Sunteți pe pagina 1din 36

Manualul elevului

WW EDUCAȚIE ECONOMICĂ

W.
JA
RO
MA
NI
A.O

Economie aplicată
RG
WW
W.
JA
RO
MA
NI
A.O
RG
RG
A.O
NI
MA
Economie aplicată
RO

Manualul elevului
JA
W.
WW

2017
RG
Misiunea Junior Achievement este să inspire şi să pregătească tânăra generaţie
pentru a reuşi în carieră și viață, prin încurajarea iniţiativei, profesionalismului şi
dezvoltării unor competenţe esenţiale pentru viaţă.

A.O
Junior Achievement România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a JA Worldwide® SUA
(înfiinţată în 1918) şi a JA Europe (înfiinţată în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie
economică, antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia şcolii

NI
• dirigenţie/consiliere
• extracurricular/cerc
• şcoală după şcoală
MA
Programele internaționale Junior Achievement (JA) în România sunt implementate în parteneriat cu
Ministerul Educației Naționale conform protocolului 10184/14.05.2013, iar kiturile JA (manuale,
RO

ghiduri pentru profesori și voluntari, fișe pentru activități) au acordul MEN în vederea utilizării la clasă,
conform Notei MEN nr. 3637/11.10.2017 și anexei acesteia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA (Bucureşti)
JA

Economie aplicată: Manualul elevului / JA Romania. - Bucureşti : Bizzkit, 2017


ISBN 978-606-8942-32-2

37
330
W.

Titlu original: JA Exploring Economics


Copyright © 2017 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română
WW

© Junior Achievement Worldwide®. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin
niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu
excepţia cursurilor desfăşurate ca parte a programelor JA sau cu permisiunea editorului.
RG
A.O
Cuprins

NI
Activitatea 1:
Sistemele economice: Cine ia deciziile majore? ................. 5
Activitatea 2:
Cererea şi oferta: Ce înseamnă pentru tine? ...................... 13
MA
Activitatea 3:
Cererea şi oferta: Jocul pieţei .................................................. 17
Activitatea 4:
Economiile, cheltuielile şi investiţiile .................................... 19
RO

Activitatea 5:
Rolul guvernului pe piaţă ......................................................... 22
Activitatea 6:
Banii, inflaţia şi indicele preţurilor bunurilor de consum... 25
Activitatea 7:
JA

Comerţul internaţional .............................................................. 29


Glosar .............................................................................................. 31
W.
WW

Economie aplicată 5
WW
W.
JA
RO
MA
NI
A.O
RG
Activitatea 1

RG
Sistemele economice:
Cine ia deciziile majore?

A.O
Pregătire: Care este opinia ta?
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte
întrebările de mai jos şi notează răspunsul tău în spaţiul alocat.

Întrebare

NI
Cine ia deciziile majore în economia ţării tale? Cu alte cuvinte, cine decide
cu privire la ce se produce, cât se produce, cine poate cumpăra produsele şi
cât se va plăti pentru ele? Argumentează răspunsul.
Răspuns
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

Recapitulare
Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor din această lecţie, citeşte întrebarea de mai jos
şi notează răspunsul în spaţiul alocat.
JA

Întrebare
Economia României este o economie condusă de guvern sau e o econo­mie
de piaţă? Foloseşte informaţiile acumulate pe parcursul lecţiei pentru a ar-
gumenta răspunsul.
W.

Răspuns
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________

Economie aplicată 7
RG
În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Întreabă profesorul care este răspunsul corect atunci când vei
ajunge la respectiva lecţie.

A.O
Întrebare
Economiştii afirmă că, pentru ca economia de piaţă să funcţioneze eficient
şi să aibă succes, toţi vânzătorii şi cumpărătorii trebuie să îşi urmeze numai
interesul propriu. Dacă fiecare îşi urmează propriul interes, cum se satisface
interesul colectiv, public?

NI
Răspuns
______________________________________________________________
______________________________________________________________
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
JA
W.
WW

8
RG
Sisteme economice în acţiune
Organizarea unui concert
Descrierea pieţei A

A.O
Citeşte instrucţiunile de mai jos pentru a organiza concertul:
Echipa ta are rol de comitet organizator al unui concert de gală în onoarea
liderului ţării. Succesul concertului depinde de cât de încântat va fi el de
spectacol.
Acesta este un mare fan al muzicii de operă. Aria lui preferată se numeşte
Tatăl meu şi prezintă modul în care tatăl său a ajuns celebru. Liderul este
o persoană serioasă, care preferă culorile neutre — maro, gri şi negru.

