BROSURA DE INSTRUIRE PENTRU

EVALUAREA RISCURILOR LA LOCUL DE

MUNCA ÎN ADMINISTRAREA DRUMURILOR
CUPRINS

Scop si obiective

PARTEA A
Definiţiile de baza
Categorizarea pericolelor
“De ce” să realizăm o evaluare a riscurilor – beneficii pentru
toţi
Cum să evaluăm riscurile la locul de muncă
Un instrument de evaluare a riscului

Evaluarea riscului de zgomot

Evaluarea riscului in cazul manipulărilor
Evaluarea riscului de stres la locul de muncă

PARTEA B
Tabel reprezentativ pentru evaluarea riscurilor
 Scop şi obiective
Această broşură este împărţită în două:

Partea A are ca scop furnizarea unui cadru evaluării riscului,

familiarizarea utilizatorului cu un instrument de evaluare uşor de folosit şi
prezentarea cadrului procesului de evaluare pentru patru riscuri generice
ce se găsesc la orice loc de muncă.

Partea B are ca scop promovarea practicilor de lucru în siguranţă într-un

atelier de reparaţii auto, prin prezentarea celor mai comune pericole, şi a
măsurilor corespunzătoare de prevenire, sintetizate într-un table. Vă
rugăm să ţineţi cont că informaţiile furnizate in Partea B nu sunt
complete, deoarece scopul nostru nu este să epuizăm subiectul.

Principalul obiectiv al demersului nostru este creşterea nivelului

cunoaşterii de bază privind problematica sănătăţii şi securităţii în
muncă, în vederea participării angajaţilor la evaluarea riscurilor la
locul lor de muncă.

Această broşură a fost realizată in cadrul programului Leonardo da

Vinci si este una din cele zece broşuri pregătite pentru diferite
sectoare economice de activitate.
PARTEA A
Definiţii de bază
Pericol înseamnă tot ce prezintă potenţial cauzator distrugere,
accident.

Sursa pericolului: înseamnă orice (obiect, substanţa, unealtă, maşina,

activitate, comportament etc.) care poate da naştere
la unul sau mai multe pericole cauzatoare de răniri,
accidente.

Risc înseamnă probabilitatea potenţialului de accidentare

(răni, boli, deces) datorat expunerii la pericol.

Evaluarea riscului este procesul prin care identificăm care pericole există
la un loc de muncă şi în ce mod acestea pot afecta
angajaţii şi terţii, pentru a decide ce măsuri de
prevenire sau control sunt necesare. Este un proces
sistematic şi dinamic, pentru crearea unui mediu de
lucru mai sănătos şi sigur.

Aceşti temeni sunt adesea utilizaţi interşanjabil şi incorect, după cum reiese
din definiţiile de mai jos:
 Sursa pericolului consta în ceva fizic şi este mereu prezentă;
 Pericolul apare în timpul unei activităţi desfăşurate în prezenţa surselor
de pericol, în sensul că ele sunt mereu prezente;
 Riscul legat de pericolele care apar în timpul operaţiei depind de
măsurile de siguranţă (preventive) luate, aceasta însemnând ca riscul
scade pe măsură ce masurile de prevenire cresc.

Categorizarea pericolelor
Sursa pericolelor
Instalaţii electrice,
echipament electric
Categoria Daunele potenţiale
pericolelor
Pericole electrice Arsuri, incendiu,
electrocutări
Mecanism, echipament Pericole mecanice Răni, deces
de ridicare, vehicule,
transport
Substanţe chimice, emisii Pericole chimice Probleme de sănătate,
(gaze, vapori, smog, iritaţii, dureri de cap,
fum, praf), revelatori, cancer, deces, explozii,
materiale inflamabile incendii
Micro-organisme (viruşi, Pericole biologice Probleme de sănătate,
bacterii, paraziţi, alergii, boala legionarului (o
mucegai in culturi de infecţie a plămânilor
laborator, animale, provocata de o bacterie
plante) numita Legionella).

Operaţii zgomotoase si Zgomot, probleme Pierderea auzului, probleme

mecanisme de comunicare psihologice, accidente

Maşini manuale care Vibraţii Neirigarea cu sânge a

vibrează degetelor
Lucrul la înălţime, în Condiţii de lucru Răniri, probleme de
spaţii mici sănătate, deces, explozii,
incendiu.

