Prezentatiile craniene deflectate. Prezentatia pelviana.

Prezentatia
transversa.
Prezentatiile craniene deflectate

Generalitati:
Atitudinea normala a craniului fetal la nastere este cea de flexie, cu barbia pe torace, in
vederea prezentarii la stramtoarea superioara cu diametrul cel mai mic suboccipito
bregmatic de 9,5 cm. In unele cazuri craniul se prezinta la stramtoarea superioara in variate
grade de deflectare. Prezentatiile deflectate suntprezentatii longitudinalesi se clasifica in:
prezentatia bregmatica, frontala, faciala in functie de gradul de extensiea craniului.

Fig.1 Prezentatie occipitala, bregmatica, frontala, faciala (imagine preluata de pe internet)

Sunt prezentatii potential distocice prezentatia faciala, bregmatica (adica permit in anumite
cazuri nasterea pe cale naturala) si prezentatiifranc distocice prezentatia frontala (nu permit
nasterea pe cale naturala a fatului).
Diagnosticul acestora se poate pune doar in timpul travaliului.
In diagnosticul varietatii de pozitie se folosesc repere: reperul fetal care este reprezentat de
o structura caracteristica fiecarei prezentatii (occiput, frunte, nas, menton, sacru) si reperele
materne de la nivelul stramtorii superioare (anterior eminenta iliopectinee, transvers
punctul de pe linia nenumita aflat la jumatatea distantei intre simfiza pubiana si promontoriu,
posterior sinusul sacroiliac stang).
Variaza diametrul de angajare la stramtoarea superioara:

Fig.2 Diametre de angajare(imagine preluata de pe internet)

 Clasificare
1. Prezentatia bregmatica

Definitie:prezentatia in care craniul se prezinta la stramtoarea superioara cu bregma sau

marea fontanela.
Punctul de reper este fruntea. Diametrul de angajare este cel occipito-frontal (12 12,5cm).
Este potential distocica.
Frecventa: 1:100de nasteri
Etiologie:
Factori materni:
Malformatii uterine uter unicorn, cilindric, septat
Multiparitatea - datorita tonusului uterin scazut
Tumori pelvine - uterine (fibrom uterin), parauterine
Stramtarea moderata a bazinului
Factori fetali:
Feti macrosomi sau microsomi
Malformatii craniene ce impiedica flexia, dolicocefalie, tumori
cervicale, anencefalie, meningocel
Gemelaritatea
Factori anexiali:
Cordon ombilical: circulara simpla sau multipla, cordon scurt
Placenta: praevia
Lichid amniotic: oligoamnios (impiedica miscarile fetale),
polihidramnios (datorita excesului fatul este liber)
Varietati de pozitie:
Se folosesc: punctul de reper fetal - frunteasi punctele de reper de la nivelul stramtorii
superiare a bazinului matern: anterior, transvers, posterior. Sunt urmatoarele: FIDP (fronto-
iliaca dreapta posterioara), FIDT, FIDA, FISP, FIST, FISA
Diagnostic pozitiv :
Se stabileste in travaliu, dupa ruperea membranelor si aparitia dilatatiei. In centrul
excavatiei se palpeaza marea fontanela patrulatera, la dilatatie avansata palpam fruntea si
arcadele orbitare, radacina nasului dar nu se palpeaza nasul in totalitate, nu se palpeaza
mica fontanela(utile in cazul diagnosticului diferential).
Diagnostic diferential:cu prezentatia occipitala nu se palpeaza mica fontanela, cu
prezentatia frontala nu se palpeaza nasul, cu prezentatia faciala nu se palpeaza mentonul.
Mecanismul nasterii:
Nasterea pe cale vaginala este posibila in pana la 75% din cazuri.
Angajarea se face cu diametrul occipito-frontal, care se poate reduce prin fenomene de
modelare, incalecari de suturi (asinclitism), capul va capata un aspect de turn , poate
dezvolta o bosa voluminoasa. Coborarea si rotatia interna sunt dificile, cel mai frecvent
radacina nasului rotand spre simfiza pubiana. Degajarea se face cel mai frecvent in occipito-
sacrat. Apar intai la nivelul orificiului vulvar: marea fontanela, bosele frontale, apoi occiputul,
urmat de deflectarea capului. Foarte rar se realizeaza degajarea in occipito-pubiana.
Evolutia nasterii:
Prezentatia bregmatica este de obicei de tranzitie, in timpul travaliului ea putandu-se flecta
si transforma in prezentatie occipitala eutocica sau deflecta devenind astfel frontala sau
faciala. Prezentatia bregmatica persistenta va determina un travaliu dificil si prelungit.
 Conduita obstetricala:
In unele cazuri este posibila nasterea naturala.
In alte cazuri, se efectueaza proba de travaliu iar in cazul in care aceasta esueaza se indica
operatia cezariana.
In cazul blocarii craniului in excavatia pelvina se indica aplicatia de forceps.