NI
Preferinţele sale culinare sunt: carnea de vită şi cea de porc; carnea de pui
şi pastele îi displac cu desăvârşire. Colecționează autocolante; le preferă pe
cele care au chipul și numele său pe ele. Conduce rar maşina, preferând
o limuzină cu şofer, şi are tendinţa să creadă că cei care îşi conduc singuri
MA
maşina sunt proşti. Este alergic la praful de puşcă şi are ochii sensibili, aşa
încât se fereşte de lumina puternică. Este un fan înfocat al artei clasice,
însă dispreţuieşte arta modernă. În tinereţe îi plăceau filmele din epoca
respectivă, cu vestimentaţie simplă; odată cu trecerea anilor, a început să
prefere vestimentaţia clasică.
Deşi este o persoană înstărită, nu rămâne indiferent faţă de soarta săracilor.
RO

Îi place foarte mult să ofere evenimente culturale maselor. Locuieşte


în capitală, o zonă urbană extrem de aglomerată, cu multe teatre, cu
arhitectură spectaculoasă şi cu stadioane.
În echipă, decideţi asupra următoarelor elemente din organizarea concer-
tului vostru, apoi notaţi şi argumentaţi opţiunile mai jos:
JA

1. Ce gen muzical se va cânta la concert? Argumentaţi.


______________________________________________________________
______________________________________________________________
W.

______________________________________________________________

2. Veţi alege un stadion/o arenă, sau alt gen de loc pentru concert?
Argumentaţi.
WW

______________________________________________________________
______________________________________________________________

Economie aplicată 9
RG
______________________________________________________________
______________________________________________________________

3. Care va fi scenografia pentru reprezentaţie (lumini/reflectoare, efecte


speciale, costume şi amplasare)? Argumentaţi.

A.O
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

4. Care va fi preţul biletelor? Argumentaţi.

NI
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
MA
5. Care va fi metoda de distribuire a biletelor, inclusiv cea de promovare a
concertului? Argumentaţi.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

6. Ce suveniruri se vor vinde sau se vor distribui gratuit? Argumentaţi.


______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
JA

7. Ce feluri de mâncare/gustări veţi vinde sau veţi distribui gratuit?


Argumentaţi.
______________________________________________________________
W.

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________

10
RG
Sisteme economice în acţiune
Organizarea unui concert
Descrierea pieţei B

A.O
Citeşte instrucţiunile de mai jos pentru a organiza concertul:
Faci parte dintr-o echipă angajată să organizeze în România un concert
extraordinar pentru strângere de fonduri. Decizi să faci un studiu de piaţă
pentru a vedea ce tip de concert ar atrage mai mulţi oameni. Succesul con-
certului tău depinde de suma de bani obţinută în urma vânzării biletelor.
Studiul arată că majoritatea celor care merg la concert au vârste cuprinse
între 18 şi 30 de ani. În timp ce 50% preferă muzica hip hop, 37% merg în

NI
mod regulat la spectacole de muzică populară, 10% preferă rockul clasic, în
timp ce 3% se încadrează în „altă categorie”. În ultimii ani, concertele cu cel
mai mare număr de spectatori au oferit şi jocuri de artificii, spectacole cu
laser şi bannere decorative.
MA
În timp ce majoritatea celor care merg în mod regulat la concerte plătesc
peste 300 de lei pentru un concert cu un artist de top, preţul mediu al unui
bilet ajunge la 125 de lei, 40 de lei fiind preţul celui mai ieftin bilet. Datele
despre folosirea mijloacelor de transport indică faptul că majoritatea oame-
nilor merg cu maşina la concert (neutilizând transportul în comun).
RO

Studiul efectuat demonstrează şi faptul că spectatorilor de la un concert le


place să cumpere şi alte lucruri, cum ar fi, de exemplu: tricouri, autocolante,
jachete, brelocuri şi mâncare. Cele mai populare produse alimentare con-
sumate la concert sunt: pizza, hot dog, chipsuri şi covrigei.
În echipă, decideţi asupra următoarelor elemente din organizarea concer-
tului vostru, apoi notaţi şi argumentaţi opţiunile mai jos:
JA

1. Ce gen muzical se va cânta la concert? Argumentaţi.


______________________________________________________________
______________________________________________________________
W.

______________________________________________________________

2. Veţi alege un stadion/o arenă sau alt gen de loc pentru concert?
Argumentaţi.
WW

______________________________________________________________
______________________________________________________________

Economie aplicată 11
RG
______________________________________________________________
______________________________________________________________

3. Care va fi scenografia pentru reprezentaţie (lumini/reflectoare, efecte


speciale, costume şi amplasare)? Argumentaţi.

A.O
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

4. Care va fi preţul biletelor? Argumentaţi.

NI
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
MA
5. Care va fi metoda de distribuire a biletelor, inclusiv cea de promovare a
concertului? Argumentaţi.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

6. Ce suveniruri se vor vinde sau se vor distribui gratuit? Argumentaţi.


______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
JA

7. Ce feluri de mâncare/gustări veţi vinde sau veţi distribui gratuit?


Argumentaţi.
______________________________________________________________
W.

