PROIECT DE LECŢIE

Data: 03.11.2006
Clasa a VIII-a
Obiectul: Geografia României
Capitolul: Relieful
Lecţia: Subcarpaţii
Profesor: Constantinescu Monica-adriana

Scopul lecţiei:
- Însuşirea cunoştinţelor despre situarea Subcarpaţilor, limite, alcãtuire geologicã,
formare, relief, resurse naturale.
- Formarea deprinderii de a lucra cu harta şi dezvoltarea gândirii logice prin
localizarea pe harta fizicã a României.
Conţinutul informativ al lecţiei:
- Caracteristici legate de:
- aşezarea geograficã;
- limite;
- alcãtuire geologicã;
- mod de formare.
- Diviziuni:
1.Subcarpaţii Moldovei
Limite: râurile Moldova, Trotuş, Siret
Relief: - un şir de depresiuni (Neamţ, Cracãu-Bistriţa, Tazlãu)
- un şir de dealuri care care le închid (Pleşu, Bistriţei, Pietricica)
Resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare.
Obiective turistice: cetatea Neamţului; mânãstirile Agapia, Vãratec.
2.Subcarpaţii de Curburã
Limite: Valea Trotuşului, Valea Dâmboviţei, Carpaţii de Curburã,
Bucegi, Câmpia Românã)
Relief: - douã şiruri de depresiuni: -Vrancei, Slãnic;
- Dumitreşti, Câmpina, Pucioasa etc.)
- douã şiruri de dealuri
- pinteni
Apariţia a douã fenomene naturale: vulcanii noroioşi şi focurile vii.
Resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, materiale de onstrucţii.
Obiective turistice: vulcanii noroioşi şi focurile vii.
3.Subcarpaţii Getici
Limite: Vãile Dâmboviţei şi Motrului, Carpaţii Meridionali, Podişul
Getic.
Relief: - douã şiruri de depresiuni: la E de Gilort mai mici(se remarcã
depresiunea Câmpulung), iar la V mai mari( Depresiunea subcarpaticã nord-
olteanã, depresiunile Târgu Jiu şi Târgu Cãrbuneşti).
 Resurse naturale: zãcãminte de sare, cãrbuni, petrol, ape minerale.
Obiective turistice: mânãstiri, edificii istorice, complexul sculptural de la
Târgu Jiu.
Obiective operaţionale:
a) cognitive:
- sã precizeze caracteristicile principale ale zonei subcarpatice;
- sã stabileascã aşezarea geograficã a Subcarpaţilor în raport cu alte
elemente naturale, sã enumere subdiviziunile lor şi delimitarea
acestora;
- sã descrie aspectul reliefului şi sã numeascã depresiunile şi zonele
deluroase care le mãrginesc;
- sã identifice reţeaua hidrograficã şi sã denumeascã principalele
cursuri de apã;
- sã evidenţieze specificul acestei unitãţi de relief, asemãnãri şi
deosebiri între subdiviziuni;
- sã enumere principalele resurse naturale ale Subcarpaţilor şi sã
precizeze obiectivele turistice.
b) afective:
- sã manifeste interes, curiozitate pentru lecţia pusã în discuţie;
- sã aprecieze şi sã preţuiascã resursele naturale şi potenţialul turistic
c) psihomotorii:
- sã localizeze cu siguranţã pe hartã aceastã unitate de relief, sã
identifice subdiviziunile;
- sã interpreteze corect schiţele din manual
Tipul lecţiei: mixtã sau combinatã.
Metode şi procedee: expunerea sistematicã, descrierea, conversaţia, comparaţia,
problematizarea, metoda folosirii manualului, metoda lucrului cu harta.
Mijloace de învãţãmânt: harta fizicã a României, schiţele de hartã din manual.
Durata lecţiei: 50 minute.
Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei
şcolare.
Evaluarea: iniţialã, pe parcursul lecţiei(continuã) şi finalã.
Desfãşurarea lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea

elevilor
1 2 3
1.Organizarea Se verificã prezenţa mijloacelor de Pregãtesc
clasei învãţãmânt pentru lecţie, tabla; se manualele,
noteazã absenţii. atlasele, caietele.
2.Reactualizarea Se face sumar prin câteva întrebãri care Se concentreazã,
cunoştinţelor constituie suportul de legãturã cu lecţia rãspund.
nouã.
- Ce tip de relief prezintã Depresiunea
 Transilvaniei?
- Ce resurse naturale se întâlnesc în
zona Transilvaniei?
3.Captarea -Se reaminteşte elevilor lecţia Sunt atenţi,
atenţiei şi „Armonia şi proporţionalitatea captivaţi, rãspund
trecerea la lecţia reliefului” şi se precizeazã rolul zonei la întrebãri.
nouã subcarpatice ca unitate de tranziţie de
la munte la podiş.
-Se prezintã câteva imagini
reprezentative din zona subcarpaticã şi
se cere elevilor sã se recunoascã ce
reprezintã.
4.Anunţarea Se scrie titlul lecţiei pe tablã şi se Noteazã pe caiete.
lecţiei noi expun oral obiectivele ce reflectã
conţinutul lecţiei.
5.Dobândirea de -Se prezintã caracteristicile -Sunt atenţi.
noi cunoştinţe Subcarpaţilor legate de aşezarea
geograficã, limite, alcãtuire geologicã,
relief(înãlţimi, constituţie), resurse
naturale.
- Cine poate sã localizeze pe harta -Un elev vine la
fizicã a României aceastã unitate de hartã şi
relief? localizeazã.
- Se treca la prezentarea diviziunilor -Noteazã pe
Subcarpaţilor şi se redacteazã pe tablã caiete.
o schemã a acestore.
- Se completeazã schema cu
Subcarpaţii Moldovei şi se enumerã
principalele depresiuni şi dealuri.
- Urmãriţi în manuale harta de la -Analizeazã
pagina 24 cu Subcarpaţii Moldovei. hãrţile.
Observaţi aşezarea depresiunilor şi
zonele deluroase ce le închid la
exterior.
- Se precizeazã câteva elemente
caracteristice ale depresiunilor şi
dealurilor moldovene: principalele
cursuri de apã ce strãbat aceste zone,
obiective turistice, resurse naturale,
vegetaţie.
- Se trece la prezentarea Subcarpaţilor -Completeazã pe
Curburii şi se completeazã schema de caiete.
pe hartã.
- Localizaţi aceastã subdiviziune a
 Subcarpaţilor.
- Se prezintã limitele , dispunerea
depresiunilor şi a dealurilor pe douã
şiruri şi se exemplificã râurile ce le
strãbat, resurse naturale.
- Se precizeazã faptul cã în aceastã
zonã sunt întâlnite cele mai puternice
cutremure din România şi cã sunt
prezente douã fenomene naturale.
- Cunoaşteţi care sunt acestea? -Elevii rãspund.
- Se trece la completarea schemei cu
Subcarpaţii Getici.
- Cu ajutorul meu prezentaţi pe harta -Se concentreazã
fizicã a României limitele şi identificã pe
Subcarpaţilor Getici, iar pe harta din hartã.
manual principalele cursuri de apã ce îi
strãbat, dealuri şi depresiuni.
- Observaţi pe schiţa din manual -Recepteazã.
dispunerea depresiunilor şi a dealurilor
pe douã şiruri paralele.
- Se prezintã caracteristicile acestei
diviziuni a Subcarpaţilor, resursele
naturale, obiectivele turistice.
6.Fixarea Aplicaţii pe harta fizicã a României: Localizeazã.
cunoştinţelor localizaţi Subcarpaţii, diviziunile şi
limitele acestora.
7.Evaluarea Se face printr-o fişã cu desenul-schiţã
finalã al Subcarpaţilor(fişã mutã, fãrã nici o
inscripţie) şi se cere elevilor sã
completeze diviziunile, limitele etc.
8.Tema pentru Învãţarea lecţiei şi realizarea pe caiete Noteazã pe caiete.
acasã a unei hãrţi-schiţã a Subcarpaţilor.

Bibliografie:
Octavian Mândruţ:
„Manual pentru clasa a VIII-a (Geografia României)”,
Editura Corint