Lucrare de evaluare periodică la Filosofie a studentei Șpac Veronica , BA21R.

Varianta II
1. Numiți 2 trăsături comune pentru filosofie și știință și 2 trăsături ce le deosebesc. Expuneți în
mod succint proprietățile indicate.
*Trăsături comune pentru filosofie și știință:
Știința și filosofia practic apar concomitent ,omul care se ocupă de știință sau filosofie este unul
și același, de aceea dezvoltarea acestor 2 care mai târziu se divid una de alta , ele s-au influențat
recioproc,și au foarte multe trăsături structurale comune :
- mod natural de explicație
-limbaj de noțiuni
- domenii de studiu
- metode de cercetare
-structura și funcții
O analiză pertinentă a relaţiilor dintre aceste două importante forme ale culturii presupune luarea
în consideraţie a puternicelor legături dintre ele. Astfel, orice filosofie trebuie să fie compatibilă
cu spiritul ştiinţific al unei epoci, folosindu-se în acelaşi timp de metodele şi mijloacele de
investigare ale ştiinţei.
* Trăsături ce le deosebesc :
a) dacă filosofia studiază existenţa în ansamblu sau ipostaze ale acesteia în mod totalizator,
ştiinţa cercetează un anumit domeniu al existenţei şi îşi păstrează caracterul particular chiar
atunci când îşi propune un studiu exhaustiv asupra unor componente ale universului.
b) în timp ce filosofia raportează întreaga sa problematică la condiţia umană, implicând
personalitatea omului sub toate aspectele sale, ştiinţa tinde să excludă structurile afective şi
voliţionale ale individului uman, solicitând intens pe cele raţionallogice.

2.Formulați într-o propoziție sau două sensul / menirea termenului „filosofie presocratică”
,,Filosofia presocratică’’ – are menirea de a orienta omul în viața lui socială, asemenea rol nu
poate fi indiferent pentru societate de aceea în orice societate, la orice nivel de dezvoltare a ei se
elaborează concepții despre lume și formuleaza unele sau altele idei care alcătuiesc conținutul
concepției despre lume.

3.Indicați în ce constă rolul filosofiei în societate. Descrieți pe scurt conținutul funcțiilor indicate
Filosofia cuprinde un sistem generalizat de concepţii referitoare la locul omului în
lume,studiază raportul cognitiv, valoric,social-politic, moralestetic al omului cu lumea. Fiind
determinată de realitatea socială, filosofia contribuie la formarea noilor idealuri şi
valorispirituale. Filosofia este forma teoretică a cunoaşteriisociale, întemeiată pe
principiiraţionale. Cu apariţia filosofiei, se afirmă tendinţa de a cunoaşte temelia şi esenţa lumii.
Filosofia cuprinde idei despre natura omului, soarta lui, scopurile vieţii umane.
Filosofia conferă capacităţii intelectuale a omului şansa dezvoltării nelimitate şi asigură culturii
universale deschiderea permanentă către noi orizonturi creatoare
Fiindcă filozofia este o teorie despre lume în întregime, om şi raportul lui cu realitatea ea
îndeplineşte mai multe funcţii:
-Ontologică- sau teoria generală a existenţei pare a reprezenta stratul primar al reflecţiei
filozofice — căci ea începe prin enunţarea unei serii de întrebări şi schiţarea unor prime
răspunsuri asupra naturii lumii externe şi asupra raporturilor omului cu aceasta.
-Gnoseologică - Imensa majoritate a sistemelor filozofice au ridicat şi probleme de gnoseologie
(teorie a cunoaşterii), s-au pronunţat sub o formă sau alta asupra posibilităţii de cunoaştere a
lumii, asupra modului în care se dobîndesc informaţii şi cunoştinţe despre lumea externă şi
asupra valorii acestora, asupra conţinutului adevărului şi a criteriilor verificării lui. Gnoseologia
se ocupă, de asemenea, de funcţiile cognitive ale limbajului, de formele şi metodele cunoaşterii
ştiinţifice, de raportul între activitatea practică şi cea teoretică, locul pe care îl ocupă cunoaşterea
în sistemul acţiunii sociale.
- Logica şi metodologia - Cercetarea legilor şi regulilor gîndirii corecte, stabilirea unor criterii
ferme pentru deosebirea unui raţionament valid de unul non valid sau a unei definiţii corecte de
una incorectă au reprezentat în gîndirea filozofică, începînd cu Aristotel şi pînă în zilele noastre,
o direcţie statornică de cercetare.
-Antropologică,
-Sociologică,
-Etică,
-Estetică,
-Axiologică,
-Praxiologică.
Toate aceste funcţii pot fi reduse la prei momente:

 Sinteza cunoştinţelor şi crearea tabloului lumii unic ce ar coincide nivelului de

dezvoltare a ştiinţei, culturii şi experienţei istorice.
 Fundamentarea, justificarea şi analiza concepţiei despre lume.
 Formularea metodologiei generale a cunoaşterii şi activităţii omului în lumea
înconjurătoare.