______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

12
RG
Oportunităţi suplimentare de învăţare
Trăsăturile economiei de piaţă
Exerciţiu

A.O
Instrucţiuni: Pentru fiecare dintre trăsăturile de mai jos, alege definiţia care ţi se
pare că ilustrează cel mai bine termenul. Pune litera potrivită în căsuţa liberă din
coloană.

Răspunsul tău Răspunsul corect Trăsătura

1. Concurenţă

NI
2. Monedă standardizată
MA 3. Pieţe disponibile

4. Participare
guvernamentală limitată

5. Proprietate privată
RO

Definiţii:

A. Piaţă în care majoritatea resurselor şi produselor aparţin indivizilor sau


companiilor, nu guvernului.
B. Piaţă în care există numeroşi cumpărători şi vânzători voluntari.
JA

C. Piaţă în care guvernul se implică într-un mod foarte limitat, prin moni-
torizare şi susţinere atunci când apar dezechilibre semnificative pe piaţă.
D. Piaţă care oferă spaţii deschise, accesibile şi mijloace pentru cumpărători
şi vânzători ca să se întâlnească şi să facă schimb.
E. Monedă standardizată de schimb între cumpărători şi vânzători, ac­
W.

ceptată de comun acord într-o economie de piaţă.


După ce primeşti răspunsurile corecte, explică modul în care fiecare trăsătură este
importantă pentru economia de piaţă. Pentru fiecare dintre ele, gândeşte-te la
concertul organizat într-o economie de piaţă, concertul B, şi imaginează-ţi cum ar
WW

fi acesta fără trăsătura respectivă.

Economie aplicată 13
RG
1. Concurenţă:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

A.O
______________________________________________________________
______________________________________________________________

2. Monedă standardizată:
______________________________________________________________
______________________________________________________________

NI
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
MA
3. Pieţe disponibile:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

______________________________________________________________
______________________________________________________________

4. Participare limitată a guvernului:


______________________________________________________________
JA

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
W.

5. Proprietate privată:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________
______________________________________________________________

14
Activitatea 2

RG
Cererea şi oferta:
Ce înseamnă pentru tine?

A.O
Pregătire: Care este opinia ta?
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte
întrebările de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

NI
Întrebare:
Cum se stabileşte preţul produselor? Alege două produse pe care le-ai
cumpărat şi explică de ce merită preţul pe care l-ai plătit.
Răspuns
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

Recapitulare

Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor acumulate în această lecţie, citeşte întrebarea


de mai jos şi scrie răspunsul în spaţiul alocat.
JA

Întrebare
Cum se stabileşte valoarea unui bun sau a unui serviciu într-o economie
de piaţă? Foloseşte informaţii din cadrul lecţiei pentru a-ţi argumenta
răspunsul.
W.

Răspuns
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________

Economie aplicată 15
RG
În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Nu uita să ceri profesorului răspunsul după finalizarea lecţiei.

A.O
Întrebare
Din punct de vedere economic, cât câştigă o vedetă de cinema sau un atlet
profesionist, în comparaţie cu un muncitor obişnuit sau un fermier?

Cererea şi oferta: Ce înseamnă pentru tine?

NI
Cererea:
Diana îşi doreşte să fie antreprenor. Ea doreşte să îşi deschidă un magazin care să
se numească „Deserturi delicioase la Diana”, un magazin care are şanse să devină
foarte popular. Vrea să decidă ce preţ să pună prăjiturilor ei.
MA
Tabelul cererii
Numărul de prăjituri pe care le-ai
Preţ/prăjitură (lei)
cumpăra într-o săptămână
25
RO

20
15
10
5
3
JA

2
1
0 - Diana oferă cupoane
pentru prăjituri gratuite
W.


Defineşte cererea: __________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________

16
RG
Oferta: Câte ore ai lucra?
Eşti în vacanţa de vară şi ai foarte mare nevoie de bani. Ai cerut ajutor părinţilor
şi te-au refuzat. L-ai rugat pe fratele tău să te ajute şi te-a refuzat şi el. L-ai rugat
pe bunicul tău şi s-a prefăcut că nu a auzit ce spui. Se pare că nu ai nicio şansă.
Trecând prin faţa magazinului „Deserturi delicioase la Diana”, ai observat că

A.O
angajează muncitori sezonieri. Poate că aceasta este soluţia. Dacă munceşti, poţi
câştiga bani. În orice caz, Diana nu s-a decis cu cât să îşi plătească angajaţii pe oră.
Câte ore ai fi dispus să munceşti pe săptămână şi câţi bani ai cere pe oră? Nu uita,
chiar ai nevoie de bani şi nu ai altă soluție.

