent univ.dr. Sonia Patricia Vonica


Clasificare
A. MEDIANE
1. Chistul și fistula de canal tireoglos
2. Chistul dermoid
B. LATERALE
1. Chisturile și fistulele branhiale
2. Limfangiomul chistic
A.1. Chistul și fistula de canal tireoglos
Embriologie
Canalul tireoglos migrează de la nivelul viitoarei baze
a limbii până la nivelul celui de-al 2-lea inel traheal.
Din capătul său inferior ia naștere glanda tiroidă,
iar în jurul traiectului său se dezvoltă osul hioid.
La naștere se resoarbe persistând 2 vestigii:
• la capătul superior o depresiune situată la nivelul
bazei limbii = foramen caecum
• la cel inferior – piramida lui Lalouette
Anomalii de dezvoltare embriologică
 Absența migrării sau migrarea incompletă ->
tiroidă ectopică – situată la baza limbii sau cervical antero-
superior
 Persistența unei porțiuni (regresia incompletă) a canalui
tireoglos -> chist sau fistulă de canal tireoglos
Canalul comunică superior cu faringele la nivelul foramen
caecum(baza limbii), iar inferior poate comunica cu
exteriorul -> fistulă sau nu -> chist – prin acumularea în
lumenul său a unui conținut lichidian provenind din
exudatul faringian produs în cursul inflamațiilor acute
faringiene repetate.
Epidemiologie
- Mai frecvente la copii și tineri
- Fistulele sunt prezente de la naștere, prezentând
scurgeri de secreții mucoase în cursul inflamațiilor
acute ale faringelui
- Chisturile apar brusc, la diverse vârste, după o
inflamație acută a faringelui
Localizare
- între hioid și cartilajul tiroid
Manifestări clinice
• Formațiune rotund-ovalară, mediană sau
paramediană, consistență elastică,
nedureroasă, mobilizabilă cu deglutiția sau la
protruzia externă a limbii
• Netratat chirurgical, se mărește de volum, se
suprainfectează și poate fistuliza
• Orificiu fistulos cu localizarea menționată și
mobilizare în aceleași condiții
Chist canal tireoglos
- La copil -
Chist canal tireoglos
- La adult -
Chist canal tireoglos
Investigații paraclinice
• Echografia cervicală și/sau CT
- evidențiază caracterul chistic al formațiunii
- Identifică glanda tiroidă
• Scintigrafia
- Când formațiunea nu are aspect chistic și/sau
nu se identifică imagistic tiroida
• Fistulografia
- Vizualizează traiectul fistulos
Tratament

• Chirurgical
= excizia formațiunii (traiectului fistulos)
împreună cu porțiunea centrală a osului hioid
Prognostic
- Apar recidive în cazul exciziei incomplete, mai
ales a fistulelor sau chisturilor fistulizate
A.2. Chistul dermoid
• Formațiune congenitală, benignă, consistență moale-elastică,
situată deasupra hioidului.
• Prezentă la naștere, poate deveni vizibilă clinic la orice
vârstă, cu evoluție lentă
• Are un conținut grăsos, glande sebacee, fire de păr (teratom)
• Investigații paraclinice
- Echografia cervicală
- CT
• Tratament
- Chirurgical = excizia chistului
Chist dermoid voluminos
– aspect intraoperator -
B.1. Chisturile și fistulele branhiale
Embriologie
- Arcurile și fantele branhiale dau naștere
diverselor țesuturi și organe de la nivel cervical
- Dacă nu se resorb complet la naștere duc la
apariția chisturilor sau fistulelor laterocervicale
- Cel mai frecvent se dezvoltă din cel de-al 2-lea
arc
Epidemiologie

- Frecvente la copii și tineri


- Pot avea caracter familial
- Chisturile și fistulele de arc II sunt localizate laterocervical, în ½
superioară, pe marginea anterioară a mușchiului
sternocleidomastoidian
- Unilaterale
- Fistulele sunt prezente de la naștere
- Chisturile apar după o inflamație acută a faringelui datorită
persistenței comunicării cu acesta sub polul inferior al
amigdalei palatine (chist amigdaloid)
Manifestări clinice

• Formațiune rotund-ovalară laterocervicală


superioară depășind marginea anterioară a
mușchiului sternocleidomastoidian, consistență
elastică, mobilitate în plan orizontal, nedureroasă,
inițial cu caracter fluctuant – regresează până la
dispariție după regresia inflamației faringiene
• Se poate suprinfecta de la o infecție amigdaliană
bacteriana – devine dureros, acoperit de tegumente
eritematoase, conținutul devine purulent = flegmon
Chist branhial
Chist branhial
Investigații paraclinice
• Echografia cervicală
- evidențiază caracterul chistic al formațiunii
• CT sau IRM cu substanță de contrast
- Permite evaluarea extensiei, raportul cu
pachetul vascular al gâtului, când este
suprainfectat - diferențierea de un flegmon
parafaringian
Tratament
• Chirurgical
- Excizia formațiunii și a traiectului fistulos până
la comunicarea cu faringele, altfel poate
recidiva
- Intervenția să se efectueze cât mai cuând
după diagnosticare; când se suprainfectează
este foarte dificil de excizat
B.2.Limfangiomul chistic (higroma chistică)

• Este o formațiune congenitală cu origine


vasculară care se dezvoltă prin persistența
sacilor limfatici primitivi care comunică în
perioada embrionară cu viitoarele vene
jugulare interne
• Localizat laterocervical sau supraclavicular
• Frecvent la nou-născuți și copiii mici, poate fi
întâlnit și la adulți sau vârstnici
Manifestări clinice
• Formațiune de consistență moale, adesea
voluminoasă
• Aspect multilocular intraoperator, poate
infiltra straturile musculare, se află în raport
cu V.J.I.
Limfangiom chistic
- nou-născut -
Limfangiom chistic
- copil -
Limfangiom chistic supraclavicular dr. la adult
Investigații paraclinice
- Echografia
- CT și/sau IRM
Tratament
• Chirurgical
- Excizia completă a formațiunii, uneori dificilă
- La copii după vârsta de 3 -4 ani, cu excepția
formațiunilor foarte voluminoase care dau
fenomene de compresiune pe căile
aerodigestive superioare

S-ar putea să vă placă și