Contabilitate de gestiune Lector univ. dr.

Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CONTABILITATE DE GESTIUNE

1. Definitia Contabilitatii de Gestiune

Contabilitatea de gestiune (a costurilor) – clasificarea, inregitrarea si aolcarea

cheltuielilor in scopul determinarii cosrului produselor, lucrarilor si serviicilor si
prezentarea informatiilor necesare in scopul controlului si drept ghid pentru ocnduecrea
societatii.

Exemplu:
Societatea Cosmos SRL fabrica 3 produse P1, P2 si P3. Structura veniturilor si
cheltuielilor inregistrate in contul de profit si pierdere in anul 2019 este:
* venituri din vanzari 12.000 lei;
* cheltuieli cu materiale 6.000 lei;
* cheltuieli cu personalul 2.800 lei;
* alte cheltuieli 2.000 lei;
In contabilitatea financiara putem astfel sa determinam rezultatul:

Element Suma
Cheltuieli cu materiale 6.000
Cheltuieli cu personal 2.800
Alte cheltuieli 2.000
Cost total 10.800
Venituri din vanzari 12.000
Rezultat (profit) 1.200
Marja de profit (profit / vanzari) * 100 10%

Concluzii:
 Din contul de profit si pierdere simplificat rezulta un profit in vanzari de 1.200 lei sau
o marja de profit de 10%;
 Informatiile furnizate sunt prea generale pentru a putea fi utile managementului,
astfel incat sa se cunoasca care este profitul sau pierderea generata de fiecare produs in
parte;

In contabilitatea de gestiune, putem avea urmatoarea situatie informativa:

Nr. Element P1 P2 P3 Total

crt.
1 Cheltuieli cu materiale 1.920 1.480 2.600 6.000
Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

2 Cheltuieli cu personal 600 1.000 1.200 2.800

3 Alte cheltuieli 600 720 680 2.000
4 Cost total 3.120 4.320 10.800
5 Venituri din vanzari 4.096 4.320 4.480 12.000
6 Rezultat (profit) 976 1.120 3.584 1.200
7 Marja de profit (profit / 26% - -896 10%
vanzari) * 100

Concluzii:
• Produsele P1 si P2 aduc in medie un profit de 25 %;
• P3 genereaza o pierdere care duce la diminunarea profitului total la 10%;
• Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune ajuta managementul societatii
Cosmos SRL de a sustine deciziile privind maximizarea profitului;
• Calculul costurilor si rezultatelor reprezinta obiectivele de baza ale contabilitatii
de gestiune.

Rezultatul este diferenta dintre cifra de afaceri (CA) si valoarea resurselor consumate
pentru generarea acestei cifre de afaceri. Resursele consumate, exprimate in mod valoric,
formeaza costul (C). Relatia de calcul a rezultatului esre:

Rezultate = CA – C
n
CA = ∑ Pv i ∗ Qi
i=1

unde:
Pvi = pretul de vanzare unitar al produsului i
Qi = cantitatea produsa si vanduta in produsul i

Calculul rezultatului obliga la determinarea costului ceea ce contabilitatea de

gestiune are ca scop fundamental. Pornind de la raportul dintre cantitatea de produse si
costuri se remarca ca unele costuri sunt fixe in raport de cantitate si altele variabile:

C = ∑ Qi ∗ Vui+ F
unde
Vui – cheltuieli variabile unitare ale produsului i
F – costuri fixe totale

Astfel, rezultatul se va putea scrie:

n
R= ∑ [Qi∗( Pv i−Cvi)] –F
i=1

Apreciem ca activitatea este rentabila atunci cand se verifica relaia:

Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

Qi * (Pvi-Cvui) > F

2. Cheltuielile – elemente constitutive ale costurilor

In vederea determinarii costului unui element (produs, lucrare sau serviciu)

contabilitatea de gestiune extrage informatii din sistemul de contabilitate financiara,
verificand cheltuielile inregistrate pe conturile din clasa 6 a Planului General de Conturi -
„conturi de cheltuieli”.
Toate cheltuielile inregistrate in clasa 6 de conturi (6XX) sunt incorporabile in costuri
(fixe sau variabile) cu exceptia celor care au urmatoarele caracteristici:
* nu au legatura directa cu activitatea societatii (amenzi, sconturi, penalizari)
* nu au caracterul unor cheltuieli (cheltuiala cu impozitul pe profit)
Aceste cheltuieli formeaza cheltuielile neincorporabile in cost.