Tabelul ofertei
Numărul de ore pe care le-ai

NI
Salariu/oră (lei)
lucra într-o săptămână
25
20 MA
15
10
5
3
2
RO

1
0 - Diana angajează voluntari
care doresc să facă stagiu

Defineşte oferta: ___________________________________________________


JA

__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
W.

__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
WW

__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Economie aplicată 17
RG
Cererea şi oferta:
Preţul de echilibru al pieţei* (la benzină)
Preţul per litru

A.O
Ofertă

NI
Preţul de echilibru al pieţei
MA
RO

Cerere

Milioane de litri pe săptămână


JA
W.
WW

*
Preţul de echilibru al pieţei este acel preţ la nivelul căruia toate bunurile şi serviciile disponi-
bile pe piaţă vor găsi cumpărători.

18
Activitatea 3

RG
Cererea şi oferta: Jocul pieţei
Pregătire: Care este opinia ta?

A.O
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte
întrebările de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
Într-o economie de piaţă eficientă, poate o singură persoană sau o com-

NI
panie să aibă un impact semnificativ asupra preţului unui produs sau ser­
viciu? Argumentează.
Răspuns
______________________________________________________________
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

Recapitulare
Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor acumulate în această lecţie, citeşte întrebarea
de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
JA

Într-o economie de piaţă eficientă, poate o singură persoană sau o com-


panie să aibă un impact semnificativ asupra preţului unui produs sau servi­
ciu? Foloseşte informaţii din cadrul lecţiei pentru a argumenta răspunsul.
Răspuns
W.

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________

Economie aplicată 19
RG
În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Nu uita să rogi profesorul să îţi dea răspunsul corect la sfârşitul
lecţiei.

A.O
Întrebare
Tina este proprietara restaurantului „Hamburgeri la Tina”. Ea a observat că
afacerea ei se pliază pe curba tradiţională a cererii. Dacă scade preţul pro-
dusului, ce se va întâmpla cu numărul de porţii vândute şi cu venitul total?

Cererea şi oferta: Jocul pieţei

NI
Foaie contabilă
Bifează una dintre opţiunile de mai jos:
În jocul pieţei JA, eu sunt _____ cumpărător sau _____ vânzător.
Numărul de Preţul pe
MA
Preţul efectiv Numele părţii implicate în schimb
Câştig Pierdere
schimb card de schimb (cumpărătorul sau vânzătorul)
1
2
3
RO

4
5
6
7
8
9
JA

10
11
12
13
14
W.

15
Numărul Câştig Pierdere
total de total totală
schimburi ______ ______
WW

Suma finală câştigată sau pierdută:


Bifaţi una dintre următoarele opţiuni: _____ câştig sau _____ pierdere.

20
Activitatea 4

RG
Economiile, cheltuielile şi investiţiile
Pregătire: Care este opinia ta?
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte

A.O
întrebările de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
Care este cel mai sigur loc în care poţi economisi sau investi banii disponi­
bili? Varianta cea mai sigură aleasă se schimbă dacă opţiunea e pe termen
scurt sau lung?
Răspuns

NI
______________________________________________________________
______________________________________________________________

Recapitulare
MA
Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor acumulate în această lecţie, citeşte întrebarea
de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
Clasifică opţiunile de economisire şi de investiţie de mai jos, în ordine cres-
RO

cătoare, punând pe prima poziţie opţiunea cea mai sigură: aur, obli­ga­ţiuni,
certificate de depozit (CD), închirieri locuinţe.
Răspuns
______________________________________________________________
______________________________________________________________
JA

În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Asigură-te că soliciţi răspunsul după ce s-a predat lecţia.
W.

Întrebare
Fiecare dintre scenariile de mai jos este un exemplu de economisire, cheltu-
ială sau investiţie. Găseşte câte un tip de piaţă pentru fiecare scenariu care
denotă o ineficienţă a pieţei, cauzată de lipsa de informaţie. Explică apoi
WW

posibilele consecinţe dacă schimbul are loc în condiţii de acces inegal la


informaţie.

Economie aplicată 21
RG
a. Tamara vrea să îşi vândă maşina, dar contactul de pornire e stricat şi nu
îşi poate permite să-l înlocuiască. Dacă ar porni maşina înainte de sosi-
rea cumpărătorilor, aceştia nu vor şti că maşina are o defecţiune tehnică,
decât după încheierea tranzacţiei.
b. George lucrează pentru o firmă de consultanţă care se ocupă de fuziuni.

A.O
El ştie că o viitoare fuziune va creşte valoarea acţiunilor. Şi-a rugat un
prieten să cumpere un pachet de acţiuni pentru amândoi.
c. Ramona vrea să cumpere o maşină şi se documentează în acest sens,
folosindu-se inclusiv de informaţiile publicate într-o revistă pentru pro-
tecţia consumatorului.
d. Ştefan este directorul unei firme de brokeraj. Cel mai bun prieten al său
din facultate este directorul general al unei companii care are nevoie de
bani. Ştefan îi oferă bani, dacă îi permite ca firma de brokeraj să transmi-

NI
tă informaţii pozitive false şi să recomande cumpărătorilor să investeas-
că în afacerea sa aflată în declin.

