1. Ce înseamnă PISA?

Testarea PISA este o evaluare internațională standardizată, desfășurată odată la trei ani, care acoperă trei
domenii centrale: științe; lectură/citire și matematică și care indică nivelul cunoștințelor elevilor de 15 și
16 ani. PISA a devenit principalul criteriu aplicat la nivel internațional pentru evaluarea calității, echității
și eficienței sistemelor de educație.

În urma procesării și interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al
cunoștințelor și deprinderilor elevilor testați. Aceste informații evaluează în ce măsură elevii testați dețin
unele dintre competențele-cheie, cunoștințele și deprinderile de bază esențiale atât pentru continuarea
studiilor, cât și pentru participarea deplină la viața socială sau integrarea pe piața muncii.

PISA se axează pe domeniile de bază: citire/lectură, matematică și științe. Această evaluare constată nu
doar dacă elevii pot reproduce cunoștințe, ci şi dacă ei pot aplica cunoștințele acumulate în situații noi și
necunoscute, atât în contextul școlar, cât și în afara acestuia. Datele despre performanța elevilor în aceste
trei domenii sunt combinate cu diverse date despre mediul social și cel educațional al elevilor, permițând
o analiză a corelațiilor dintre rezultatele elevilor și factorii contextuali, precum ar fi: bunăstarea elevilor,
mediul lor social-economic, atitudinea elevilor față de școală și învățare, mediul de învățare, calitatea
predării, resursele școlare, timpul acordat pentru învățare, sprijinul oferit de familie și comunitate.

România participă la programul inițiat de OECD Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

de mai bine de 15 ani.

Programul OECD-PISA 2015 s-a desfășurat în România prin Centrul Național de Examinare și Evaluare
(CNEE), în luna aprilie 2015, fiind testați 4.876 elevi de 15 ani din 182 de școli respondente, eșantionate
de consorțiul OECD. La nivel global, au fost testați aproximativ 540.000 de elevi din 72 de state.

România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut a este în
scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei
domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către
directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015.

Definiție – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional

încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în
care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul
grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul,
scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. ( SURSA: Handbook of
Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)

 Ce spun rezultatele de la CITIRE - 41% dintre elevi nu înțeleg ce citesc

În România, 59% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 la citire, media OECD fiind de 77%, se arată în
analiza dedicată României. Asta înseamnă că acești elevi pot identifica ideea principală într-un text de
lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, deși uneori complexe, și pot reflecta
asupra scopului și formei textelor atunci când sunt direcționați explicit în acest sens. Numai 1% dintre
elevii români sunt performanți în privința citirii, adică au putut să atingă nivelul 5 sau 6 (nivelul maxim),
media în OECD fiind de 9%.
Exercițiu de reflecție:

-Care credeți că s-ar putea explica aceste rezultate?

2. Ce spun specialiștii în educație despre rezultatele PISA

Ciprian Fartușnic (https://www.ziarulprofit.ro/index.php/ce-spun-expertii-despre-rezultatele-

pisa-2018-ciprian-fartusnic-rezultatele-tin-de-modul-in-care-profesorul-reuseste-sa-relationeze-
cu-copiii-noi-avem-doua-sisteme-de-educatie-in-momentul-de-fata/)
”Rezultatele sunt amestecate și oricum nu sunt diferențe spectaculoase față de 2015. Am rămas pe
aceeiași linie. Ceea ce înseamnă că va trebui să mai așteptăm și din păcate destul de mult, pentru că
singura zonă importantă în care s-a făcut ceva a fost inițierea unui curriculum național după 2011, care
fiind bazat pe competențe se apropie ca filosofie de ceea ce cere OECD-ul. A doua condiție pe care o pun
ei este să ai profesori pregătiți. Prin proiectul CRED, de anul ăsta au început să fie și profesorii pregătiți,
dar proiectul CRED e pe primar și ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a elevilor de clasa a IX-a nu
vor avea la clasă profesori pregătiți prin CRED. Mai mult, dacă calculezi un pic, în 2021, încă vor fi copii
care vor învăța după vechiul curriculum”, arată expertul în educație.

