Tema 7: Contabilitatea TVA

1. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă procurărilor de bunuri şi servicii

2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la importul bunurilor şi serviciilor
3. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii
4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată în cazul operaţiilor de export
5. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei privind taxa pe valoarea adăugată

1. Contabilitatea TVA aferentă procurărilor de bunuri şi servicii

La procurarea valorilor materiale, serviciilor precum şi activelor nemateriale (cu excepţia achitării
numai rezidenţilor pentru dreptul utilizării obiectelor proprietăţii industriale şi a dreptului de autor), în
afară de bunurile şi serviciile scutite de TVA conform art.103 şi alte cazuri, suma TVA aferentă se trece
în cont.
Fiecare persoană juridică sau fizică, înregistrată ca plătitor de TVA, este obligată să determine
suma obligaţiei sale fiscale de sine stătător în baza documentelor respective.
Procurarea bunurilor şi serviciilor poate fi efectuată în cazul cînd furnizorul şi cumpărătorul sunt
rezidenţi ai RM şi:
a) înregistraţi ca plătitori ai TVA, ambii avînd relaţii cu sistemul bugetar al RM;
b) cumpărătorul este înregistrat, iar furnizorul nu este înregistrat ca plătitor al TVA;
c) cumpărătorul nu este înregistrat, iar furnizorul este înregistrat ca plătitor al TVA;
d) cumpărătorul este înregistrat ca plătitor al TVA, iar furnizorul nu are relaţii cu sistemul bugetar
al RM.
A – Procurările de bunuri şi servicii pot fi efectuate de către contribuabili prin virament, contra
numerar, cu plata ulterioară, în avans, sub formă de aport în capitalul statutar, cu titlu gratuit, în schimb
etc.
În cazul achitării contravalorii bunurilor impozabile cu TVA prin virament valorile materiale
procurate urmează a fi înregistrate astfel:
1. Înregistrarea la intrări a valorilor materiale:
Debit 121, 123, 211, 212, 213, 217 şi alte conturi - la valoarea bunurilor, fără TVA
Debit 534, subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - la suma TVA
Credit 521 - la valoarea bunurilor inclusiv TVA
2. Virarea mijloacelor băneşti în achitarea datoriei faţă de furnizori:
Debit 521
Credit 242, 243 sau alt cont de evidenţă a mijloacelor băneşti la bancă.
În cazul achitării contravalorii bunurilor impozabile cu TVA contra numerar valorile materiale
procurate urmează a fi înregistrate astfel:
1
 1. Înregistrarea la intrări a valorilor materiale:
Debit 121, 123, 211, 212, 213, 217 şi alte conturi - la valoarea bunurilor, fără TVA
Debit 534, subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - la suma TVA
Credit 227 – la valoarea bunurilor inclusiv TVA
Este necesar de divizat serviciile în servicii:
- care nu sunt legate de achiziţionarea valorilor materiale;
- care sunt condiţionate de achiziţionarea valorilor materiale;
- pentru care se prevede reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată.
Cum s-a menţionat, la procurarea serviciilor trebuie de luat în considerare regulile de determinare a
locului de livrare conform art. 111 din Codul fiscal.
La asemenea servicii pot fi referite lucrările de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe, de
construcţie-montaj şi asistenţă tehnică, prelucrare a materiei prime, cercetări ştiinţifice, proiectare etc.
Trecerea în cont a sumei TVA aferentă acestor şi altor servicii procurate (cu excepţia cazurilor în care, în
conformitate cu legea bugetului pe anul respectiv, serviciile primite nu se impozitează) se permite, dacă
cumpărătorul (consumatorul) dispune de factura fiscală sau alt document ce justifică plata TVA.
Înregistrările contabile aferente TVA în operaţiile de procurare a serviciilor din grupa enumerată se
efectuează astfel:
1. Procurarea serviciilor de la prestatori:
Debit 111 sau 112 (dacă elementul dat nu necesită sau necesită consumuri de pregătire spre
utilizare după destinaţie), 121, 123 (când obiectul respectiv necesită sau nu montaj), 811, 812, 813,
713, 721, 723 etc. - la valoarea acestora fără TVA în funcţie de destinaţia serviciilor primite
Debit 534, subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - la suma TVA
Credit 521 - la valoarea serviciilor, inclusiv TVA.
2. Achitarea serviciilor procurate:
Debit 521
Credit 242 sau alt cont de evidenţă a mijloacelor băneşti.
Serviciile condiţionate de aprovizionarea valorilor materiale cuprind transportul auto, feroviar,
aerian, maritim, serviciile de expediţie, de încărcare, descărcare etc. Valoarea acestor servicii se include în
costul bunurilor procurate, însă TVA aferentă bunurilor şi serviciilor se reflectă separat, dacă furnizorul şi
prestatorul de servicii sunt două persoane juridice (fizice), sau ca o sumă totală, dacă furnizorul şi
prestatorul de servicii este o singură persoană.
Din grupa serviciilor care nu însoţesc bunurile procurate însă la care, conform art.90 din C.F., se
prevede reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, fac parte darea în arendă, serviciile de publicitate
(reclama), de audit, organizarea şi ţinerea evidenţei contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi a
declaraţiilor fiscale, analiza activităţii economico-financiare, organizarea evidenţei computerizate,