Dobânda simplă: Profit din banii investiţi


MA
dobânda simplă = suma depusă x rată x termen
(situaţia în care după un an retragi suma câştigată ca dobândă)

Suma depusă (lei) Rată Termen Dobândă Total


10.000 10% 10 ani 10.000 20.000
RO

10.000 5% 10 ani 5.000 15.000


20.000 10% 10 ani 20.000 40.000
10.000 12% 10 ani 12.000 22.000
50.000 10% 10 ani 50.000 100.000
10.000 10% 20 ani 20.000 30.000

totalul = suma depusă + dobânda


JA

Suma depusă este suma de bani pe care o investeşti.


Rata este rata dobânzii promisă de bancă ca profit din banii investiţi.
Dobânda este venitul câştigat atunci când laşi pe altcineva să se folosească de
capitalul tău financiar pentru o perioadă de timp.
W.

Termenul este durata pentru care ai convenit să laşi banii în cont.

Dobânda compusă
(situaţia în care suma câştigată ca dobândă se adaugă la suma depusă iniţial)
WW

Suma depusă (lei) Rată Termen Dobândă Total


10.000 10% 10 ani 15.937,42 25.937,42
10.000 5% 10 ani 6.288,94 16.288,94

22
RG
Risc vs. câştig
Explicaţii Exemple
Banii investiţi în această categorie implică Articole de colecţie, precum monede, timbre,

A.O
un grad ridicat de risc sau pierderi parţiale antichităţi şi reviste vechi de benzi desenate.
sau totale. Cu toate acestea, dacă investiţiile Imobiliare. Pachete de acţiuni cu o rată fo­
sunt majore, veniturile vor fi mari. În ma­ arte mare de creştere, obligaţiuni şi fonduri
joritatea situaţiilor, se recomandă ca aceas­ mutuale. Comercializare acţiuni/valută şi
ta să fie cea mai mică parte a unui plan de tranzacţii/opţiuni pentru pachete de acţiuni.
investiţii general. Pieţe noi sau emergente. Metale şi pietre
preţioase.

NI
Venituri rezultate din imobiliare, cum
Banii investiţi în această categorie au Risc ridicat, ar fi închirierea de apartamente.
un grad moderat de câştig, dar şi de cu posibile Acţiuni deţinute în cadrul unor
pierdere. De cele mai multe ori, câştiguri mari companii renumite cotate la
se recomandă ca un investitor
MA bursă şi pachete de acţiuni
să analizeze atent situaţia, cu un capital substanţial.
Risc mediu sau Acţiuni cu creştere mo­
înainte de a in­ vesti în
moderat, cu un grad derată, obligaţiuni şi
această cate­gorie. mare de câștig, pe fonduri mutuale.
termen lung
RO

Risc redus,
cu rate reduse de câştig

Aproape niciun risc, cu venituri scăzute sau nule


JA

Banii investiţi în această categorie prezintă un Obligaţiuni de economisire.


grad scăzut sau nul de pierdere. Cu toate aces­ Obligaţiuni la fonduri mutuale.
tea, rata venitului este de obicei scăzută. Este Obligaţiuni guvernamentale.
considerată o formă mai sigură de investiţie Obligaţiuni ale corporaţiilor.
W.

decât cele cu un grad ridicat de risc, însă oferă o


rată scăzută de venit.
Banii investiţi, utilizaţi sau încadraţi în această
categorie prezintă un risc scăzut sau zero din Lichidităţi şi depozite. Bonuri de tezaur.
punctul de vedere al pierderilor. Cu toate aces­ Fonduri financiare de piaţă sau certificate
WW

tea, rata venitului este, de obicei, scăzută sau de depozit. Asigurări.


zero. Această categorie este unică, deoarece
banii pot fi disponibili imediat (lichizi).

Economie aplicată 23
Activitatea 5

RG
Rolul guvernului pe piaţă
Pregătire: Care este opinia ta?

A.O
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte
întrebările de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
Numeşte cel puţin o situaţie în care guvernul ar trebui să furnizeze un bun
sau un serviciu, în locul unei firme. Dă exemple concrete.
Răspuns

NI
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

Recapitulare
RO

Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor acumulate în această lecţie, citeşte întrebarea


de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
JA

Ce criterii ar trebui să utilizeze o societate pentru a decide ce bunuri şi servi-


cii să fie furnizate de sectorul public? Foloseşte informaţii din cadrul lecţiei
pentru a argumenta răspunsul.
Răspuns
______________________________________________________________
W.