Echipamente de birou, Pericole Boli musculo-scheletice,

operaţii manuale, ergonomice, stres
constrângeri fizice, psihosociale
posturi ciudate

Temperatura şi Microclimatul de Probleme de sănătate, stres

umezeala muncă, pericole
psihosociale

Radiaţii ionice, UV, Radiaţii Arsuri, rănirea ochilor,

infraroşii, câmpuri probleme de sănătate,
electromagnetice, cancer, incendii
microunde
Podele alunecoase, Mediul de lucru Răni din cădere, alunecări,
suprafeţe inegale ca împiedicări probleme de
nivel, iluminarea, trepte, sănătate; incendii
ieşiri, semnalizări,
ventilaţie, spaţiu
Loc de munca îngust Organizare Răniri
Facilitaţi pentru igiena şi Starea de bine, de Infecţii, contaminări,
odihna, primul ajutor siguranţa la locul îmbolnăviri
de muncă

Organizarea muncii, Pericole Dureri de cap, lipsa de

încărcarea muncii, psihosociale si concentrare, afecţiuni
muncă repetitivă, ergonomice nervoase, stres, afecţiuni
program de lucru, musculo-scheletice
izolare, relaţii cu
angajatorii, cu
managementul, slabă
consultare, sprijin
insuficient, slabă
participare, hărţuire,
violenţă, agresiuni,
probleme
temperamentale

Principiile sănătăţi şi securităţii la locul de muncă (OSH) cer

eliminarea riscurilor în timpul oricărei activităţi

Dat fiind faptul ca pericolele sunt mereu prezente în timpul unei activităţi,
riscurile conexe pot fi eliminate sau măcar diminuate doar prin stabilirea de
măsuri de siguranţa corespunzătoare. Măsurile ulterioare pot fi stabilite prin
procesul evaluării riscului (R/A = ER).

“DE CE” să realizăm o evaluare a riscului

Beneficii pentru toţi

Scopul evaluării riscului este să ne asiguram că nimeni nu va fi rănit sau nu se

va îmbolnăvi. Realizarea unei astfel de evaluări a riscului este în beneficiul atât
al angajaţilor, cât şi a angajatorilor. Dacă un loc de muncă a fost evaluat corect
şi fiecare lucrător care trebuie să realizeze munca respectivă a fost informat
despre modul în care să realizeze munca în siguranţă, atunci principalele
beneficii sunt următoarele:

Pentru salariat:
 Reducerea ratei accidentelor şi prevederi pentru condiţii mai bune de
lucru
 Eliminarea îngrijorării privind siguranţa personala şi a colegilor
 O satisfacţie la locul de muncă crescută
 Stabilirea unei comunicări fructuoase cu managerii.

Pentru angajator:
 Nu mai sunt pierderi ale producţiei datorate accidentelor
 Nu mai se mai strică utilaje, datorita faptului că nu s-au stabilit măsuri
preventive potrivite
 Nu mai creste costul asigurărilor
 Nu se mai plătesc compensaţii muncitorilor a căror sănătate a fost
afectată de un accident la locul de muncă sau de o boală profesională
 Acord cu legislaţia – nu mai există cheltuială cu procese
 Creşte productivitatea, datorită creşterii satisfacţiei la locul de muncă
 Stabilirea unei imagini publice a unei întreprinderi orientate spre om.

Cum evaluăm riscurile la locul de muncă

In locurile de muncă mici este posibil ca evaluarea riscului să se realizeze în

bloc, ca un exerciţiu simplu, pe când în întreprinderile mari va fi necesar să
împarţi evaluarea în unităţi manageriale.

Abordarea în cinci paşi prezentata aici este o metodologie structurata, care

arata modul în care angajatorii, cei care lucrează pe cont propriu,
reprezentanţii salariaţilor pot evalua riscurile la locul lor de muncă.

Pasul 1: Identificarea pericolelor

In timpul acestei etape este necesara identificarea a ceea ce poate, în mod

logic, cauza accidente.
Pasul al 2-lea: Identificarea persoanelor care pot fi accidentate şi a
modului în care se pot accidenta

In timpul acestei etape, toţi cei aflaţi în pericol datorită activităţilor desfăşurate,
atât angajaţi cât şi alte persoane, trebuie identificate. Diferitele categorii de
salariaţi care trebuie luate în considerare sunt: muncitorii productivi,
depanatorii, personalul administrativ, paznicii, oamenii de serviciu, şoferii,
reprezentanţii de vânzări, subcontractanţii, muncitorii temporari, clienţii şi orice
alţi terţi.

Pasul al 3-lea: Evaluarea riscurilor si decizia privind adecvarea

măsurilor existente sau luarea altora noi

Toate pericolele identificate nu pot fi înlăturate imediat. Aici trebui evaluată

mărimea riscurilor conexe, înainte de a decide asupra măsurilor de luat de
către management şi înainte stabilirii priorităţilor acţiunilor necesare.