2
evaluarea patrimoniului, asistenţa juridică în problemele activităţii economico-financiare, serviciile de
management şi marketing, consultanţă, protecţia şi paza persoanelor şi bunurilor prestate de către
serviciul de protecţie de pază de stat şi de organizaţiile aferente, instalarea, exploatarea şi reparaţia
tehnicii de calcul, de prelucrare a datelor, creare şi întreţinere a bazelor de date. Orice persoană, care
desfăşoară activitate de întreprinzător şi achită serviciile enunţate, reţine în prealabil impozitul pe venit în
mărime de 5% din plata respectivă. Prin urmare, consumatorul de servicii enumerate va întocmi
înregistrările contabile astfel:
1. Procurarea (primirea) serviciilor şi recunoaşterea acestora drept consumuri (cheltuieli):
Debit 123 (serviciile de instalare a tehnicii de calcul), 251, 811, 812,
813, 712, 713 etc. - la valoarea serviciilor fără TVA în funcţie de destinaţia acestora
Debit 534, subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - la suma TVA
aferentă
Credit 521 - la valoarea serviciilor, inclusiv TVA.
2. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5% din valoarea serviciilor
procurate fără TVA:
Debit 521
Credit 534, subcontul 5341 "Datorii privind impozitul pe venit la persoane juridice" (se
reţine în momentul achitării).
3. Achitarea datoriei faţă de prestator de servicii şi a impozitului pe venit reţinut:
Debit 521 - la valoarea serviciilor diminuată cu impozitul reţinut inclusiv TVA
Debit 534, subcontul 5341 "Datorii privind impozitul pe venit la persoane juridice" - la suma
impozitului reţinut
Credit 242 sau alt cont - la suma totală.
În toate cazurile de procurare a serviciilor descrise suma TVA, conform facturii fiscale, va fi
reflectată în Registrul de evidenţă a procurărilor, precum şi în Declaraţia privind TVA. În afară de aceasta,
suma TVA aferentă procurărilor de bunuri şi servicii în contabilitatea financiară va fi înregistrată în
registrele de evidenţă a decontărilor cu furnizori şi alţi creditori. Forma acestor registre depinde de forma
de contabilitate aplicată de contribuabil.
În cazul înregistrării la intrări a valorilor materiale a căror cost unitar unitar depăşeşte 3000 lei, şi
investite sub formă de aport la capitalul statutar, conform art.103 al C.F. nu se aplică TVA. Prin urmare,
mijloacele fixe primite sub formă de aport în capitalul statutar sunt scutite de TVA. De aceea ele şi sunt
înregistrate la intrări astfel:
Debit 121 sau 123 în funcţie de faptul necesită obiectul investit montaj sau nu, şi dacă ei este
pus în funcţiune în timp de o perioadă gestionară (trimestru) sau nu
Credit 313.

3
 Dacă bunurile sau serviciile procurate nu sunt utilizate în activitatea de întreprinzător, suma TVA
aferentă nu se trece în cont, dar este raportată la cheltuieli:
1. Procurarea bunurilor:
Debit 211, 213 etc. - la valoarea bunurilor fără TVA
Debit 534, subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - la suma TVA
aferentă
Credit 521 - la valoarea bunurilor, inclusiv TVA.
2. La utilizarea bunurilor:
Debit 811, 813 etc.
Credit 211, 213
şi
Debit 713
Credit 534.
Bunuri (servicii) primite cu titlul gratuit.
În conformitate cu art.93 (3), (4) din C.F. livrare de mărfuri şi/sau servicii se consideră şi
transmiterea drepturilor patrimoniale asupra valorilor materiale sau prestarea serviciilor materiale şi
nemateriale cu titlu gratuit. In conformitate cu prevederile scrisorii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
pe lângă Ministerul Finanţelor al R.M. "Cu privire la aplicarea TVA şi modul de elaborare a facturii
fiscale în cazul efectuării livrărilor cu titlu gratuit" nr. 10/1 -2-07/721 din 3.12.2003 s-a stabilit următorul
mod de perfectare documentară a livrărilor fără plată: subiectul impozabil-furnizor completează factura
fiscală şi toate exemplarele ei rămân la furnizor. În baza acestui document se fac înregistrări în Registrul
de evidenţă a livrărilor. Tot furnizorul (prestatotul de servicii) mai scrie o factură de expediţie pentru
subiectul impozabil ce primeşte valorile materiale (serviciile). Acest document serveşte drept bază de a
înregistra bunurile materiale la intrări, serviciile la consumuri, cheltuieli sau a le include în costul
bunurilor la beneficiar. În factura de expediţie (coloana "TVA") se scrie suma TVA, se stipulează "fără
plată" şi se face trimitere la documentele (contractele) în baza cărora a fost efectuată livrarea precum şi la
factura fiscală rămasă la furnizor.
Exemplu. Întreprinderea "Speranţa" - plătitor de TVA primeşte de la uzina de reparaţie
"Vibrator" piese de schimb cu titlu gratuit evaluate la 8000 lei fără TVA, suma TVA constituie 1600 lei.
Înregistrările contabile vor fi întocmite astfel:
La beneficiar
Înregistrarea la intrări a pieselor de schimb:
Debit 211 "Materiale" - 8000 lei
Credit 622 "Venituri din activitatea financiară" - 8000 lei
La furnizor