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________
______________________________________________________________

24
RG
În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Nu uita să soliciţi răspunsul după lecţie.

A.O
Întrebare
Deşi nevoia de a se construi noi drumuri este evidentă, proprietarii de case
care locuiesc în zona învecinată, precum şi companiile private rar aleg să
construiască un drum. Unul sau mai mulţi dintre termenii prezentaţi mai
jos încearcă să explice acest fenomen. Arată cuvintele care sunt corelate şi
foloseşte-le în scris, argumentând modul în care se leagă între ele.
a. Monedă elastică

NI
b. Indicele PIB
c. Nonexcluziune
d. Concurenţă MA
Public şi privat
Exerciţiu
Instrucţiuni: Pentru fiecare dintre termenii de mai jos, alege definiţia care ţi se
RO

pare că îl ilustrează cel mai bine. Pune litera în căsuţa liberă.

Termeni
______ 1. Sector public
______ 2. Sector privat
______ 3. Bunuri publice
JA

______ 4. Bunuri private

Definiţii
A. Ceva ce se consumă individual şi prin urmare poate fi produs în
W.

regim privat, pentru vânzare şi profit, fiindcă cei care nu plătesc pot fi
împiedicaţi să aibă acces la bunul respectiv.
B. Ceva ce, odată furnizat, este disponibil pentru toţi, fără costuri supli-
mentare.
C. Parte a economiei care implică firme şi gospodării.
WW

D. Parte a economiei care implică tranzacţii guvernamentale.

Economie aplicată 25
RG
Tabelul clasificării în public şi privat
Completează tabelul de mai jos. Notează dacă fiecare bun sau serviciu este mai
mult public, privat sau furnizat de ambele sectoare. Apoi, notează dacă fiecare
dintre acestea este un exemplu de nonconcurenţă sau de ilegalitate (problema
călătorului clandestin).

A.O
Exemplu de Exemplu de
Bun sau serviciu Public/privat/ambele nonconcurenţă ilegalitate
(da sau nu) (da sau nu)
Respectarea legii
Pizza
Pompieri

NI
Colectarea gunoiului
Educaţie
Rachetă de tenis MA
Autostradă
Maşini
Judecătorie
Nonconcurenţă: utilizarea de către o persoană a unui bun sau serviciu fără a-i
afecta pe ceilalţi.
RO

Ilegalitate/problema pasagerului clandestin: situaţie în care o persoană bene­


ficiază de un bun sau serviciu (de ex.: o călătorie cu autobuzul) fără a plăti (fără a
cumpăra bilet).
JA
W.
WW

26
Activitatea 6

RG
Banii, inflaţia şi indicele
preţurilor bunurilor de consum

A.O
Pregătire: Care este opinia ta?
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte
întrebările de mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare

NI
Dacă o ţară suferă de pe urma inflaţiei ridicate, ce măsuri ar trebui să ia gu-
vernul?
Răspuns
______________________________________________________________
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

Recapitulare
Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor aflate în această lecţie, citeşte întrebarea de
mai jos şi notează răspunsul în spaţiul alocat.
JA

Întrebare
Dacă o ţară suferă de pe urma unei inflaţii ridicate, ce măsuri ar trebui să ia
guvernul cu privire la masa monetară? Foloseşte informaţii din cadrul lecţiei
pentru a argumenta răspunsul.
Răspuns
W.

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________
______________________________________________________________

Economie aplicată 27
RG
În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Nu uita să soliciţi răspunsul după lecţie.

A.O
Întrebare
Tudor şi Simona sunt falsificatori de bani. Ei produc o cantitate mare de bani
falşi şi îi folosesc pentru a achiziţiona o ambarcaţiune restaurată. Fostul pro-
prietar al ambarcaţiunii îşi plăteşte angajaţii cu bani lichizi, fiecare dintre
aceştia cumpărându-şi bunuri de uz personal şi servicii, fără probleme. Dacă
banii ar fi acceptaţi oriunde pentru cumpărături şi nimeni nu ar avea neca-
zuri, ar exista vreo sancţiune pentru această infracţiune? Argumentează.

NI
Calcularea indicelui preţurilor bunurilor de
consum (IPBC*)
MA
Instrucţiuni: (Poţi folosi un calculator)
• Adună totalul cheltuielilor pentru cele patru produse pentru luna de
bază (lapte, chirie, benzină, filme).
• Adună totalul cheltuielilor pentru cele patru produse pentru aceeaşi
RO

lună, anul următor.


• Află care este indicele preţurilor bunurilor de consum folosind
următoarea formulă:

IPBC = costuri actuale pe lună (CNL) (aceeaşi lună, anul următor)


împărţite la costurile lunii de bază (CLB) x 100
JA

Sau, simplu:
W.

IPBC = CNL/CLB x 100

*
Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPBC) este un indice numeric care măsoară preţul mediu
WW

al bunurilor şi serviciilor de larg consum achiziţionate per familie.