Una din cele mai simple metode este calcularea posibilităţilor şi severităţii
prejudiciului, prin crearea unei matrice şi furnizarea unui scor riscului, în
concordanţă cu formula:

Riscul = probabilitatea x severitatea consecinţelor

Există o rată a probabilităţii şi severităţii consecinţelor, după cum urmează :

Probabilitatea efectelor adverse

Ra- Categ Explicaţie
ta orie
1 Improb Evenimentul cauzator de accident nu este aşteptat să
abil apară în întreaga cariera profesională a angajatului
(evenimentul apare o dată la 100-1000 de ani)
2 Posibil Evenimentul cauzator de accident poate apărea într-un
anumit punct al întregii cariere profesionale a angajatului
(evenimentul apare o data la 10-100 de ani)
3 Frecve Evenimentul cauzator de accident poate apărea repetat in
nt timpul carierei profesionale a unui angajat (evenimentul
apare o data la 1-10 ani).
Severitatea consecinţelor
Ra- Cate Explicaţie
ta gori
e
1 Preju Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator
diciu de accidente nu cauzează distres prelungit si este necesar
mino doar primul ajutor (de ex., mici zgârieturi, iritarea ochilor,
r dureri de cap temporare, alte dureri trecătoare etc.)
2 Preju Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator
diciu de accidente cauzează distres prelungit şi care apare
mode periodic, cum ar fi rănirile, arsurile de gradul 2 pe o
rat suprafaţa a corpului limitata, alergiile, rănile limitate şi care
cer mai mult de o zi de absenţă de la lucru.
3 Preju Accidentele şi îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator
diciu de accidente cauzează distres serios sau permanent, cum ar
sever fi arsuri de gradul 2 pe o suprafaţă mare a corpului, arsuri
de gradul 3, dizabilităţi, răni care duc la multe zile de
absenţa de la locul de muncă sau la deces.
Apoi, matricea de evaluare a riscului arată astfel:

Matricea de evaluare a riscului

Severitatea consecinţelor
Prejudiciu Prejudiciu sever
Prejudiciu minor moderat (3)
(1) (2)
Improbabil (1) Scăzut Scăzut Mediu
(1) (2) (3)
Posibil (2) Scăzut Mediu Ridicat
(2) (4) (6)
Frecvent (3) Mediu Ridicat Foarte ridicat
(3) (6) (9)
Iar rata riscului este după cum urmează:
Rata riscului
Rata Categoria Explicaţie
1, 2 Scăzuta Nu este nevoie de acţiuni, riscul este
acceptabil, dar este necesar să ne asiguram
că va rămâne la aceleaşi nivel.
3, 4 Medie Sunt cerute şi trebuie planificate acţiuni
pentru reducerea nivelului de risc. După
realizarea acţiunilor este cerută o reevaluare a
riscurilor.
6, 9 Ridicata / foarte Riscul nu este acceptabil şi trebuie luate
ridicata imediat acţiuni pentru reducerea lui.
Activitatea la locul de muncă nu trebuie
reluate înainte de implementarea masurilor de
prevenire necesare.

In cazul în care un pericol nu poate fi eliminat, este important să

luăm toate măsurile, pentru ca riscul asociat să fie cât mai mic
posibil.
Pasul la patrulea: Înregistrarea situaţiei si masuri prevenire

Trebuie creat un format standard, pentru a fi utilizat pentru toate evaluările de

risc în locuri specifice de munca. Un asemenea format poate fi utilizat şi pentru
a ne reaminti să fim atenţi la anumite pericole şi măsuri de prevenire. Acest
format standard, numit „Instrument de evaluare a riscului”, este furnizat în
secţiunea 4.3 a prezentului manual de formare.

Pasul al cincilea: Trecerea în revistă şi revizuirea evaluării

riscului realizată pana acum

Evaluarea riscului trebuie să conducă la un plan de acţiune cu masuri de

prevenire. Evaluarea şi prevenirea planificate trebuie revizuite regulat, pentru a
ne asigura că prevederile stabilite funcţionează eficient, altfel impactul evaluării
asupra calităţii condiţiilor de muncă este minim. Revizuirea evaluării riscului
realizata până acum e necesara pentru revizuirea noilor pericole şi in cazul în
care:
  Se folosesc noi dispozitive
 Unor angajaţi noi li s-a cerut să realizeze activităţi specifice
 Sunt introduse noi procese / activităţi la locul de muncă
 Sunt utilizate noi substanţe
 Mediul de lucru (de ex. spaţiul, ventilaţia, podelele) s-a alterat în mod
semnificativ
 Condiţiile de operare (de ex. lucrul în schimburi, îndatoririle) sau
schimbat semnificativ
 Oricăror schimbări semnificative.