Cheltuielile incorporabile - Cheltuielile calculate reprezinta cheltuielile incorporabile in

costuri pentru marimi diferite fata de cele care figureaza in contabilitatea financiara. Aceste
cheltuieli se recalculeaza dupa criterii proprii corelate cu nevoia de analiza si se grupeaza in:
cheltuieli cu uzura, cheltuieli evaluate, cheltuieli etalate.
Cheltuielile cu uzura se substituie cheltuielilor cu amortizarea din contabilitatea
financiara pentru a evita criteriile pur conventionale de calcul a amortizarii in contabilitatea
financiara. Diferenta dintre cheltuielile cu uzura si cele cu amortizarea apar in 3 puncte
esentiale:
1. baza amortizabila a imobilizarii va fi valoarea actuala bazata pe valoarea de piata
pentru a tine cont de costul de inlocuire;
2. durata de amortizare va fi durata probabila de utilizare care poate fi diferita de durata
de viata admisa;
3. cheltuiala cu uzura se va include in costuri atat timp cat imobilizarea ramane in
folosinta, chiar daca a fost complet amortizata;

Exemplu
imobilizare corporala X
cost achizitie 60.000 lei
data achizitiei: 01.01.N-6
durata de amortizare: 10 ani
metoda de amortizare: lineara
valoarea de piata la 31.12.N: 120.000 lei
durata de uzura: 8 ani
amortizare contabila pentru anul N: 60.000 / 10 ani = 6000 lei
cheltuieli cu uzura: 120.000 lei / 8 ani = 15.000 lei
Diferenta de incorporat in costuri: 15.000-6.000 = 9.000 lei

Incorporarea cheltuielilor reprezinta drumul parcurs de cheltuieli direct sau indirect

spre costurile functionale, de achizitie, productie sau complete. Cheltuielile incorporabile se
grupeaza in:
Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

a. cheltuieli directe
b. cheltuieli indirecte
Cheltuielile directe – sunt afectabile unui produs fara tratamente intermediare. In
principiu ele se refera la consumul de materii prime si manopera directa. Notiunea de
chaltuiala directa trebuie privita si prin prisma relatiei cheltuieli – structura productiei,
cheltuieli – faze ale procesului de exploatare – produse.
Cheltuielile indirecte – sunt cheltuieli care nececsita repartizare prealabila inaintea
identificarii asupra produselor. Privite in corelatie cu structurile organizatorice anumite
chelutieli indirecte fata de produse sunt directe fata de sectii, ateliere, centre, departamente.

Cost primar = materiale directe + manopera directa + alte costuri directe

Cost productie = cost primar + costuri indirecte de fabricatie
Cost complet = cost productie + cost in afara productiei
Cost in afara productiei = cost de desfacere + cost de administratie

Costuri directe
- materiale directe (materii prime, materiale cumparate special pentru un anumit produs,
comanda sau proces, alte materiale directe);
- manopera directa (participa la schimbarea compozitiei, constructiei sau conformatiei
unui produs si care poate fi identificata convenabil si atribuita unui produs, comanda
sau proces);
- alte costuri directe (chiria unui utilaj folosit la fabricarea unui anumit produs,
amortizarea utilajelor participante la fabricarea unui produs special, cheltuieli de
experimentare a proiectului pilot);

Costurile indirecte se subdivid in indirecte de fabricatie, indirecte de desfacere,

indirecte de administratie, indirecte de cercetare dezvoltare.

3. Clasificarea costurilor in fixe si variabile

In functie de variabilitate costurile se grupeaza dupa comportamentul acestora in

relatia cu nivelul de activitate sau volumul de productie. Exista 3 structuri:
a. costuri fixe ale perioadei – raman la acelasi nivel indiferent de volumul productiei sau a
nivelului de activitate intr-o perioada data (amortizarea, cheltuieli cu salariile personalului
administrativ, cheltuieli cu asigurarile);
b. costuri variabile ale produsului – variaza proportional cu volumul productiei (materii prime,
salarii directe);
c. costuri semivariabile – cuprind o parte fixa si o parte variabila (cheltuieli cu reparatii,
cheltuieli cu energia electrica);
Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

4. Procedee de delimitare a costurilor in variabile si fixe

4.1. Procedeul celor mai mici patrate

Se bazeaza pe urmatoarele etape:

Etapa 1: Calculul volumului mediu de activitate

Q mediu =
∑ Qt sau a nivelului de activitate
t =1

n
unde:
Q mediu – volumul mediu de activitate
Q – volumul activitatii dintr-o perioada de gestiune
t – perioada de gestiune (luna, trimestrul, anul)
n – numarul perioadelor de gestiune luate in calul