Fartușnic spune că rezultatele de la PISA arată de fapt și relația profesorului cu elevii săi și cât de mult se
preocupă acesta să-i motiveze să învețe.

”Dincolo de resurse, de numărul de copii în clasă, fundamental rezultatele țin de modul în care profesorul
reușește să relaționeze cu copiii și mai ales cum reușește să-i motiveze în sensul în care copiii să creadă că
ei sunt capabili să rezolve sarcinile respective. Un profesor bun încearcă lucrul ăsta, un profesor prost
încearcă să arăte mai degrabă ce nu știe”, a spus Fartușnic.

Cercetătorul arată că marea problemă a rezultatelor de la PISa este în școlile din mediul rural, unde se văd
diferențele clare.

”La noi în România, dacă am face eșantion numai la școlile din localitățile cu peste 15.000 de locuitori,
adică asta îți exclude aproape tot ruralul, plus liceele care sunt în localități rurale dar sunt la limită pentru
că au rezultate slabe la BAC, media noastră crește foarte mult, ne apropiem de media OECD. De fapt, noi
avem două sisteme de educație în momentul de față, unul care este apropiat de Cehia, poate nu de
Polonia, dar pe de altă parte avem și un sistem educațional foarte, foarte rămas în urmă prin tot ce
înseamnă profesori mai puțin pregătiți și copii care au mai puține competențe. Cel mai bine se vede când
vezi rezultatele copiilor pe tipul de școală. Dacă ar fi să mă întrebați pe mine, ca să putem ridica media ne
furăm pălăria singuri dacă mergem tot pe vîrfuri, trebuie să identificăm foarte bine copiii rămași în urmă
și să-i ajutăm pe ei și atunci crește și media”, a conchis expertul în educație.

Mircea Miclea (https://www.edupedu.ro/socant-asa-califica-mircea-miclea-rezultatele-testelor-pisa-am-

stiut-de-acum-7-ani-ca-asa-vor-fi-uitandu-ne-la-performanta-elevilor-de-clasa-a-ii-a-de-la-acel-moment/)

Cauza este performanța didactică slabă a profesorilor. Profesorii sunt principalul factor de predicție a
performanței elevilor. Sistematic este o diferență enormă între notele de la clasă și rezultatele de la
Evaluarea Națională și nimeni nu este penalizat.

Practic, ce ar trebui făcut: să se stabilească criterii de performanță pentru fiecare disciplină, pentru
fiecare profesor de la fiecare disciplină și salariile să fie în funcție de performanța profesorilor.
Care sunt soluțiile, pentru inversarea trendului în educație?

Mircea Miclea: Ar trebui măcar reînființat acest institut, pe care l-au desființat abuziv, în stil
ceaușist.

Apoi, în pactul național era scris că Parlamentul va monitoriza politicile educaționale și Parlamentul nu s-
a achitat deloc de această sarcină. Parlamentul trebuie să înființeze o unitate de monitorizare a politicilor
educaționale, așa cum prevede Legea educației. Parlamentul trebuie să își reactiveze această
responsabilitate, pentru că e cât de cât mai stabil decât guvernele.

Acestea sunt lucrurile riguroase care trebuie aplicate, dacă cei care ne conduc au o minimă
luciditate.

Pe de altă parte, trebuie finanțare suplimentară, pentru că cu 4% nu te poți aștepta să performezi. Apoi
trebuie aplicată salarizare diferențiată, masteratul didactic și formarea riguroasă a profesorilor.

Exercițiu de reflecție:

-Cum apreciați opiniile prezentate?

-Cât de viabile credeți a fi soluțiile oferite de specialiști?

-Ce soluții vedeți dumneavoastră?