2. Prezentatia frontala

Definitie: este o prezentatie distocicadiagnosticul ei impunand terminarea nasterii prin

operatie cezariana intrucat nasterea naturala nu este posibila. Craniul se prezinta la
stramtoarea superioara cu fruntea, avand o pozitie intremediara intre flexie si extensie.
Punctul de reper este nasul. Diametrul de angajare este cel occipito-mentonier de 13 13,5
cm.
Pozitia poate fi dreapta sau stanga in functie de partea materna in care se gaseste spatele fetal.
Varietati de pozitie: NISA (naso-iliaca stanga anterioara), NIST, NISP, NIDA, NIDT,
NIDP
Incidenta: 1/4000 de nasteri
Etiologie: Este comuna cu a celorlalte prezentatii cuprinzand factori materni, fetali, anexiali.
Diagnostic pozitiv:
Se stabileste in travaliu cand membranele sunt rupte.Pana la momentul travaliului
atitudinea craniului fetal poate varia si se poate flecta o data cu debutul acestuia.
Inspectia arata o asezare longitudinala.
La palparea abdominala craniul fetal este sus situat, segmentul fiind ocupat de doua
proeminente simetrice opuse: occiputul de o parte si mandibula de partea opusa. Focarul
auscultator al BCF se gaseste paraombilical de aceeasi parte cu spatele fetal.
La tuseul vaginal se palpeaza fruntea in centrul excavatiei, apoi sutura metopica urmata de
arcadele orbitare, nasul intr-o parte si marea fontanela de partea cealalta. Nu se palpeaza
mentonul sau mica fontanela.
Diagnostic diferential:
Cu prezentatia occipitala la care se palpeaza occiputul
Cu prezentatia bregmatica la care in centrul excavatiei se palpeaza marea fontanela si la care
nu se palpeaza nasul in totalitate
Prezentatia pelviana la care se palpeaza orificiul anal, piramida sacrata
Malformatii fetale: anencefalia
Mecanismul nasterii
Nasterea pe cale vaginala nu este posibila diametrul de angajare fiind cel mai mare dintre
diametrela craniului fetal occipito-mentonier.
Nasterea ar putea fi posibila doar in cazul fetilor mici si a bazinelor mari. Daca exista
aceasta posibilitate craniul fetal traveseaza stramtoarea superioara datorita unor modificari
plastice care duc printre altele si la aparitia unei bise voluminoase, la o forma de turn a
acestuia.
Conduita obstetricala:
La multipare, in cazul transformarii prezentatiei frontale in prezentatie faciala nasterea se
poate produce.
Dar in marea majoritate a cazurilor se impune operatia cezariana in momentul stabilirii
diagnosticului de prezentatie frontala.
Evolutia nasterii
Nasterea poate asocia prolabare de cordon, sindrom de preruptura uterina, blocarea craniului
fetal la nivelul portiunii superioare a excavatiei, leziuni grave ale partilor moi materne,
suferinta pana la moarte fetala.
3. Prezentatia faciala