Etapa 2 : Calculul costului mediu

C mediu =
∑ Ct
t =1

Cmediu – costul mediu

Ct – costul dintr-o perioada de gestiune

Etapa 3 – Calculul abaterii volumului activitatii din fiecare perioada fata de volumul
mediu al activitatii

Xt = Qt – Q mediu
X – abaterea volumului activitatii fata de volumul mediu al acesteia

Etapa 4 – Calculul abaterii costurilor din fiecare perioasa fata de costul mediu

Yt = Ct-C mediu

Etapa 5 – Calculul costurilor variabile unitare

∑ XY t
t =1
Cvu = n

∑ X 2t
t =1
Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

unde:
XY – produsul abaterilor dintre activitate si costuri
X2 – abaterea patratica a volumul activitatii

Etapa 6 – Calculul costurilor variabile totale

n
Cv = ∑ (Cvu∗Qt )
t =1

Etapa 7 – Calculul costurilor fixe

F = Ct – Cv

Etapa 8 – Calculul costurilor standard pentru o perioada de gestiune viitoare

Cs = F +(Cv * Qs)
unde:
Cs – cost standard
Qs – activitate standard

Exemplu:
Costurile generate de activitatea unei intreprinderi si volumul activitatii in semestrul I
au avut urmatoarea evolutie:

Luna Volumul productiei (ore) Costuri indirecte (lei)

ianuarie 202 202.000
februarie 180 193.200
martie 198 200.400
aprilie 20 209.200
mai 210 205.200
iunie 190 197.200

Se cere: Sa se calculeze costurile standard ce vor fi generate de activitatea derulata

in luna iulie, volumul activitatii standard fiind de 230 ore

( 202+180 +198+20+210+190 )
E 1: Q mediu = = 200 h
6
( 202.000+193.200+200.400 +209.200+205.00+197.200 )
E 2: C mediu = = 201.200 lei
6

E 3: X ianuarie = 202h - 200h = 2h vezi tabel de lucru coloana 4

Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

E 4: Y ianuarie = 202.000 lei – 201.200 lei = 800 lei vezi tabel de lucru coloana 5

*** Se deschide tabelul de lucru, se copiaza datele

*** Se determina pentru fiecare perioada XY si X2

Nr.crt Perioada Q C X Y XY X2
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Ian 202 202.000 +2 +800 1.600 4
2 Feb 180 193.200 -20 -8.000 160.000 400
3 Mar 198 200.400 -2 -800 1.600 4
4 Apr 220 209.200 +20 +8.000 160.000 400
5 Mai 210 205.200 +0 +4.000 40.000 100
6 Iun 190 197.200 -10 -4.000 40.000 100
Total 1.200 1.207.200 - - 403.200 1.008

E 5: Calculul costurilor variabile unitare

403.200
Cvu = = 400 lei / h
1008
E 6: Calculul costurilor variabile totale

Ianuarie: 400 lei / h * 200 h = 80.800 lei

Februarie
Martie:
Aprilie:
Mai:
Iunie:

E 7: Calculul costurilor Fixe

* Se aleg 1-2 luni
Ianuarie: 202.000 – 80.800 = 121.200 lei
Februarie: 13.200 – 72.000 = 121.200 lei

E 8: Determinarea costurilor standard

Cs = 121.200 + (400 lei/h * 230h) =

Contabilitate de gestiune Lector univ. dr. Sabau Monica
EAM – An II 2020-2021

4.2 Procedeul punctelor de maxim si minim

Implica parcurgerea urmatoarelor etape:

Etapa 1: Calculul costurilor variabile unitare

Cmax−Cmin
Cvu =
Qmax−Qmin

unde:
C max – costurile maxime dintr-o perioada de gestiune
C min – costurile minime dintr-o perioada de gestiune
Q max – activitatea maxima dintr-o perioada de gestiune
Qmin – activitatea minima dintr-o perioada de gestiune

Etapa 2: Calculul costurilor fixe pentru o perioada de gestiune aleatoare

F = Ct – (Cv*Qt)

Pentru exemplul de mai sus sa se rezolve cerinta folosind Procedeul punctelor de

maxim si minim.

209.200−193.200
Cvu = = 400 leli /h
220−180

F = 202.000 – (400lei /h * 202h) = 121.200 lei

Costurile standard: