1.

Cercetarile cauzale (sau explicative) au in vedere identificarea si cunoasterea relatiilor dintre

variabile, de tip cauza - efect. Asemenea cercetari sunt menite sa descopere variabilele
responsabile de anumite efecte si sa gaseasca o explicatie a influentelor respective. Spre
exemplu, cum o anumita variabila - cheltuielile de reclama - influenteaza o alta variabila precum
evolutia volumului vanzarilor. Cercetarile cauzale ofera, de asemenea, posibilitatea realizarii
previziunii, adica a evidentierii tendintelor viitoare probabile. Ele impun obtinerea de date
primare de la esantioane reprezentative, stabilite probabilistic. De asemenea, metodele de
prelucrare a datelor primare sunt numeroase si complexe.

Avind in vedere accentul care se poate pune in cadrul unei cercetari pe aspectele de ordin
calitativ sau cantitativ, mai putem distinge alte doua tipuri de cercetari, [ 4, p. 237-239] care, asa
cum arata practica, sunt corelate si nu opuse: cercetari calitative si cercetari cantitative.

Intr-un sens foarte larg putem recurge la cercetari calitative atunci cand avem in vedere
urmatoarele aspecte:

 definirea caracteristicilor unei piete;

 identificarea factorilor atitudinali si motivationali care influenteaza comportamentul

consumatorilor;

  incercarea de a intelege de ce oamenii se comporta intr-un anumit mod;

   descoperirea unor atitudini relevante de comportament;

 definirea dimensiunilor reale ale problemei de cercetat si formularea ipotezelor pentru

cercetari ulterioare, complexe

2. Un concurent principal ar fi - Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice CIVIS este un centru de

cercetare non-guvernamental, fondat în martie 1997 în Republica Moldova.
3. Calități profesionale care trebuie să fie deținute de un angajat din domeniul cercetărilor
1. Loialitate fata de firma si fata de sef. Un angajat loial este o persoana cinstita, de incredere, pe care te poti baza
intotdeauna. Un exemplu: trebuie sa va intoarceti acasa la ora 16, pentru ca persoana care sta cu copilul pleaca la
acea ora. Seful are programata o intalnire la 15.30, dar intarzie. e firesc ca dumneavoastra sa ramaneti la birou pana
cand acesta se va intoarce, si sa jucati rolul de gazda. Seful se asteapta sa-i fiti alaturi in orice situatie. Totusi asta nu
inseamna ca trebuie sa raspundeti la toate pretentiile lui, daca acestea vi se par exagerate. Este bine sa discutati cu
el. Important este sa alegeti un moment potrivit si sa nu uitati ca astfel de subiecte se discuta numai intre patru ochi.
2. Discretia este a doua calitate de baza. Nu vorbiti despre afacerile sefului dumneavoastra, despre viata lui privata
sau problemele lui financiare. Nu barfiti si nu transmiteti mai departe barfa din interiorul si din afara firmei. Nu
incercati sa aflati despre seful dv. mai multe decat este dispus sa va spuna.
3. Tactul, capacitatea de a lucra, de a vorbi si de a da satisfactie tuturor, de a-i face sa se simta bine chiar daca au
primit un raspuns negativ. Imaginati-va ca seful v-a cerut sa nu-l deranjati orice s-ar intampla. Un client al firmei, de la
care se asteapta un raspuns urgent suna si vrea sa vorbeasca cu seful. Nu e cazul sa respectati instructiunea
sefului? Poate ar fi mai bine sa-l rugati pe client sa astepte, sa-l informati pe sef de situatia aparuta. explicatii
acestuia ca ati inteles foarte bine instructiunea, dar ca mesajul clientului vi s-a parut suficient de important pentru a-l
intrerupe. trebuie sa actionati cu atentie si prudenta.
4. Meticulozitatea in activitate este o alta calitate extrem de importanta. Priviti faptele in profunzime, incercati sa
patrundeti esenta fiecarei probleme astfel incat tot ceea ce faceti sa fie riguros exact, fie ca este vorba de agenda de
intalniri a sefului, agenda dv. cu adrese, un raport privind o sedinta sau lista cu invitatii la aniversarea directorului
firmei. Ganditi-va ce inseamna sa va informati un oaspete din strainatate ca are o legatura de tren la 8.24 cand de
fapt aceasta este la 8.42. La corectitudine si precizie deosebite se ajubge intotdeauna numai controland si verificand
informatiile pe care le folositi, dar si documentele pe care le lasati sa iasa din biroul dumneavoastra.
5. Discernamantul reprezinta capacitatea de a analiza situatiile, faptele, problemele si a alege o solutie optima in
rezolvarea lor, de a stabili prioritati. Discernamantul se aplica atunci cand se pune problema care scrisoare este mai
importanta, care telefon trebuie dat primul, care vizitator trebuie primit intai. Analizati, ganditi, alegeti, hotarati.
6. Eficienta este o alta calitate importanta. Ea consta in a rezolva problemele precis, operativ, inteligent. Folositi-va
inteligenta, bunul simt, perspicacitatea, capacitatea de analiza si sinteza pentru a va rezolva sarcinile zilnice. Numai
asa veti putea fi de un real folos firmei si carierei dv.
7. Un spirit ordonat la care se va adauga si punctualitatea va vor fi de mare ajutor in munca de secretariat. Nu
sunteti ordonata si punctuala? Incercati sa deveniti. Desi ordinea si curatenia la locul de munca sunt principii pe care
nimeni nu le poate contesta, de multe ori acestea sunt neglijate in practica.
8. Memoria este o calitate esentiala care daca nu este innascuta trebuie dezvoltata si daca este innascuta trebuie
exersata. O memorie buna va va aduce satisfactii deosebite. De exemplu cand veti putea gasi rapid referinte intr-o
anumita problema consultand cat mai putin registrele si ducandu-va direct la surse.
9. Initiativa, insotita de o buna viteza de reactie va vor permite sa actionati, bineinteles in limitele competentelor dv,
fara sa mai cereti aprobari sau confirmari. Veti fi felicitate daca veti gasi singure solutia corecta

4. Metoda de studiere a motivatiilor

Se bazeaza pe non directivitate si dinamica grupurilor mici.

Principiile nondirectivitatii :
-operatorul de interviu trebuie sa acorde celui intervievat o atentie pozitiva neconditionata
-operatorul de interviu trebuie sa adopte o atitudine empatica- de comunicare afectiva cu cel
intervievat, sa se identifice si sa inteleaga cadrul de referinta a acestuia, componentele
emotionale si semnificatiile acestora.
Dinamica grupurilor mici : teoria dinamicii grupurilor restranse a fost pusa al punct de Kurt
Lewin , creatorul expresiei Group dynamics.
El considera ca grupul este un intreg ireductibil la indivizii care-l alcatuiesc , un sistem de
interdependente ce alcatuieste impreuna cu mediul sau inconjurator un camp social
dinamicAcest camp include : membrii, subgrupurile, canalele de comunicare si barierele de
comunicare
Deci,  un grup este un ansamblu de indivizi interdependenti.Dinamica lui inseamna interactiuni
puternice intre ei.
Tehnica discutiei focalizate de grup se bazeaza pe principiile dinamicii grupului.
Grupul :
-dispune de o experienta mai bogata deci rezultatele au o larga perspectiva
-favorizeaza schimbul de informatii si idei, largeste perspectivele de abordare ale aceleiasi
probleme
-o problema discutata si rezolvata in grup castiga adeziune
Discutiile sunt conduse de un moderator si se axeaza pe rezolvarea unei probleme sau a unui
conflict, luarea unei decizii.Un observator urmareste discutiile, pentru a observa modul de
interactiune  si comportamentul fiecaruia.
Cele mai utilizate metode de studiere a motivatiilor sunt:
discutia focalizata de grup
interviul in profunzime
Discutia focalizata de grup (FOCUS GRUP)
-Este o tehnica de cercetare calitativa, ce consta in stabilirea unei discutii pe o anumita tema, in
cadrul unui grup de 8-12 persoane.
-Un  moderator incurajeaza libera exprimare a participantilor, urmarind abordarea principalelor
puncte de interes fixate in prealabil.
-Se urmareste obtinerea unor date de profunzime, pentru :
-studierea nevoilor de baza a ale consumatorilor
-testarea unei idei sau a unui concept de nou produs
-pozitionarea unui nou produs
-pre-testarea unui chestionar ce urmeaza a fi utilizat
-studierea atitudinii si comportamentului consumatorului
-efectuarea de cercetari in domeniul comunicarii:testarea de concepte publicitare, anunturi
publicitare
Organizarea focus grupului :

a.Definirea problemei si a obiectivelor studiului

b.Definirea esantionului
c.Recrutarea participantilor
d.Pregatirea conditiilor de desfasurare a discutiei : data, ora, locul de desfasurare, ghidul de
conversatie
e.Desfasurarea discutiei
f.Analiza informatiilor

Avantaje :

-se organizeaza rapid

-este mai ieftin decat interviurile
-este o metoda stimulativa (fiind in grup), indivizii se simt bine, nu sunt inhibati
-permite analiza relatiilor si jocurilor de putere care duc la formularea opiniilor
-permite intelegerea unor mecanisme care produc, sustin sau anihileaza opinii

sau atitudini

Dezavantaje
-liderii de opinie pot monopoliza discutiile
-participantii pot accepta prea usor opiniile altora –efectul de turma
-pot aparea efecte de polarizare-exagerari ale opiniilor si atitudinilor exprimate, ca efect al
presiunii grupului

-calitatea informatiilor depinde de abilitatea moderatorului

Interviul in profunzime, se intilneste in doua variante:

-interviul in profunzime nedirijat

-interviul in profunzime dirijat
Interviul in profunzime nedirijat

Este o discutie in profunzime care are loc intre un operator specializat si

un subiect(intervievat) cu scopul de a obtine informatii numeroase si de o mare acuratete.

Se recomanda in urmatoarele situatii:

-cand este necesara examinarea detaliata a comportamentului individual

-cand informatiile sunt confidentiale

-cand este vorba de o problema stangenitoare(SIDA)

-cand exista norme sociale referitaore la problema studiata(alimentatia copilului mic)
-cand este necesara intelegerea in profunzime a unui comportament de cumparare si consum cu u
grad ridicat de complexitate(planificarea concediilor, achizitia unei case)
-cand sunt intervievati profesionisti(directori financiari)