28
RG
Date coş cumpărături

Aceeaşi lună, anul


Oraş Luna de bază
următor
Bucureşti Lapte 18 20

A.O
Chirie 900 925
Benzină 120 130
Filme 30 32
Total lei lei_____ lei_____

IPBC = CNL/CLB x 100 IPBC la Bucureşti = _____________________

NI
Cluj-Napoca Lapte 17 19
Chirie 800 800
Benzină MA 125 140
Filme 28 32
Total lei lei_____ lei_____

IPBC = CNL/CLB x 100 IPBC la Cluj-Napoca = __________________

Constanţa Lapte 16 18
RO

Chirie 850 875


Benzină 115 125
Filme 32 35
Total lei lei_____ lei_____

IPBC = CNL/CLB x 100 IPBC la Constanţa = ____________________


JA

Timişoara Lapte 19 20
Chirie 700 750
Benzină 125 130
W.

Filme 25 30
Total lei lei_____ lei_____

IPBC = CNL/CLB x 100 IPBC la Timişoara = ____________________


WW

Economie aplicată 29
RG
Calcularea IPBC
Formula generală pentru calcularea valorii totale a IPBC pentru cele patru oraşe
este aceeaşi.

A.O
• Adună totalul cheltuielilor pentru cele patru oraşe pentru luna de bază.
• Adună totalul cheltuielilor pentru cele patru oraşe pentru aceeaşi lună,
anul următor.
• Află care este indicele preţurilor bunurilor de consum folosind urmă­
toarea formulă: IPBC = costuri actuale pe lună (CNL) (aceeaşi lună, anul
următor) împărţite la costurile lunii de bază (CLB) x 100

NI
Sau, simplu:

MA
IPBC = CNL / CLB x 100

Calcularea indicelui preţurilor de consum pentru cele patru oraşe:


RO

Cost lună de bază: _____ + _____ + _____ + _____ = __________

Cost aceeaşi lună, anul următor: ____ + ____ + ____ + ____ = ________
JA

IPBC general pentru cele patru oraşe: _____ / _____ = _____ x 100 = ________
W.
WW

30
Activitatea 7

RG
Comerţul internaţional
Pregătire: Care este opinia ta?

A.O
Instrucţiuni: Pe baza cunoştinţelor pe care le ai la începutul acestei lecţii, citeşte
întrebările de mai jos şi scrie răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
Din punct de vedere economic, ţările sunt mai mulţumite atunci când
îşi păstrează bunurile pentru consum intern, sau când fac schimb in­ter­

NI
naţional?
Răspuns
______________________________________________________________
MA
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
RO

Recapitulare
Instrucţiuni: Pe baza informaţiilor acumulate în această lecţie, citeşte întrebarea
de mai jos şi scrie răspunsul în spaţiul alocat.

Întrebare
JA

Din punct de vedere economic, ţările sunt mai mulţumite când îşi păstrează
bunurile pentru consum intern, sau când fac schimb internaţional? Foloseşte
informaţii din cadrul lecţiei pentru a argumenta răspunsul.
Răspuns
W.

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
WW

______________________________________________________________

Economie aplicată 31
RG
În timpul liber
Următoarea întrebare nu se va discuta în clasă; este o provocare căreia îi poţi da
curs în timpul liber. Asigură-te că soliciţi răspunsul după ce s-a prezentat lecţia.

A.O
Întrebare
Ţara X a cercetat şi a aflat cele de mai jos, comparându-şi productivitatea cu
ţările vecine.

Producţia de rulmenţi Producţia de şuruburi


ţara X 100 tone 23 tone

NI
ţara Y 70 tone 17 tone

Descoperind o productivitate superioară, atât la producţia de rulmenţi, cât şi la cea


MA
de şuruburi, un consilier al ţării X recomandă stoparea oricărei forme de schimb cu
ţara Y pentru a-şi asigura satisfacerea nevoilor cât mai mult prin resurse interne.
Folosind termeni precum avantaj absolut şi avantaj comparativ, argumentaţi de
ce consilierul se înşală şi explicaţi ce ar trebui să facă ţara X.
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
RO

__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
JA

__________________________________________________________________
W.
WW

32
RG
Glosar
Asimetria informaţiei Concurenţă

A.O
Ineficienţă de piaţă care se produce Piaţa în care există numeroşi cum­
atunci când una dintre părţile impli- părători şi vânzători.
cate într-un posibil schimb posedă mai
multe informaţii, având un avantaj in- Dobândă
corect, care duce la lipsa de încredere Venit câştigat atunci când laşi pe altci-
în cadrul interacţiunii. neva să se folosească de capitalul tău
financiar.