4
 1. Casarea costului (valorii de bilanţ) al pieselor de schimb:
Debit 711 "Costul vânzărilor" - 8000 lei
Credit 216 "Produse" - 8000 lei
2. Calcularea TVA la buget:
Debit 713 "Cheltuieli generale şi administrative" - 1600 lei
Credit 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată" -1600 lei
Dacă valoarea la preţ de piaţă (justă) a bunurilor şi/sau serviciilor transmise (prestate) cu titlu
gratuit este mai mare deci costul acestora indicat în factura fiscală, la diferenţă se va calcula la buget
suma TVA prin înregistrarea contabilă 2.
Beneficiarul de bunuri, servicii primite cu titlu gratuit nu va înregistra suma TVA aferentă
acestora în Registrul de evidenţă a procurărilor, iar furnizorul bunurilor, prestatorul serviciilor va face
înregistrări în Registrul de evidenţă a livrărilor.

B - cumpărătorul este înregistrat, iar furnizorul nu este înregistrat ca plătitor al TVA

În acest caz se eliberează factura de expediţie, iar suma TVA nu va fi reflectată în registrul fiscal
(livrărilor-procurărilor) nici la cumpărător şi nici la furnizor. Se întocmesc înregistrările contabile:
Debit 112, 121, 211, 213 etc.
Credit 521, 522, 539

C – cumpărătorul nu este înregistrat, iar furnizorul este înregistrat ca plătitor al TVA

În acest caz se eliberează factura fiscală, iar cumpărătorul nu va trece în cont suma TVA, dar o va
include în costul bunurilor procurate. Prin urmare, cel ce expediază bunurile, prestează serviciile va face
înregistrări în Registrul de evidenţă a livrărilor şi în declaraţia privind TVA.
Se întocmesc înregistrările contabile:
Debit 112, 121, 211, 213 etc.
Credit 521, 522, 539 – la valoarea bunurilor, inclusiv TVA.

D - cumpărătorul este înregistrat ca plătitor al TVA, iar furnizorul nu are relaţii cu sistemul
bugetar al RM
În acest caz pot fi posibile 2 variante:
a) suma TVA aferentă o achită cumpărătorul bunurilor (serviciilor);
b) suma TVA aferentă o achită furnizorul bunurilor (serviciilor).
În varianta (a) suma TVA pentru bunurile sau serviciile procurate şi achitată de către cumpărător
în baza ordinului de plată sau altui document va fi trecută în cont.

5
 Se întocmesc înregistrările contabile:
1. Achitarea TVA aferentă bunurilor (serviciilor) procurate la postul fiscal de control comun:
Debit 229
Credit 227 sau 242 etc.
2. Reflectarea valorii bunurilor (serviciilor) procurate fără TVA:
Debit 112, 121, 211, 213 etc.
Credit 521
3. Trecerea în cont a TVA achitată:
Debit 534
Credit 229
4. Achitarea datoriei faţă de furnizor:
Debit 521
Credit 242.
În varianta (b), cînd suma TVA aferentă o achită furnizorul bunurilor (serviciilor) care nu are
relaţii cu sistemul bugetar al RM, cumpărătorul bunurilor (serviciilor) va întocmi înregistrările contabile
de mai sus fără a reflecta suma TVA.