Priorităţi de prevenire

Directiva cadru 89/391/EEC trasează principiile generale de prevenire, care

trebuie urmate, atunci ne decidem ce să facem cu un pericol identificat. Sunt
daţi următorii paşi, în ordinea priorităţii:
1. evitarea riscului
2. evaluarea riscului ce nu poate fi evitat
3. combaterea riscului la sursa
4. adaptarea muncii la om, mai ales proiectarea locurilor de munca, alegerea
echipamentelor de lucru şi a metodelor de lucru şi producţie, având ca
scop eliminarea muncii monotone şi lucrul într-un ritm predeterminat
5. adaptarea la progresul tehnic
6. înlocuirea pericolului cu lipsa pericolului sau cu ceva mai puţin periculos
7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerentă şi cuprinzătoare, care să
acopere tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile
sociale şi influenta factorilor legaţi de mediul de lucru
8. Acordaţi prioritate masurilor de protecţie colective, nu celor de protecţie
personală. Echipamentul de protecţie personal (EPP) trebuie luat în
considerare la urmă.
9. Acordaţi instrucţia potrivita angajaţilor.
10. Consultări.
De completat înainte de inspecţie

Nume angajator / adresă întreprindere: …………………………………………………………………………………………………….

Numele şi funcţia responsabilului pentru evaluarea riscului: ……………………………………………………………………….

Activităţi inspectate TOATE CATEVA (Specificaţi:

…………………………………………………………………………………………)

Data inspecţiei: ……………………………………

De completat după inspecţie

Data propusă pentru următoarea inspecţie …………..…………………………

Pericol CINE Vătă Măsuri Evaluarea riscului
mar curent
(Persoa ea e de

Responsabilul pentru respectarea termenului

Risc

(da/ Nu) Acţiuni necesare

Gravitate
Sursă Descrie- na care sigura Acţiuni

Probabilitate
rea poate nţă de
pericolu- suferi) între-
lui prins

de implementare
Evaluarea riscurilor legate de zgomot
Zgomot înseamnă orice “sunet nedorit”.

Expunerea la zgomot excesiv accelerează pierderea auzului, apariţia tinitus-ului

(auzim sonerii, fluierături, bâzâituri sau pocnituri în urechi), care pot conduce
la tulburări de somn şi stres exprimat prin creşterea pulsului, tensiunii si
ritmului respirator.

Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din 6

februarie 2003, privind prevederile minime de sănătate şi securitate în cazul
expunerii lucrătorilor la riscurile agenţilor fizici stabileşte următoarele limite de
expunere zilnice (adică in timpul celor 8 ore de lucru):
 87 dB(A) (şi 200 Pa): nici un lucrător nu trebuie expus unui
asemenea nivel de zgomot sau unui nivel superior; trebuie făcută evaluarea
riscului şi un plan de acţiune;
 >85 dB(A): trebuie luate acţiuni viitoare pentru reducerea
zgomotului, ariile în care trebuie să purtăm caşti de protecţie a urechilor
trebuie marcate. Toţi lucrătorii expuşi trebuie să poarte aceste caşti.
 80-85 dB(A): trebuie furnizat echipament de protecţie lucrătorilor.

Toţi operatorii expuşi unui nivel de zgomot >85 dB trebuie să participe la un

program de supraveghere medicală.

Factori de luat în considerare la evaluarea riscului generat de zgomot

 sursa zgomotului (de la echipamente, maşini, comunicare, trafic,

transportului produselor, apropierea de fabrici)
 măsuri de reducere a expunerii la zgomot (de exemplu, selectarea
unor maşini mai puţin zgomotoase, izolare fonică, utilizarea de materiale ce
absorb zgomotul, proiectarea unor zone antifonate)
 organizarea muncii (rotirea posturilor, creşterea utilizării
echipamentului de protecţie auditiv, semnalizare)
  formarea – informarea angajaţilor privind efectele zgomotului asupra
sănătăţii, asupra rezultatelor studiilor privind zgomotul şi asupra corectei
folosiri a echipamentului de protecţie auditiv.
Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor legate de
zgomot
Reducerea  Reproiectarea proceselor şi activităţilor generatoare de
generării de zgomot
zgomote  Alegerea maşinilor şi echipamentelor silenţioase, cerând
furnizorilor să ne dea informaţii privind nivelurile de zgomot la
poziţiile operatorilor
 Introducerea metodelor de lucru sau echipamentelor mai
puţin zgomotoase
 Repararea maşinilor
 Reducerea surselor de vibraţii
 Aşezarea maşinilor care vibrează pe materiale absorbante
 Înlocuirea mecanismelor din metal cu mecanisme din
plastic sau centuri
 Utilizarea suporturilor izolate, antivibratoare
 Separarea suprafeţelor care vibrează de componentele
mobile
 Plasarea de garnituri de absorbţie în jurul uşilor şi a
capacelor
 Alegerea ventilatoarelor centrifugale, nu a celor cu elice,
propulsive
 Utilizarea ventilatoarelor mari ca diametru şi mici ca
viteză
 Utilizarea conductelor largi ca diametru şi mici ca
presiune
 Conducte aerodinamice pentru evitarea turbulentelor
 Utilizaţi tuburi cu zgomot redus sau ejectoare
pneumatice.
Reducerea  Plasarea maşinilor zgomotoase în spaţii închise
transmisiei  Izolarea acestor spaţii cu materiale izolatoare fonic
zgomotului
 Micşorarea deschiderilor către aceste spaţii
 Instalarea de garnituri izolatoare în jurul uşilor, ferestrelor,
orificiilor etc.
 Evitarea contactului împrejmuirii cu părţile vibratoare
 Utilizarea spaţiilor închise pentru salariaţi, cum ar fi cabine
de refugiu sau refugii împotriva zgomotului, atunci când
utilajele zgomotoase sunt mari sau când sunt mai multe
surse de zgomot
 Aplicaţi materiale absorbante aproape de sursă, pentru a
evita reflectarea zgomotului din pereţii şi tavanul
camerelor
 Poziţionaţi evacuatorul de zgomot al sistemelor de
extracţie departe de operatori, dacă este posibil.
Prevederi  Căşti de protecţie care acoperă complet urechile
pentru  Tampoane antifonice care acoperă complet urechile
mijloacele de
 „Bonete de canal” (semi-inserate), care acoperă intrarea în
protecţie a
canalul auditiv
auzului

Evaluarea riscului de incendiu

De obicei este realizată pentru toată întreprinderea, nu pentru secţii mici,
in moment de sistemele de protecţie împotriva incendiilor (detector de foc,
alarme, proceduri de evacuare) sunt proiectate pentru întregul loc de
muncă.

Spaţiile pe care trebuie să le evaluam pentru riscul de incendiu sunt:

- clădiri în exteriorul clădirii principale (de ex., depozite, locuri pentru
boilere)
- pivniţe, gropi pentru echipament, spaţii înguste
- scări rulante şi platforme
- plafoane acoperite unde proviziile sunt făcute pentru menţinerea
accesului.
Factori de luat în considerare la evaluarea riscului de incendiu
Căi de ieşire: Toţi vizitatorii trebuie să aibă acces la
ieşirile de incendiu
Ieşirile de urgenţă trebuie să se deschidă
în exterior şi să nu fie încuiate
Căile de urgenţă trebuie să aibă iluminare
de urgenţă
Semnalizare pentru: Ieşiri în caz de incendiu
Poziţionarea echipamentelor
Cerinţele de prevenire
Sistemul de alarmă
Uşile către încăperile de protecţie şi
siguranţă
Detectarea şi avertizările în caz de incendiu
Echipamente de stingere: Stingătoare portabile
Pături
Furtunuri
Sistem antiscântei
Alte sisteme fixe
Proceduri de evacuare: Acţiuni la descoperirea unui foc
Reacţia la alarma de incendiu
Descrierea punctelor de întâlnire
desemnate
Stingătoare de incendiu
Există diferite extinctoare (având diverse color de cod), care sunt potrivite
pentru diferite materiale:
Apă (roşu): Lemn, hârtie, textile, ţesătură (combustibile obişnuite,
clasa A).Nu se foloseşte la incendiile legate de lichide
inflamabile şi la electricitate
Spumă (Crem): Lichide inflamabile, cum ar fi vaselina, gazolina, benzina,
petrolul etc. (clasa B de incendii), lemn, hârtie, textile,
 ţesături (toata clasa A). Nu se foloseşte pentru fire
electrice.
Pudră uscată (albastru): Pentru incendii legate de lichide inflamabile (clasa
B) şi energie electrică, lemn, hârtie, textile,
ţesături (incendii clasa A).
Dioxid de carbon (negru): Pentru lichide inflamabile (clasa B) şi cel
mai potrivit pentru electricitate (clasa
C). Nu pentru incendii provenind de la
hârtii.
Clasa D: Realizate pentru metale inflamabile (cum ar fi
aluminiu, magneziu, sodiu, potasiu).
Lichid sub formă de vapori - verde: Pentru lichide inflamabile şi
incendii electrice
Pături pentru incendii: Pentru lichide inflamabile din containere, cum ar fi
friteuze cu grăsime, uleiuri de gătit, ulei din tigăi
(clasa F).
Elemente cheie pentru prevenirea incendiului

Prevenirea incendiului poate fi realizată prin anumite metode, cum ar fi:

 Reducerea surselor de aprindere (înlocuirea flăcării directe şi a
radiatoarelor cu centrale termice, având ca restricţie fumatul şi
descărcările electrostatice)
 Reducerea cantităţilor de substanţe periculoase, inflamabile la
minim
 Depozitarea substanţelor inflamabile şi a materialelor la
temperatură scăzută
 Prevenirea apariţiei unei atmosfere explozive (inclusiv ventilaţie
adecvată)
 Reducerea cantităţii combustibilului uşor accesibil
 Reducerea surselor de oxigen
 Separarea substanţelor periculoase incompatibile, uşor inflamabile.
 Evaluarea riscurilor în cazul manipulărilor
Manipularea include o varietate mare de sarcini, cum ar fi ridicările,
coborârile, împingerile, tragerile, cărarea greutăţilor.