Definitie: este o prezentatie deflectata (cel mai mare grad de deflectare) - craniul fetal fiind in
extensie totala pe spatele fetal, occiputul fiind in contact cu acesta.
Este o prezentatie potential distocica, nasterea naturala putandu-se produce in unele cazuri.
Incidenta este de 0,1 0,2%.
Partea prezentata la stramtoarea superioara este fata fetala, punctul de reper este mentonul.
Diametrul de angajare este submento-bregmatic 9,5 cm.
Varietati de pozitie:
Mentoiliaca dreapta posterioara MIDP, MIDA, MIDT, MISP, MISA, MIST
Etiologia factorimaterni, fetali, anexiali deja discutati. Se pot adauga intre factorii fetali si
malformatii ale coloanei vertebrale, dolicocefalia.
Diagnostic pozitiv:
Inainte de instalarea travaliului
La manevra Leopold, la nivelul segmentuluiinferior se observa deasupra stramtorii superioare
craniul fetal dur, rotund, separat de spatele fetal printr-un sans adanc datorita hiperextensiei
acestuia spre spate. In partea opusa se palpeaza mandibula.
Auscultatie: focarul este situat paraombilical in partea anteriaora a trunchiului fetal.
In timpul travaluilui cu membrane rupte
Se palpeaza fruntea, arcadele orbitare, globii oculari, piramida nazala, gura, mentonul.
Diagnostic diferential
Cu prezentatia pelviana: nasul are forma triunghiulara cu baza spre orificiul bucal, se palpeaza
cele 2 narine. In prezentatia pelviana sacrul are forma triunghiulara dar cu varful orientat spre
orificiul anal.
Cu prezentatia frontala: in prezentatia faciala se palpeaza mentonul iar in frontala se palpeaza
marea fontanela.
Mecanismul nasterii:
Nasterea este posibila in cazul prezentatiilor mento anterioare, in cazul celor mento
posterioare craniul inclavandu-se in curbura sacrata si blocandu-se in excavatie.
Angajarea se realizeazain diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm. Prima care traverseaza
planul stramtorii superioare este fata, acomodarea prezentatiei realizandu-se prin deflectarea
suplimentara a craniului.
Coborarea are ca timp complementar o rotatie interna efectuata precoce inpartea superioara a
excavatiei cu rotarea mentonului subsimfizar si adaptarea fetei anterioare a gatului care este
concava la fata posterioara convexa a simfizei pubiene precum si a occiputului la curbura
sacrata.
Degajarea are loc in mento-pubiana producandu-se prin flexia craniului. Apar in ordine
mentonul care va lua punct fix pe simfiza, fata, fruntea, occiputul.
Daca rotatiase face spre posterior craniul se va bloca in excavatie, nasterea fiind
imposibila.
Conduita in prezentatia faciala
Travaliul este lung si anevoios.
Daca craniul roteaza in mento anterioara nasterea se poate produce, poate aparea echimoza si
deformarea fetei, craniul apare turtit datorita adaptarii la excavatie.
Lipsa angajarii craniului la dilatatie completa, rotarea spre posterior a mentonului, intarzierea
coborarii cu lipsa de progresiune a prezentatiei vor duce la terminarea nasterii prin operatie
cezariana.
Complicatiile legate de leziuni ale canalului de nastere si suferita fetala pot aparea.
 Prezentatia pelviana

Este oprezentatielongitudinala in care fatul se prezinta cu pelvisul la nivelul stramtorii

superioare.
Este o prezentatie potential distocica.
Incidenta: 3-4% din totalul nasterilor la termen. Este mai frecventa la nou nascutii prematuri
ajungand pana la 25% din totatlul nasterilor pana in 28 de saptamani, 7% din nasterile de pana
la 32 de saptamani.