2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la importul bunurilor şi serviciilor

Conform art. 94 din Codul fiscal la categoria subiecţilor impozabili se atribuie şi persoanele
juridice şi fizice care importă mărfuri şi servicii considerate ca livrări impozabile.
Importul de mărfuri reprezintă introducerea mărfurilor pe teritoriul R.M. în conformitate cu
legislaţia vamală.
Valorile materiale importate se impozitează cu TVA care se trece în cont dacă aceste valori sunt
procurate în scopul activităţii de întreprinzător. Drept obiect de supunere acestui impozit serveşte
valoarea vamală a mărfurilor importate care pe lângă valoarea de expediere (vânzare) a furnizorului străin
include suplimentar cheltuielile de asigurare şi de transportare a încărcăturilor până la locul exercitări
procedurilor vamale, precum şi accizele calculate (pentru mărfurile supuse accizelor), taxele pentru
procedurile vamale şi taxa vamală.
Achitarea taxei pe valoarea adăugată se perfectează cu ordine de plată (dacă plata se efectuează
până la declararea mărfii) sau cu chitanţă de model stabilit (dacă plata se efectuează în momentul
declarării mărfii la vamă). Suma TVA pentru valorile materiale importate se plăteşte organelor vamale
teritoriale în momentul efectuării procedurilor vamale. Cota taxei pe valoarea adăugată este tradiţională şi
constituie 20 %.

6
 Taxa pe valoarea adăugată calculată pentru stocurile de mărfuri şi materiale importate se trece în
cont la decontări cu bugetul. Aceasta se efectuează în baza declaraţiei vamale şi numai în cazul prezenţei
documentului ce confirmă achitarea tipului dat de impozite.
În continuare sunt prezentate înregistrările contabile ce ţin de achitarea taxei pe valoarea adăugată
la mărfurile importate fără amânarea plăţii (varianta A) şi cu amânarea plăţii (varianta B).
Varianta A. Contabilitatea achitării taxei pe valoarea adăugată fără amânarea plăţii
1. Virarea mijloacelor băneşti vamei din contul curent în valută naţională:
debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”,
credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”;
2. Trecerea taxei pe valoarea adăugată în cont la decontări cu bugetul:
debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”,
credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.

Varianta B. Contabilitatea achitării taxei pe valoarea adăugată cu amânarea plăţii

1. Calcularea datoriilor la capitolul taxei pe valoarea adăugată cu amânarea plăţii:
debit contul 226 „Creanţe preliminare”,
credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”;
2. Virarea mijloacelor băneşti vamei din contul curent în valută naţională:
debit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”,
credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”;
3. Trecerea taxei pe valoarea adăugată în cont la decontări cu bugetul:
debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”,
credit contul 226 „Creanţe preliminare”.
În cazul importului serviciilor se permite trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată dacă acestea
sînt procurate de subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător şi cu condiţia achitării sumei TVA la buget pentru serviciile menţionate.
Asemenea modalitate este prevăzută de articolul 102 din titlul III al Codului fiscal, iar
înregistrările contabile posibile sunt următoarele:
1. Calcularea datoriilor la capitolul taxei pe valoarea adăugată aferentă valorii serviciilor
importate care urmează a fi achitată la buget:
debit contul 226 „Creanţe preliminare”,
credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”;
2. Achitarea la buget a sumei TVA aferentă valorii serviciilor importate:
debit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”,
credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”.

7
 3. Trecerea în cont a sumei TVA aferentă valorii serviciilor importate:
debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”,
credit contul 226 „Creanţe preliminare”.
Suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale şi serviciile procurate care
nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător nu se trece în cont, ci se raportează la
cheltuielile perioadei.

3. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii

Conform art. 93 din Codul fiscal prin livrare de mărfuri se subînţelege transmiterea dreptului de
proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată
parţială, achitarea salariului în natură, transmitere în baza contractului de leasing financiar etc.
Documentul primar prin care se perfectează operaţiile de comercializare a produselor, mărfurilor,
serviciilor şi altor active curente şi pe termen lung îl constituie factura fiscală. Dacă valorile materiale indicate
conform legislaţiei în vigoare nu se supun impozitării cu TVA, la comercializarea acestora se perfectează
factura de expediţie.
La comercializarea produselor TVA se determină nu numai din valoarea acestora, dar şi din valoarea
ambalajului şi a serviciilor de transport dacă conform negocierilor cu cumpărătorul elementele date sunt
prevăzute să fie recuperate separat (peste valoarea produselor). În acest caz ambalajul fabricat de întreprindere
şi serviciile transportului auto propriu vor fi reflectate ca vînzări separate.
Dacă întreprinderea comercializează produse care se impozitează cu accize, valoarea impozabilă de la
care se calculă TVA include şi suma accizelor.
Se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
1. Calcularea creanţei cumpărătorului pentru produsele vîndute:
debit contul 221 sau 223 – la valoarea totală a produselor vîndute (inclusiv TVA şi accizele),
credit contul 611 – la suma venitului constatat (fără TVA şi accize),
credit contul 5342 – la suma TVA (calculată din valoarea produselor plus suma accizelor),
credit contul 5343 – la suma accizelor.
2. Reflectarea costului produselor vîndute:
debit contul 711,
credit contul 216.
3. Încasarea mijloacelor băneşti la achitarea creanţei cumpărătorului:
debit contul 242,
credit contul 221.
Uneori din cauza relaţiilor specifice dintre furnizor şi consumator (rudă, angajat etc.) pot fi vîndute
(prestate) mărfuri (servicii) la un preţ mai mic decît cel de piaţă. Conform art. 99 din Codul fiscal indiferent de
8
cauza relaţiilor, livrările de mărfuri sunt evaluate la preţ de piaţă care şi constituie baza impozabilă cu TVA.
Totodată valoarea mărfurilor la preţ de piaţă nu trebuie să fie mai mică decît costul ei efectiv, cu excepţia
cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile sale de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către
organele şi serviciile abilitate cu astfel de funcţii (p. 4, art. 97 din C.F.). Prin urmare în operaţiile de livrare
apare necesitatea de a determina şi reflecta drept datorie faţă de buget şi suma TVA din diferenţa dintre
valoarea mărfurilor la preţ de piaţă şi valoarea acestora mai mică decît preţul de piaţă negociată de ambele
părţi. În acest caz suma TVA calculată suplimentar este raportată la cheltuielile perioadei.
Exemplul 1. Întreprinderea a vîndut produse la valoarea de 20000 lei, fără TVA. Suma TVA
constituie 4000 lei, costul efectiv al produselor – 18000 lei, valoarea la preţ de piaţă – 25000 lei fără TVA.
În acest caz suplimentar va fi calculată TVA în mărime de 1000 lei [(25000 - 20000) x 0,2].
Se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
1. Reflectarea costului produselor vîndute:
debit contul 711,
credit contul 216.
2. Calcularea creanţei cumpărătorului pentru produsele vîndute la preţ negociat:
debit contul 221 – la valoarea preţului negociat, inclusiv TVA – 24000 lei,
credit contul 611 – la suma venitului constatat – 20000 lei,
credit contul 534 – la suma TVA – 4000 lei.
3. Calcularea TVA la diferenţa dintre valoarea produselor la preţ de piaţă şi valoarea acestora la preţ
negociat:
debit contul 713 – 1000 lei,
credit contul 534 – 1000 lei.
4. Încasarea mijloacelor băneşti la achitarea creanţei cumpărătorului:
debit contul 242 – 24000 lei,
credit contul 221 – 24000 lei.
În conformitate cu clauzele contractului de vânzare-cumpărare încheiat între întreprindere şi
cumpărător sau client decontările dintre partenerii comerciali se pot efectua prin plata anticipată (în avans)
pentru mărfurile (serviciile) care urmează a fi expediate (prestate).
Majoritatea avansurilor primite de întreprinderile agricole sunt pe termen scurt, adică până la un an
inclusiv. În conformitate cu articolul 108 din Codul fiscal sumele avansurilor pe termen scurt primite sunt
considerate livrării impozabile. De aceea ele se reflectă concomitent în registrul contabil respectiv şi în
Registrul de evidenţă a livrărilor. Suma taxei pe valoarea adăugată se determină prin împărţirea sumei
avansului primit la 6 sau ca produsul dintre suma avansului şi mărimea fixă 16,67 %.
După expedierea mărfurilor urmează de reflectat operaţiile de recunoaştere a venitului şi costului
vînzărilor, calculul TVA la buget, iar TVA calculată din suma avansului primit anterior va fi trecută în cont.

9
 Se efectuează următoarele înregistrări contabile:
1. Primirea avansurilor de la cumpărători sau clienţi:
debit conturile 241-243,
credit contul 523.
2. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la suma avansului primit:
debit contul 225,
credit contul 534.
3. Trecerea avansurilor primite în cont după încheierea afacerii şi calcularea creanţei pe termen scurt a
cumpărătorului sau clientului:
debit contul 523,
credit conturile 221 şi 223.
4. Trecerea în cont a TVA aferentă avansului primit anterior:
debit contul 534,
credit contul 225.