Factori de luat in considerare la evaluarea riscurilor în caz de

manipulări
Natura  Greutatea, mărimea, forma, rigiditatea încărcăturii
încărcăturii  Volumul încărcăturii (inclusiv efectele vântului la
încărcăturile mari, posibilitatea obstrucţionării prin
lovire sau pierderea centrului de greutate)
 Poziţiile de prindere (cele incorecte pot duce la
pierderea controlului greutăţii)
 Instabilitatea greutăţii
 Unghiuri ascuţite, suprafeţe grunjoase, suprafeţe prea
calde sau prea reci
Mediul de  Spatiile strâmte (tavane joase, suprafeţe de lucru mici) pot
lucru duce la posturi nesatisfăcătoare
 Podelele inegale, alunecoase sau instabile
 Locuri de muncă (posturi) mobile (de ex., nave, trenuri,
platforme ) aduc ceva imprevizibil când mergi
 Pardoseala (udă, cu trepte), pardoseala alunecoasă,
schimbarea nivelului suprafeţei de lucru
 Temperatura şi/sau umiditatea extreme
 Ventilare inadecvată sau curent
 Iluminare insuficientă
Capacităţi  Gen
individuale  Vârsta
 Experienţa
 Graviditate
 Dizabilitate
  Boli anterioare
 Îmbrăcăminte, încălţăminte
Factori legaţi  Ridicarea şi manipularea greutăţilor la distanţă de
de sarcini autovehicul
 Mişcări sau posturi incorecte ale corpului
 Ridicări excesive ale încărcăturilor
 Împingeri sau trageri excesive.
Organizarea  Efort fizic frecvent sau prelungit
muncii  Viteza muncii impusă de un proces
 Oportunităţi de odihnă şi refacere.
Cursuri de  Tipul şi frecventa cursurilor privind manipularea în bune
formare condiţii

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor

Măsuri Mijloace
Eliminarea manipulării  Reproiectarea proceselor sau
activităţilor
 Utilizarea transportului, acolo unde este
posibil.
Automatizarea sau Utilizarea soluţiilor de manipulare mecanică, cum ar fi:
mecanizarea dispozitive de ridicare mecanice, dispozitive ce pot fi
operate manual, transportatoare electrice, trolee,
camioane, dispozitive de ridicat.
Măsuri privind  reducerea mărimii sau greutăţii
încărcarea încărcăturii
 Uşurarea apucării încărcăturii
 Creşterea stabilităţii încărcăturii.
Măsuri legate de  Reducerea ridicării şi cărării prin tehnici de
sarcină împingere, tragere, alunecare sau rulare;
 Evitarea necesităţii de manipulare în poziţia
şezând
 încărcătura să fie ţinută aproape de corp
  Utilizarea muşchilor picioarelor, mai degrabă
decât a celor de la braţe sau umeri
 Limitarea frecvenţei ridicărilor
 Pauze de odihnă
 Introducerea rotaţiei posturilor între echipele
de lucru.
Măsuri legate de  prevederea unui spaţiu clar pentru manipulări
mediul de lucru  Prevederea de podele drepte si ferme
 Reducerea schimbărilor bruşte de niveluri de
lucru
 Iluminat corespunzător
 Temperatură şi ventilaţie corespunzătoare.

Evaluarea stresului la locul de muncă

Factori de care trebuie să se ţină cont în timpul evaluării
stresului la locul de muncă
Factor Problemele principale care trebuie avute in vedere
Conţinutul şi organizarea  Claritatea rolului şi
muncii responsabilităţilor angajatului
 existenţa unui posibil conflict de roluri
 diversificarea muncii şi interesul faţă de
aceasta
 dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi
capacităţilor
 gradul de iniţiativă
 abilitaţi tehnice şi intelectuale
 oportunităţi oferite pentru adaptarea la
noile metode de lucru, la noul ritm şi la
îmbunătăţiri
 distribuţia muncii (pauzele, rotirile, posturi
vacante, lucrători absenţi, lucrători
temporari)
 repetiţia sarcinilor şi acţiunilor
Evaluare sistemului de  nivelul de control şi de planificare
lucru şi a lucrătorului a muncii individual, de către angajat
 existenţa unui sistem de auto-evaluare