Clasificare:
Prezentatia pelviana completa: coapsele sunt flectate pe abdomen si gambele pe coapse.
Diametrul cu care se prezinta la stramtoarea superioara este cel sacro-pretibial, avand in jur
de 12cm.
Fig.3 prezentatie pelviana completa si decompleta modul feselor (preluare de pe internet)

Prezentatia pelviana decompleta:

Modul feselor: coapsele flectate pe abdomen cu gambele extinse. Membrele se dispun de-a
lungul fatului in atela. Diametrul de angajare este bitrohamterian.
Modul genunchilor: gambele sunt flectate pe coapse si coapsele sunt in extensie
Modul picioareleor: coapsele si gambele sunt in extensie, la orificiul vulvar exteriorizandu-se
picioarele fatului
Varietati de pozitie: reper fetal : sacrul; reperele bazinului matern: anterior, transvers,
posterior: SISA (sacro-iliaca dreapta anterioara) , SIDP, SISP, SISP, SIDT, SIDA
Etiologie: factorii materni, fetali, anexiali discutati anterior.
Patogenie: o data cu dezvoltarea fetala, polul cel mai voluminos devine pelvisul fetal.
Conform legii lui Pajot legea acomodarii suprafetelor:Cand un corp solid este continut intr-un
altul, daca continatorul este sediul unor miscari continue, daca suprafetele sunt lunecoase si foarte
putin angulate, continutul va tinde sa si acomodeze forma si dimensiunile la forma si capacitatea
continatorului.Pana in luna a VII-a extremitatea cefalica este mai voluminoasa decat pelvisul
fetal, insa cand pelvisul fetal devine mai voluminos se produce culbuta astfel incatcraniul fetal
va ocupa segmentul inferior iar pelvisul fetal va ocupa partea cea mai voluminoasa a uterului.
Datorita acestui fapt prematuritatea este frecvent asociata cu prezentatia pelviana.
Diagnostic pozitiv:
Antecedentele de nastere in prezentatie pelviana cresc riscul de recurenta.
 Din anamneza gravida relateaza o jena in hipocondrul drept datorita apasarii craniului fetal la
nivel hepatic.
La inspectie uterul poate avea o forma cilindrica sau cordiforma, axul mare este longitudinal.
La palparea abdominala - manevra Leopold se identifica urmatoarele:
Timpul 1: suprapubian se palpeaza o parte neregulata, depresibila, moale pelvisul fetal
Timpul 2: la nivelul fundului uterului sau unul din coarne se palpeaza extremitatea cefalica
dura, rotunda, regulata
Timpul 3: intr-unul din flancuri se palpeaza spatele fetal - un plan convex
Timpul 4: in flancul opus se palpeaza parti mici fetale
Focarul de auscultatie a BCF: supra si paraombilical de partea spatelui fetal
La tuseul vaginal :
- Inaintea declansarii travaliului segmentul inferior este gros, in cazul prezentatiei pelviene
complete, prezentatia este sus situata
- In timpul travaliului: se palpeaza punctul de reper sacrul, picioarele fetale ( cu
caracteristicile lor: degete egale, lipsa opozabilitatii policelui), organele genitale.
Echografia transeaza diagnosticul putand da relatii si despre posibile cauze pentru care nu s-a
produs culbuta (circulara de cordon, placenta praevia, variatii ale cantitatii de lichid amniotic,
malformatii fetale, fibroame uterine). Cu ajutorul acesteia se realizeaza si biometria fetala si
se analizeaza starea de bine a fatului.
Diagnostic diferential
Cu prezentatia craniana in afara travaliului sau in travaliu cu un craniu angajat ce prezinta o
bosa voluminoasa ce poate fi confundata cu pelvisul fetal;
Cu prezentatia faciala: nu se deceleaza ochi, arcade dentare, menton;
Cu prezentatia transversa: se deceleaza mainile fetale cu degetul mare opozabil;
Prezentatii compuse: cap+mana.
Mecanismul nasterii in prezentatie pelviana
Cuprinde nasterea pelvisului, a umerilor si a craniului fetal.
Timpii nasterii pelvisului:
I. Angajarea avand ca timp complementar acomodarea pelvisului la
stramtoarea superioara, prin asezarea diametrului sacro-pretibial si a celui
bitrohanterian in diametrele oblice ale stramtorii superioare.
II. Coborarea ce are ca timp suplimentar rotatia interna. Coborarea se realizeaza
in aceeasi orientare iar rotatia interna consta in aducerea reperului sacrul roteaza
45 - astfel incat diametrul sacro-pretibial devine transvers sidiametrul
bitrohanterian devine antero-posterior.
III. Degajarea: soldul anterior se degajeaza primul, apoi soldul posterior. In cazul
prezentatiei pelviene complete se realizeaza inflexiunea laterala care ajuta la
degajare, aceasta fiind ingreunata in cazul prezentatiei pelviene decomplete modul
feselor in care membrele inferioare actioneaza ca atele.
Timpii nasterii umerilor:
I. Angajarea umerilor se face cu diametrul biacromial in diametrul oblic in care
mai devreme fusese diametrul bitrohanterian.
II. Coborarea si rotatia interna aduce un umar anterior sub simfiza si celalalt umar
in curbura sacrului. Rotatia se face la nivelul stramtorii inferioare. Diametrul
biacromial devine antero-posterior.
III. Intai se degajeaza umarul anterior, apoi umarul posterior.
Timpii nasterii capului:
I. Angajarea craniului fetal se face in diametrul opus celui de angajare al umerilor
(diametrul antero posterior cranian e perpendicular pe cel biacromial)
 II. Coborarea si rotatia interna aduc occiputul fetal sub simfiza
III. Degajarea se face prin flectarea craniului aparand la vulva in urmatoarea ordine:
menton, gura, nas, frunte, bregma, occiput.