Operaţiile de vânzare a mijloacelor fixe nu reprezintă componente ale activităţii operaţionale. În aceste
operaţii suma TVA se determină şi se înregistrează drept datorie la buget şi totodată se ia în considerare dacă
valoarea de intrare a mijlocului fix conţine TVA sau nu.
Drept bază juridică ce confirmă dreptul subiectului impozabil de a trece în cont TVA din valoarea de
bilanţ a mijloacelor fixe vîndute în cazul când valoarea de intrare conţine TVA servesc:
- factura TVA în care suma TVA trebuie să fie într-un rând separat (dacă obiectul a fost cumpărat
sau a fost construit pînă la 01.07.1998;
- documentul vamal (declaraţia vamală), dacă mijlocul fix a fost importat;
- ordinul de plată, în caz că subiectul impozabil a creat obiectul de mijloace fixe cu forţele proprii.
Nu se permite de trecut TVA în cont, dacă pentru mijloacul fix care se vinde, suma uzurii a fost
calculată integral. Suma TVA colectata (cumulată) va fi recunoscută drept obligaţie a subiectului impozabil
din valoarea de vânzare a obiectului.
În cazul când pe parcursul duratei de funcţionare utilă subiectul impozabil a calculat integral uzura
mijlocului fix şi la punerea în utilizare a fost determinată valoarea rămasă probabilă a acestuia, e necesar de
trecut în cont suma TVA aferentă. Evident că valoarcea rămasă probabilă în caz de ieşire a obiectului
(vânzare, schimb, predare cu titlu gratuit etc.) reprezintă valoarea de bilanţ. Şi dacă valoarea de intrare a
mijlocului fix includea TVA (la punerea lui în funcţiune), atunci şi valoarea rămasă probabilă (valoarea de
bilanţ) la ieşirea acestuia va conţine TVA care va fi trecută în cont.
Se efectueasză următoarele înregistrări contabile:
1. Decontarea uzurii acumulate pe parcursul duratei de utilizare

10
 Debit 124
Credit 123
2. Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut
Debit 721
Debit 534
Credit 123
3. Se cuvine de încasat de la cumpărător:
Debit 221, 223 sau 229
Credit 621
Credit 534
4. Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea creanţei cumpărătorului:
Debit 242, 243
Credit 221, 223, 229.
5. În cazul lipsei altor operaţii aferente majorării sau micşorării TVA va urma virarea la buget a TVA
determinată ca diferenţa dintre TVA colectată şi TVA deductibilă:
Debit 534
Credit 242
În baza documentului juridic, care confirmă că TVA inclusă în valoarea de intrare a mijlocului fix la
punerea lui în funcţiune a fost plătită (factura TVA (până la 1.07.1998), sau a dispoziţiei de plată sau
declaraţiei vamale) suma TVA aferentă valorii de bilanţ se înregistrează în Registrul de evidenţă a
procurărilor, iar în baza facturii fiscale suma TVA colectată va fi reflectată în Registrul de evidenţă a livrărilor.
Uneori întreprinderea poate să vândă unele obiecte de mică valoare şi scurtă durată din procesul de
exploatare a acestora. Este evident că suma TVA va fi calculată spre achitare la buget din valoarea la preţ de
piaţă a obiectului de mică valoare şi scurtă durată luând în considerare gradul de utilitate a acestuia indiferent
de faptul s-a calculat uzura pentru obiectul dat sau nu.

Din cauza situaţiei financiare dificile unele unităţi economice practică achitarea salariilor personalului
în natură. Prevederile art. 99 (5) din Codul fiscal califică mărfurile de producţie proprie, serviciile livrate în
contul retribuirii muncii angajatului drept livrări impozabile. Valoarea impozabilă a acestei livrări o constituie
valoarea la preţ de piaţă, care se determină în baza interacţiunii cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata
a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei acestora - în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce
nu sunt coproprietari sau persoane interdependente.
Drept surse de informaţii despre preţurile de piaţă la momentul livrării servesc:
- informaţia organelor de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor, iar în
cazul lipsei acesteia –

11
 - informaţia publicată în presă sau adusă la cunoştinţă opiniei publice prin intermediul mijloacelor de
informare în masă, iar în cazul lipsei acesteia -
- informaţia oficială şi/sau data publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la
bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vânzătorului. în caz de lipsă a bursei apropiate - preţurile de la o
altă bursă.
De menţionat, că valoarea produselor finite, mărfurilor, serviciilor calculată la preţ de piaţă, include şi
TVA. Drept sumă a salariului lucrătorului întreprinderii, care trebuie să fie achitată în formă naturală, serveşte
salariul spre plată, indicat în lista de plată. Cu alte cuvinte, acest indicator este egal cu suma totală a salariului
calculat în luna gestionară diminuai cu suma impozitului pe venit în conformitate cu cota acestuia stabilită de
Legea bugetului a RM şi reţinerile respective.
Se întocmesc înregistrările contabile următoare:
1. Reflectarea venitului din oferirea produselor personalului în achitarea datoriei salariale:
Debit 227
Credit 611
Credit 534.
2. Casarea costului efectiv al produselor finite:
Debit 711
Credit 216, 217, 811 sau 812.
3. Trecerea în cont în stingerea reciprocă a creanţelor şi datoriilor salariale:
Debit 531
Credit 227.