Relaţionarea
Managementul timpului
Incertitudinea
profesională
Respectul integritatii
personale
Mediul general de muncă
Relaţia dintre viata Lucrul
 participarea personalului la procesul de
evaluare
 climatul social şi cultural
(cooperare, înţelegere, respect reciproc)
 managementul conflictelor – sprijin în
rezolvarea problemelor (ierarhic, colegial)
 nivelul comunicării cu colegii,
managementul, celelalte departamente
 calitatea comunicării (libertatea de
comunicare pe orice subiect în timpul
muncii, existenţa sistemelor de
comunicaţie (telefon, email etc.))
 existenţa premizelor şi facilitaţilor sociale
(de ex., bufet, sală de mese).
 supraîncărcare sau subîncărcare
 programul (pauze, concedii de odihna)
 boala sau absenţa (politica existentă)
 lucrul în tura de noapte
 ore de lucru atipice
 dezvoltarea profesională şi
perspective de viitor
 promovarea şanselor
 contract şi salariu
 hărţuire (sexuală şi morală)
 violenţă (fizică şi psihologică)
 intoleranţă (rasism, pe bază religioasă)
 brutalizare, izolare, tratament diferenţiat
 dispozitive, echipamente, posturi şi
suprafeţe de lucru
 iluminare şi ventilaţie
 zgomot şi vibraţii
 manipularea încărcăturilor
 expunere la pericole chimice şi biologice
 temperatura înaltă sau scăzută şi
umiditatea.
sistematic peste program afectează viaţa de
profesională şi cea familie etc.
privată
Cursuri de formare şi  cursuri pentru noii veniţi şi
sprijin subcontractori
 cursuri pentru cei care şi-au schimbat locul
de muncă
 furnizarea de sprijin social, feedback şi
încurajări.

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor de

stres la locul de muncă
Măsuri Mijloace
Măsuri  claritatea obiectivelor companiei
manageriale şi  claritatea proceselor ce implică angajaţii
comunicaţionale  furnizarea de sprijin adecvat managerial
pentru indivizi şi echipe
 concordanţa dintre responsabilităţi şi
controlul asupra muncii
 îmbunătăţirea organizării muncii, proceselor,
condiţiilor de lucru şi mediului
 realizarea evaluării riscului
Organizarea  adaptarea muncii la om
muncii  evitarea muncii monotone şi repetitive
 adaptarea programului de lucru nevoilor
individuale, acolo unde este posibil.
Cursuri de formare  cursuri pentru conştientizarea şi
şi sprijin înţelegerea problematicii stresului, a
posibilelor lui cauze şi a modului de
gestionare, pentru manageri şi lucrători
 furnizarea de informaţii şi consultări valabile
pentru lucrători şi reprezentanţii lor, în
concordanţă cu legislaţia naţionala şi a UE,
cu contractele colective de muncă şi
practici, în timp util.
 TABEL DE EVALUARE A RISCURILOR

Pericol Mǎsuri de siguranţǎ

Sursǎ Descrierea
pericolului

Vehicule în trecere Coliziuni  Marcajul şi amplasarea cu atenţie a indicatoarelor

 Utilizarea hainelor de protecţie
 Închiderea drumului pentru anumite tipuri de vehicule
dacǎ lăţimea drumului este mai micǎ de 3 m. În cazul
drumurilor nu foarte aglomerate, este acceptatǎ o
lăţime temporarǎ de 2,6 m
 Dacǎ lăţimea drumului este între 3 şi 4.5 m este
necesarǎ dirijarea traficului
 Amplasarea indicatoarelor necesare înainte de a
continua spre zona de lucru pentru efectuarea celorlalte
pregătiri
 Amplasarea de indicatoare şi bariere implicǎ cel mai
mare risc, fiind necesarǎ o atenţie sporitǎ, asigurându-
 se cǎ pot vedea participanţii la trafic şi cǎ aceştia îi pot
vedea la rândul lor
 La amplasarea indicatoarelor, muncitorii trebuie sǎ stea
cu faţa spre participanţii la trafic şi sǎ fie foarte atenţi
atunci când traversează strada

Echipamentul de Răsturnarea sau La amplasarea de indicatoare, muncitorii trebuie sǎ-şi

marcaj căderea amintească următoarele:
 Indicatoarele, luminile şi echipamentul de îngrădire
trebuie sǎ fie fixat pentru a nu fi aruncat de vânt sau de
trafic. Acest lucru se poate realiza folosind saci cu
material granular amplasaţi la baza indicatoarelor sau
echipament dotat cu paturi de balast.
 Primul indicator este amplasat la o distanţǎ suficientǎ
de lucrări pentru a avertiza asupra pericolului. Când
indicatoarele trebuie amplasate pe trotuar, acestea
trebuie poziţionate în aşa fel încât sǎ minimalizeze
pericolul sau incomodarea pietonilor
 Verificarea periodicǎ a indicatoarelor pentru a se
asigura cǎ acestea nu au fost mutate, avariate sau
 murdărite, inclusiv când zona de lucru a fost lăsata
nesupravegheatǎ