Conduita la nastere in prezentatie pelviana

Desi este considerata o prezentatie eutocica, dupa analiza riguroasa a sarcinilor cu feti
in prezentatie pelviana,se pune frecvent indicatia de operatie cezariana(deseori
indicatia de primipara cu prezentatie pelviana).

Daca se ia decizia nasterii naturale:

1. Starea gravidei si a fatului trebuie supravegheata, se efectueaza monitorizare
cardiotocografica continua.
2. Se va incerca prezervarea membranelor intacte pe parcursul travaliului, ruperea
artificiala sau spontana a acestora prematur putand duce la prolabarea de cordon. Este
important rolul mecanic pe care il are punga apelor in dilatatia colului intrucat pelvisul
fetal, prin caracteristicile lui nu este capabil de a efectua o dilatatie eficienta.
3. Ocitocina va fi utilizata cu prudenta
4. Se va efectua infiltrarea perineului cu xilina 1%
5. Epiziotomia este indicata cvasi-sistematic
6. Se va evita atingerea fatului pana dupa degajarea pelvisului fetal, intrucat stimularea
fatului ar putea duce la blocarea capului.
Nasterea se poate produce spontan in putine cazuri (mai ales in cazul fetilor mici,
prematuri).
In alte cazuri este necesara efectuarea unor manevre de extractie fetala: pentru
degajarea capului, a capului si bratelor.

A. Manevre pentru degajarea craniului fetal:

- Manevra (ajutorul manual) Bracht degajarea capului
Nasterea este lasata sa decurga spontan pana la nivelul unghiului inferior al omoplatilor. In
momentul aparitiei ombilicului se face o ansa de cordon (pentru a preintampina smulgerea
acestuia din insertia ombilicala). In momentul aparitiei omoplatilor se prinde fatul cu ambele
police pe coapsele care sunt flectate pe abdomen si restul degetelor pe sacru. Se
accentueaza lordoza fatului, acesta fiind rasturnat pe abdomenul mamei printr-o miscare de
pivotare in jurul simfizei. Umerii se degajeaza in diametrul transvers. Un ajutor poate sa apese
craniul transabdominal pentru a favoriza coborarea acestuia.
- Manevra Mauriceau degajarea capului
Dupa degajarea umerilor fatul se aseaza calare pe mana obstetricianului care priveste cu fata
palmara spre fata ventrala a fatului. Indexul si mediusul patrund, prin vagin, in gura fatului.
Cealalta mana a obstetricianului se aseaza cu indexul si mediusul in furca pe umerii
copilului. Un ajutor exprima craniul suprasimfizar avand ca efect accentuarea flexiei,iar
operatorul contribuie la accentuarea flexiei cu ajutorul degetelor care apasa pe mandibula
fatului. Simultan cu cele doua degete asezate pe gatul fatului se trage in ax.
- Forceps pe capul din urma in cazul esecului celorlalte manevre

