Costache Cosmin

Calin Alexandru

Guta

Prezentarea afectiunii
Guta este o afectiune caracterizata clinic prin episoade recurente de artrita
acuta, mari, acesta poate forma cristale de urat care se depun apoi la nivelul
articulatiior. Se pot identifica diferiti factori incriminati in etiologia bolii si anume:
Afectiuni legate de dieta si greutatea corporala: - obezitatea - ingestie moderata sau
cronica de alcool, in special bere - dieta bogata in carne si fructe de mare (bogate
in purine) - diete cu continut caloric mic -medicamente care pot sa creasca
concentratia sangina a acidului uric.

 Factori de risc

Cauza principala a gutei este concentratia mare a acidului uric sanghin

(hiperuricemie). Urmatorii factori sunt considerati de risc in aparitia bolii, fie prin
favorizarea hiperuricemiei, fie prin cresterea susceptibilitatii articulare la
depunerea cristalelor de acid uric:

 sexul masculin
 istoria familiala pozitiva pentru guta
 obezitatea
 consumul moderat - excesiv de alcool
 dieta alimentara bogata in carne sau produse alimentare de origine marina
(au un continut ridicat in purine)
  tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimina excesul de apa si
sare din organism, folosite deseori in bolile cardiace, renale si in
hipertensiunea arteriala)
 utilizarea cronica a aspirinei (1-2 comprimate pe zi)
 episoade frecvente de deshidratare
 boli intercurente sau boli infectioase acute
 intoxicatia cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental
 diete cu continut caloric foarte mic (cure)
 leziuni articulare sau periarticulare

 Simptome

Boala propriu zisa apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun
la nivelularticulatiilor si tesuturilor invecinate. Guta prezinta urmatoarele
simptome:

 cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelul

articulatiei (de obicei articulatia degetului mare de la picior, denumit si
haluce).
 durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici atingerea
articulatiei cu cearceaful
 disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in
intensitate pe parcursul urmatoarelor 2-7 zile
 prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa
remitarea atacului de guta

Alte simptome, pot sa includa:

 culoare rosie-vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate,

asemanatoare unei infectii tegumentare locale
 febra
 limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)

Simptomele gutei pot varia, astfel incat:

  simptomele pot recidiva (reaparea) dupa o boala intercurenta sau dupa o
interventie chirurgicala
 unele persoane nu prezinta atacuri recurente de guta, dar pot dezvolta o
forma cronica a bolii.

Guta cronica este o forma mai putin dureroasa care apare la adulti si este deseori
confundata cu alte forme de artrita:

 primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la

nivelul mainilor, coatelor sau urechilor. Acesti noduli nu sunt insa
caracteristici atacului de guta.

Anamneza
Nume: A.

Prenume: I.

Varsta: 36 ani

Sex: Masculin

Diagnostic: Guta

 Obiective generale

 Combaterea durerii si inflamatiei;

 Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare;
 Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare.

 Mijloace generale 

 gimnastica medicala
 execrcitii analitice si sintetice urmarind influentarea generala a organismului
 mobilizari passive, pasivo-actve si active la nivelul articlatiilor degetelor si
pumnului, coatelor si umarului, gleznei, genunchiului si sldului
 exercitii cu obiecte portative usoare
 terapie ocupationala
 gimnastica operatorie
 gimantsica abdominala
 masaj local si partial
 manevre circulare de efleuraj cu efectcalmant, relaxant
 jocuri sportive in special cele cu mingea etc

 Mijloace specifice

 Combaterea durerii si inflamatiei:

 este necesara in special in puseul acut al bolii utilizandu-se diferite mijloace

kinetice cum ar fi posturari si imobilizari, pentru evitarea aparitiei
deformator (asemanatoare cu cele utilizate in PR)
 tot in stadiul acut putem utilize contractile izometrice pentru coservarea
fortei musculare
 pe masura ce puseul acut cedeaza putem initia:
mobilizari passive, respectandu-se pragul dureros,
tehnici hold-relax,
mobilizari pasivo-active si autopasiveb.

 Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare:

 pentru realizarea acestui obiectiv putem utilize mijloacele enumerate mai sus
pentru stadiile acut si asubacut
 in perioada intercritica putem imbogati paleta mijloacelor in tratamentul
kinetic al gutei, si anume: putem utilize hidrokinetoterapia in bazine cu apa
calda.
 apa poate fi imogatita cu diverse plante medicinale si aromatice in scop
terapeutice
  masajul este un foarte bun adjuvant al tratamentului kinetic si este indicat ca
masajul sa preceada sedinta de kinetoterapia.

 Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare:

 acest obiectiv se poate realize cu ajutorul urmatoarelor mijloace kinetice:

mobilizari activo-pasive
active libere
active cu rezistenta
 in perioada acuta se pot utilize numai contractii izometrice pe diverse
unghiuri dealungire musculara
 in perioada intercritica se evita eforturile mari (astfel evitam aparitia
hiperuricemiei), indicandu-se eforturi mici si medii, in functie de
caracteristicile individuale (educatie, tip constitutional, varsta, sex, etc).

 Program forţa

Consolidarea starii tonusului muscular este foarte importanta, oferă articulaţiilor

ostare buna şi devin mai puternice.

Terapie fizică implică utilizarea gantere pentru a efectua exerciţii simple pentru
picioare, cum ar fi genoflexiunile si fandarile.

Aceste exerciţii au rolul de a promova o circulaţia la nivelul picioarelor şi

picioarele şi de prevenire a articulatiilor să devină inflamate.

Exemple de exercitii:

 genoflexiuni:
cu 2 gantere de greutate medie in maine, se executa flexia coapsei spre
gamba pana cand coapsa este paralela cu solul, apoi se revine la pozitia
initiala

 fandarile:
sunt pornite în acelaşi mod, dar în loc de îndoire jos face un pas înainte
păstrând înacelaşi timp părţea superioara a corpului vertical, ambii genunchi
 in flexie pana coapsa face un unghi de 90 de gade cu gamba,la ambele
picioare; apoi se executa un pas inapoi si schimbam piciorul.

Dozajul se va face de catre terapeut.

 Exercitii de stretching

 stretching-ul creşte flexibilitatea corpului , se execeuta exerciţii moderate

pentru a reduce rigiditatea şi creşte circulaţia
 manevrele sunt simple, cum ar fi curburi ale genunchilor, ajută la scaderea
tensiunii în articulaţii şi de a reduce inflamatia
 curbe genunchi sunt efectuate din aplecat, cu o uşoară curbă în genunchi, şi
încercarea de a atinge degetele de la picioare
 unii terapeuti recomanda efectuarea exerciţii fizice gama-de-mişcare care
sunt implicate în yoga, Tai Chi şi Pilates.