Utilajele pentru Coliziuni  Exploatarea utilajelor respectând instrucţiunile

construcţii Funcţionare  Folosirea unei persoane însărcinată cu semnalizarea
defectuoasǎ acolo unde este necesar
Zgomot şi vibraţii  Întreţinerea atentǎ a utilajelor
 Folosirea de mijloace individuale de protecţie din
motive de siguranţǎ
 Păstrarea unei distanţe sigure faţǎ de oameni şi evitarea
rotirii pe deasupra acestora
 Utilajele comandate de la distanţǎ trebuie dotate cu
echipament de operare care protejează operatorul de
pericolul de a fi prins între utilaj şi obiecte fixe.
Utilajul trebuie sǎ se oprească atunci când operatorul
eliberează comenzile
 Păstrarea unei distanţe sigure faţǎ de cablurile electrice
şi conductele de gaz, obiectele fixe şi pantele
 Evitarea supraîncărcării
  Lamele şi alte pǎrţi mobile trebuie coborâte în timpul
mersului şi coborâte complet înainte de paradirea
utilajului
 Curăţarea zilnicǎ a utilajului. Şenilele buldozerului
trebuie curăţate cu atenţie în timpul perioadei de îngheţ
Macarale Răsturnarea sau  Folosirea macaralelor respectând instrucţiunile
avarierea
 Macaralele turn trebuie întotdeauna instalate de
personal special calificat
 Asiguraţi-vǎ cǎ solul din zona de lucru poate susţine
greutatea
 Păstrarea unei distanţe sigure de cel puţin 0.5 m faţǎ de
clădiri, bunuri sau materiale de construcţii
 Păstrarea zonei de virare şi chiar a celei de deplasare
închisǎ corespunzător
 Toate dispozitivele de siguranţǎ trebuie reglate corect
conform normelor
 În timpul instalării este importantǎ verificarea
funcţionǎrii corecte a frânei de ascensiune, frânei
 operaţionale, dispozitivelor de semnalizare, etc. şi ca
macaraua să fie echipatǎ corespunzător
 Evitarea coliziunilor dintre macarale
 Lăsaţi întotdeauna macaralele cu frâna eliberatǎ pentru
ca acestea sǎ se mişte în direcţia vântului
 Atenţie la vânt în cazul ridicării de greutăţi mari şi
uşoare. Indiferent de capacitatea şi stabilitatea
macaralei, poate fi necesarǎ întreruperea lucrului chiar
la viteze mici ale vântului
 În cazul macaralelor mobile, trebuie folosite
întotdeauna lonjeroanele conform instrucţiunilor din
manual
 Manetele şi butoanele macaralelor trebuie sǎ revină la
poziţia neutrǎ atunci când sunt eliberate
În cazul observatorilor, aceştia trebuie:
 Sǎ păstreze contactul vizual cu macaragiul pe toatǎ
durata lucrului
 Sǎ se asigure că nimeni nu a rămas deasupra
 încărcăturii care a fost ancoratǎ şi ridicatǎ
 Sǎ poarte cascǎ, ghete şi mănuşi de lucru
corespunzătoare
 Sǎ utilizeze dispozitive de ancorare corespunzătoare
 Sǎ se asigure înainte de ridicare că poziţia cârligului
este una verticalǎ deasupra centrului de greutate al
încărcăturii pentru ca aceasta sǎ fie în echilibru, fiind
ancoratǎ corect şi ca aceasta sa nu fie prinsǎ de
suprafaţǎ
 Sǎ se asigure cǎ încărcătura nu se răstoarnă înainte de
îndepărtarea dispozitivelor de ancorare
Excavaţiile Căderea în  Susţinerea excavaţiei conform instrucţiunilor
interiorul excavaţiei
 Stabilirea de cǎi de evacuare conform instrucţiunilor
Muncitorii din apropierea şanţurile, trebuie sǎ-şi
amintească:
 Utilizarea cu mare atenţie a echipamentului
Şanţurile mai adânci de 1,2m corespund definiţia OSHA de
spaţiu închis. În plus, şanţurile mai adânci de 1,5m
 necesitǎ susţinere dacǎ nu sunt săpate în piatrǎ
Tipuri de sisteme de siguranţǎ pentru prevenirea surpărilor:
 Înclinarea marginilor – înclinarea solului pentru o
stabilitate crescutǎ
 Săparea de trepte – săparea de trepte în pereţii
excavaţie
 Susţinere - un sistem de suport construit din stâlpi,
grinzi, traverse şi înveliş de tablǎ sau sistem hidraulic
de susţinere
 Stăvilirea şanţului - un cadru de siguranţǎ pentru
protejarea muncitorilor ce întreprind acţiuni de salvare
în urma unei eventuale surpări

Impactul fizic Ridicarea de  Planificarea muncii pentru a evita suprasolicitarea

greutăţi, acţiunile inutilǎ şi evitarea încărcăturilor inutile
de împingere şi
 Respectarea mǎsurilor de siguranţǎ prezentate
tragere
Poziţii de lucru  Utilizarea mijloacelor necesare de protecţie individualǎ
necorespunzătoare
Frig, căldura,
vibraţii