B. Manevre pentru degajarea umerilor fetali:

- Manevra Muller: degaja intai umarul anterior(dupa aducerea acestuia prin
rotatiesubsimfizar) prin tractiune in jos. Doua degete ale operatorului patrund in vagin
urmarind umarul apoi bratul este degajat apasand in plica cotului, gest care duce la flectarea
 antebratului pe brat, iar mana sterge fata fatului. Apoi degaja umarul posterior prin tractiune
in sus si daca este cazul doua degete ale operatorului patrund in vagin si flecteaza antebratul
pe brat. Se continua extractia capului prin una din metodele de mai sus.

- Manevra Pajot:
Intai se degaja umarul posterior, seroteste 180 grade fatul si umarul anterior devine
posterior si se degaja si acesta (ambii umeri se degaja in posterior).
- Manevra Lovset
Dupa aparitia omoplatilor, se roteste fatul 180 grd.in directie ventrala, umarul posterior
devenind anterior si astfel se degaja, apoi se roteste trunchiul fetal spre dorsal sidin nou
umarul posterior devine anterior si se degaja spontan sau prin ajutor prin apasare in
plica cotului (ambii umeri se degaja in anterior).
Craniul fetal urmeaza sa se degaje cu ajutorul manevrei Mauriceau.
C. Mica extractie fetala: se efectueaza cand pelvisul fetal este angajat sau partial degajat. In
cazul prezentatiei decomplete se introduc cele doua aratatoare flectate in croseta in regiunile
inghinale si se trage cu blandete in jos pentru degajarea pelvisului. In cazul prezentatiei
complete se trage de piciorul mai accesibil. Se continua nasterea prin manevrele de degajare a
umerilor si capului descrise mai sus.
Evolutia nasterii
1. Anomalii pe parcursul travaliului:
a. ruperea prematura a membranelor
b. Progresiunea lenta a dilatatiei
c. Hipodinamia
2. Anomalii ale mecanismului nasterii:
a. Neangajarea pelvisului datorita unei disproportii intre acesta si bazin;
angajarea precoce in pelviana decompleta modul feselor; prolabare de cordon
ombilical
b. Ridicarea bratelor in dreptul fetei sauin dreptul cefei
c. Blocarea capului in excavatie dupa ce s-a angajat, rotarea capului in occipito
sacrat cu acrosarea mentonului deasupra simfizei; neangajarea capului ca
urmare a:
i. Unei disproportii intre craniu si pelvis
ii. Retractiei colului uterin pe gatul fatului
Factori prognostici pentru nasterea naturala in cazul prezentatieipelviene:
A favorabili: varsta gestationala intre 36-38 de saptamani, greutate estimata intre 2500-
3500g, bazin osos normal, nasteri anterioare la termen, col bine pregatit
B defavorabili : prematuritatea, macrosomia, primiparitatea, mai ales peste 35 de ani, bazin
viciat, ruperea prematura a membranelor, nasteri laborioase in antecedente, dilatatie trenanta.
Complicatii
1. Materne: complicatii infectioase datorate ruperii premature a membranelor si a
travaliilor trenante, rupturi de parti moi.
2. Fetale: morbi-mortalitatea fetilor este mai mare in cazul nasterilor in prezentatie
pelviana, pot aparea: hemoragii cerebrale, leziuni datorate manevrelor de extractie:
fracturi humerale, femurale, de coloana vertebrala, elongatii de plex brahial.