4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată în cazul operaţiilor de export

În conformitate cu articolul 93 din Codul fiscal prin exportul de mărfuri se subînţelege scoaterea
mărfurilor de pe teritoriul R.M. în conformitate cu legislaţia vamală, iar prin exportul de servicii –
prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale R.M. persoanelor juridice şi fizice nerezidente
ale R.M. de servicii al căror loc de livrare nu este Republica Moldova.
În conformitate cu articolul 104 al Codului fiscal mărfurile şi serviciile exportate de către
subiecţii economici din Republica Moldova sunt supuse taxei pe valoarea adăugată la cota zero, ceea ce,
de fapt, este echivalent cu scutirea de la calcularea acestui impozit. Cu alte cuvinte, la exportul produselor
înregistrarea contabilă în debitul contului 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
sau 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” şi în creditul contului 534 „Datorii privind
decontările cu bugetul” nu se întocmeşte.

12
 În afară de aceasta, la efectuarea livrărilor de export întreprinderile înregistrate ca plătitori ai taxei
pe valoarea adăugată, au dreptul la recuperarea din buget a impozitului indicat. Recuperarea are loc în
cazul respectării următoarelor condiţii:
 suma taxei pe valoarea adăugată aferentă stocurilor de mărfuri şi materiale procurate depăşeşte
suma acestui impozit privind livrările efectuate (atât în cadrul ţării, cât şi la export);
 suma depăşirii (diferenţa pozitivă indicată mai sus) este mai mică decât produsul dintre
valoarea livrării de export şi cota standard a taxei pe valoarea adăugată (adică 20 %);
 exportatorul dispune de documentele prevăzute de partea 8 a articolului 102 din Codul fiscal
(confirmarea eliberată de vamă privind livrarea produselor la export, copii ale documentelor
internaţionale de transport ş. a.).
Exemplul 1. În august 2006 întreprinderea a procurat stocuri de mărfuri şi materiale în sumă
totală de 180000 lei, din care 30000 lei a constituit taxa pe valoarea adăugată. În aceeaşi lună
întreprinderea a efectuat următoarele livrări:
 agenţilor economici de pe teritoriul republicii – în sumă de 60000 lei (inclusiv taxa pe valoarea
adăugată în sumă de 10000 lei);
 agenţilor economici din afara republicii (adică la export) – în sumă de 115000 lei.
Prin urmare, diferenţa dintre suma taxei pe valoarea adăugată aferentă stocurilor procurate şi suma
acestui impozit la livrările efectuate va constitui 20000 lei (30000 – 10000). Produsul dintre valoarea
livrărilor la export şi cota standard a taxei pe valoarea adăugată este egal cu 23000 lei (115000 x 20 :
100). Întrucât prima mărime este mai mică decât cea de-a doua (20000 < 23000), întreprinderea are
dreptul să reflecte spre recuperare toată suma diferenţei de 20000 lei.
Exemplul 2. Să admitem că întreprinderea în aceeaşi perioadă a efectuat livrări la export numai în
sumă de 50000 lei. Toate celelalte date sunt aceleaşi ca în exemplul precedent. În aşa caz produsul dintre
valoarea livrărilor la export şi cota standard a taxei pe valoarea adăugată va constitui 10000 lei (50000 x
20 : 100). Întrucât suma depăşirii impozitului aferent bunurilor cumpărate asupra impozitului privind
activele vândute este mai mare decât produsul obţinut (20000 > 10000), întreprinderea are dreptul să
reflecte spre recuperare doar suma egală cu mărimea produsului (adică 10000 lei). Diferenţa de 10000 lei
(20000 – 10000) urmează a fi trecută în cont la decontări cu bugetul, rămânând, de fapt, până la sfârşitul
lunii în debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.
În toate cazurile suma taxei pe valoarea adăugată de recuperat din buget (inclusiv cele două
exemple examinate mai sus) se reflectă prin următoarele formule contabile:
1. Calcularea sumei taxei pe valoarea adăugată de recuperat:
debit contul 226 „Creanţe preliminare”,
credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”;
2. Trecerea sumei de recuperat în contul curent în valută naţională:

13
 debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”,
credit contul 226 „Creanţe preliminare”.

5. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei privind TVA

În conformitate cu Codul fiscal unitatea economică înregistrată ca plătitor de TVA în fiecare

perioadă fiscală (lună) este obligată să determine şi să achite de sine stătător suma TVA la buget. În mod
simplificat suma TVA de achitat la buget constituie diferenţa dintre TVA calculată sau colectată şi TVA
deductibilă (trecută în cont). Această sumă a TVA, precum şi TVA de restituit şi/sau de trecut în cont, se
determină prin întocmirea Declaraţiei privind TVA.
Declaraţia privind TVA se întocmeşte în baza datelor din Registrul de evidenţă a procurărilor şi
Registrul de evidenţă a livrărilor.
Cele două compartimente ale Declaraţiei cuprind informaţiile aferente:
- livrărilor de mărfuri şi servicii;
- procurărilor de mărfuri şi servicii.
Primul compartiment se completează în baza datelor din Registrul de evidenţă a livrărilor de
mărfuri şi servicii. În boxa 1 se reflectă valoarea impozabilă totală a valorilor materiale sau serviciilor
livrate în luna gestionară. În boxa 1 se reflectă numai valoarea impozabilă a livrărilor la cota standard
(20%). În ea nu se include valoarea livrărilor la cota zero (exportul) şi la cotele reduse (8, 5 %), sau
scutite de TVA.
Valoarea impozabilă a bunurilor materiale (serviciilor) la cota TVA redusă 8, 5 % şi suma TVA
aferentă se vor reflecta în boxele 3 şi 4 respectiv, iar valoarea mărfurilor (serviciilor) exportate impozitate
la cota zero va fi indicată în boxa 5. Dacă contribuabilul a livrat în perioada fiscală bunuri materiale
(servicii) scutite de TVA, valoarea acestora va fi reflectată în boxa 6.
Boxa 7 este destinată pentru a reflecta sumele TVA cu care se vor ajusta sumele TVA înregistrate
drept colectate (returnări, micşorarea preţurilor etc.) permise de Codul fiscal.
În boxa 8 a declaraţiei se reflectă valoarea totală a livrărilor de bunuri (servicii) efectuate în
perioada fiscală la cota standard (20%), cota redusă (8 şi 5%), la export şi scutite de TVA. Suma TVA
aferentă acestor livrări respectiv se înscrie în boxa 9.
Al doilea compartiment al Declaraţiei privind TVA va fi completat în baza informaţiei din
Registrul de evidenţă a procurărilor.
Valoarea bunurilor materiale (serviciilor) procurate de la rezidenţii Republicii Moldova şi suma
TVA aferentă trecută în cont se reflectă în boxele 10 şi 11 respectiv. În boxele 12 şi 13 se înscrie
respectiv valoarea bunurilor materiale importate de la nerezidenţii Republicii Moldova şi suma TVA
aferentă calculată şi trecută în cont din valoarea în vamă. Suma TVA ajustată aferentă procurărilor

14
(reducerea preţurilor, returnarea bunurilor etc, permise de Codul fiscal) se reflectă în boxa 14. Conform
Registrului de evidenţă a procurărilor în perioada fiscală n-au fost înregistrate operaţii care ar fi contribuit
la ajustarea TVA aferentă procurărilor.
În boxa 15 a Declaraţiei privind TVA se reflectă suma TVA trecută în cont în perioada precedentă
ca sold cu aceeaşi destinaţie la începutul perioadei fiscale (lunii gestionare). Suma totală a TVA spre
deducere (deductibilă) sau trecută în cont inclusiv soldul la începutul perioadei fiscale, se determină
însumând TVA aferentă procurărilor, TVA aferentă importului, TVA deductibilă - la începutul perioadei
fiscale. Acest indicator se reflectă în boxa 16.
Comparând suma TVA totală calculată (colectată, boxa 9) cu suma TVA totală deductibilă (boxa
16), determinăm:
a) suma TVA spre achitare la buget, când suma TVA colectată depăşeşte suma TVA deductibilă,
aceasta sumă se reflectă în boxa 17 (debit 534 şi credit 242);
b) suma TVA deductibilă (de trecut în cont) în perioada ulterioară - în cazul când TVA aferentă
procurărilor, inclusiv soldul TVA trecut în cont, din perioada precedentă va depăşi suma TVA totală
colectata (calculată). Diferenţa determinată dintre aceşti indicatori va fi
reflectată în boxa 18 a Declaraţiei privind TVA (Debit 225 şi Credit 534).
Dacă în perioada fiscală apare suma TVA de trecut în cont (deductibilă) din cauza efectuării
livrărilor de bunuri materiale (servicii) la cota zero (de export), în conformitate cu Instrucţiunea privind
restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată se va determina TVA spre restituire, care va fi reflectată în
boxa 19 a declaraţiei (calculele acestei sume au fost examinate în întrebarea precedentă). Deci, în funcţie
de situaţia creată în perioada fiscală la contribuabil poate apărea TVA spre achitare la buget, TVA de
trecut în cont, TVA spre restituire.

15