3. Analiză a unor subiecte PISA(https://www.parintiicerschimbare.ro/teste-pisa-timss-pirls/modele-

teste-pisa/teste-pisa-scris-citit/)

GRAFFITI

Cele două scrisori sunt luate de pe Internet şi se referă la graffiti. Graffiti este un gen de pictură
ilegală sau de scriere pe pereţi sau oriunde în altă parte. Referă-te la aceste scrisori pentru a
răspunde la următoarele întrebări.

“Sunt neagră de supărare deoarece pereţii şcolii sunt curăţaţi şi redecoraţi pentru a patra oară
pentru a scăpa de graffiti. Creativitatea este admirabilă dar oamenii ar trebui să găsească
modalităţi de a se exprima care să nu impună societăţii cheltuieli suplimentare.

De ce să dăunezi reputaţiei tinerilor pictând graffiti acolo unde este interzis să o faci? Artiştii
profesionişti nu îşi înşiră picturile pe stradă, nu-i aşa? În loc de asta, ei caută fonduri şi câştigă
faimă prin expoziţii legale.

După părearea mea, clădirile, gardurile şi băncile din parc sunt şi ele opere de artă. Este chiar
jalnic să strici arhitectura cu graffiti şi mai mult decât atât, această metodă distruge stratul de
ozon. Sincer, nu pot să înţeleg de ce aceşti artişti criminali se mai obosesc dacă “operele lor de
artă” sunt mereu îndepărtate imediat.”
Helga

“Gusturile nu se discută. Societatea este invadată de comunicare şi reclamă. Lozincile

companiilor, nume de magazine. Afişe mari supărătoare pe stărzi. Sunt ele acceptabile? Da, cele
mai multe. Sunt graffiti acceptabile? Unii oameni spun da, alţii nu. Cine plăteşte preţul pentru
graffiti?

Cine plăteşte în final preţul pentru reclame? Bună întrebare. Consumatorul.

Persoanele care pun panouri publicitare vă cer permisiunea? Nu. Atunci pictorii de graffiti ar
trebui să facă la fel? Nu este totul doar o problemă de comunicare – propriul tău nume, numele
găştilor şi opere de artă mari pe stradă?

Gândiţi-vă la hainele cu dungi şi cadrilate care au apărut în magazine cu câţiva ani în urmă. Şi la
costumele de ski. Modelele şi culorile erau furate direct chiar de pe pereţii înfloraţi. E chiar
amuzant că aceste modele şi culori sunt acceptate şi admirate dar graffiti care au acelaşi stil sunt
considerate îngrozitoare.

Sunt vremuri grele pentru artă.”

Sofia

Întrebarea 1:  Scopul fiecărei scrisori este:

 Să explice ce înseamnă graffiti.

 Să prezinte o părere despre graffiti.
 Să demonstreze popularitatea graffiti-urilor.
 Să spună oamenilor cât de mult se cheltuie pentru îndepărtarea graffiti-urilor.

Întrebarea 2:  Helga se referă la “cheltuielile” pe care graffiti le impune societăţii. Una dintre
acestea este costul îndepărtării graffiti-urilor din locurile publice. La ce altă “cheltuială” se mai
referă Helga?
…………………………………………………………………………………………………….

Întrebarea 3: De ce se referă Sofia la reclamă?

………………………………………………………………………………………………………
…………

Intrebarea 4A:  Cu care dintre cele două autoare eşti de acord? Explică-ţi răspunsul folosind
propriile cuvinte pentru a te referi la ceea ce se spune într-una sau în ambele
scrisori………………………………………………………………………………………………
…………………
Întrebarea 4B:  Putem discuta despre ce spune o scrisoare (conţinutul ei). Putem discuta despre
felul în care este scrisă o scrisoare (stilul ei). Indiferent cu care scrisoare eşti de acord, în opinia
voastră, care crezi că este mai bună? Explică-ţi răspunsul prin referire la felul în care una sau
ambele sunt
redactate……………………………………………………………………………………………
…………………….