Prezentatia transversa
 Este o prezentatie distocica, avand axul mare transversal, perpendicular pe axul
longitudinal al uterului.
Prezentatia transvesa neglijata: este situatia in care membranele sunt rupte, uterul este
mulat pe fat si poate prolaba un membru fetal.
Este asociata cu complicatii la instalarea travaliului prolabare de cordon, ruptura uterina.
Incidenta 0,5-1%
Etiologie: factorii materni, fetali, anexiali discutati mai sus
Clasificare:
Exista 2 clasificari:
1. CLASIFICAREA GERMANA: punctul de reper fetal este considerat craniul fetal vs. punctul
de reper matern - osul iliac: cefaloiliaca dreapta si cefaloiliaca stanga. In functie de pozitia
anterioara si posterioara a spatelui fetal exista varietatile: dorso-anterioara si dorso-
posterioara.CISDA, CISDP, CIDDA, CIDDP
2. CLASIFICAREA FRANCEZA: ia in considerare ca punct de reper fetal acromionul, reper
matern osul iliac si situatia umarului drept sau stang:AIS a UD (acromio iliaca dreapta a
umarului drept), AIS a US, AID a US, AID a UD.
Diagnostic:
In afara travaliului:
1. Inspectia arata axul mare al uterului transversal.
2. Palparea: la termen fundul uterin este putin deasupra ombilicului, segmentul inferior este gol,
intr-unul din flancuri se gaseste polul cefalic, in celalalt celalalt flanc se gaseste pelvisul fetal;
in varietatile dorsoanterioare se palpeaza planul convex al spatelui fetal
3. Auscultatia: BCF periombilical de partea craniului fetal
4. La tuseul vaginal: segmentul inferior este nesolicitat, gros, neformat.
In travaliu:
1. In timpul contractiilor axul prezentatiei se poate modifica in sens vertical
2. La tuseul vaginal cu membrane intacte: punga amniotica este voluminoasa, prezentatia
sus situata, segment inferior gros, nesolicitat; cu membrane rupte: se pot palpa
grilajul costal, umarul, clavicula, omoplatul, acromionul, axila, cotul, mana cu degete,
degetul mare opozabil. In prezentatia transvera neglijata, membrul superior poate
prolaba prin vagin. Alteori poate aparea prolabarea de cordon.
Mecanismul nasterii:
Nasterea unui fatde volum normal, la termen este imposibila. Se indica operatie cezariana. In
prezentatia transversa neglijata pot aparea complicatii: moartea fetala, ruptura uterina,
traumatisme ale canalului de nastere, infectia amniotica.
Conduita obstetricala:
1. La stabilirea diagnosticului de prezentatie transversa se indica operatia cezariana, inaintea
instalarii travaliului.
2. Inainte de debutul travaliului se poate tenta versiunea externa. Aceasta se poate efectua daca:
sarcina are o varsta gestationala mica (trimestrul II sau inceput de trimestru III), dilatatie 3-4
cm, prezentatie mobila, membrane intacte, bazin osos si moale normale.
3. In timpul travaliului se poate efectua versiunea interna adica transformarea prezentatiei
transverse in prezentatie pelviana urmata de marea extractie fetala. Conditiile necesare sunt:
dilatatie completa, prezentatie mobila, membrane intacte sau rupte de foarte putin timp, uter
relaxat (se poate apela la anestezie generala pentru relaxare uterina), lichid amniotic in
cantitate suficienta (retractia uterului pe fat facand manevra imposibila, antrenand chiar si
ruptura uterina), bazin osos si moale normal. Se indica la multipare cu feti mici sau in cazul
dispunerii in transversa a celui de al doilea fat din sarcina gemelara.
Aceste manevre sunt grevate de o rata mare a complicatiilor. Tendinta este la renuntarea la
ele.
4. In cazul fatului mort se practica embriotomia.

Bibliografie:
1. Obstetrica si ginecologie clinica Radu Vladareanu, Ed. Universitara Carol Davila, 2006
2. Obstetrica Nicolae Crisan, Ed. Metropol, 1995