NI
Avantaj absolut
Abilitatea unei persoane sau a unei ţări Economie
de a produce un bun la un cost mai Ştiinţă care se ocupă cu studiul modu­
scăzut decât o altă persoană sau ţară.
MA lui în care oamenii, fie individual, fie
în grup, decid să utilizeze resurse limi-
Avantaj comparativ tate pentru a-şi satisface nevoile şi do­
Abilitatea unei persoane sau a unei rinţele.
ţări de a fabrica un produs la un cost
de oportunitate mai scăzut decât altă Economie condusă de guvern
persoană sau ţară. Sistem economic în care statul deţine
majoritatea resurselor şi a produselor.
RO

Bun privat
Lucru care se consumă individual şi, prin Economie de piaţă
urmare, poate fi produs în regim privat Economie care se bazează pe schimbul
pentru vânzare şi profit, fiindcă cei care liber, determinat de cerere şi ofertă.
nu plătesc pot fi excluşi de la uz.
Ilegalitate/problema pasageru-
lui clandestin
JA

Bun public
Lucru care, odată furnizat, este dis­po­ Situaţie în care o persoană beneficiază
nibil tuturor, fără costuri suplimentare. de un bun sau serviciu (de ex. o că­lă­
torie cu autobuzul) fără a plăti (fără a
Cerere cumpăra bilet). Comportamentul de tip
W.

Cantităţi dintr-un anumit produs sau pasager clandestin va produce un eşec


serviciu pe care consumatorii sunt al pieţei, iar furnizarea privată a bunului
dispuşi şi pot să le cumpere la diferite public nu este eficientă.
preţuri, într-o anumită perioadă.
WW

Economie aplicată 33
RG
Indicele preţurilor bunurilor de Preţul de echilibru al pieţei
consum Preţul la care cantitatea de bunuri
Indice care măsoară preţul coşului de furnizată este egală cu cantitatea so­li­
cumpărături pentru 300 de produse pe citată.
care consumatorii le cumpără în mod
Proprietate privată

A.O
curent.
Economie de piaţă în care majoritatea
Inflaţie resurselor şi a produselor sunt proprie­
Creştere generalizată a preţurilor. tate individuală sau a firmelor, adică
aparţin persoanelor sau companiilor,
Monedă standardizată nu statului.
Bani standardizaţi, acceptaţi de co-
mun acord, ca mijloc de schimb între Rata inflaţiei

NI
cumpărători şi vânzători, într-o econo- Procentul de variaţie a nivelului pre­
mie de piaţă. ţurilor, într-un interval de timp.
Nonconcurenţă Schimbare procentuală
MA
Utilizarea de către o persoană a unui Măsurarea unei diferenţe procentuale
bun sau serviciu, fără a-i afecta pe cei­ într-un interval de timp.
lalţi.
Sector privat
Ofertă Parte a economiei care înseamnă com-
Cantitate de bunuri sau servicii pe panii şi gospodării private.
RO

care producătorii sunt dispuşi să le


vândă la diferite preţuri, într-o anumită Sector public
perioadă. Parte a economiei care implică
tranzacţii guvernamentale.
Participarea limitată a statului
Economie de piaţă în care guvernul Sistem economic
se implică într-un mod foarte limi- Grupurile dintr-o societate care con-
JA

tat, prin monitorizare şi sprijin, atunci tribuie la producţia, distribuţia şi con-


când există disfuncţionalităţi majore sumul de bunuri şi servicii. Ansamblul
pe piaţă. principiilor care guvernează funcţio­na­
rea economiei.
Pieţe disponibile
W.

Economie de piaţă cu locuri şi mijloace Utilitate


deschise şi accesibile, în care se pot Satisfacţia pe care cineva o are în le­
întâlni şi face schimb cumpărătorii şi gătură cu folosirea unui bun.
vânzătorii.
WW

34
WW
W.
JA
RO
MA
NI
A.O
RG
Programele Junior Achievement

RG
în România

A.O
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

Noi înșine
Familia mea
Comunitatea noastră
Orașul nostru

NI
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL

Economia noastră MA
Resursele noastre
Este afacerea mea!*
Finanțele mele!
Economia și succesul
Prevenirea abandonului școlar: Este profesia mea!
Sănătate. Viață activă
RO

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL

Economia afacerilor - studii de caz


Mini-compania*
ISBN 978-606-8942-32-2
JA

Finanțe personale și servicii financiare


942322
Economie aplicată
Succesul profesional*
786068

Alimentație sănătoasă. Sport. Prevenție


W.

* Programul include opțional Proiect / Eveniment internațional.


WW

LEGENDĂ
F /JuniorAchievementRO
Dezvoltarea abilităților pentru viață
Educație antreprenorială
T @jaromania
Educație financiară G /+JuniorAchievementRomâniaBucurești
Educație economică L /company/junior-achievement-ro
Educație pentru orientare profesională
Educație pentru sănătate www.jaromania.org