Activitatea 2.2.

b Accentele demersului didactic – experiențe la clasă

Competentele specifice se formeaza pe parcursul unui an de studiu, sunt derivate din

competentele generale. Continuturile invatarii sunt mijloace prin care se urmareste
formarea competentelor specifice. Există o colerație între conținuturi si competentele
specifice fapt care permite cadrului didactic sa realizeze o conexiune intre ceea ce se invata
si scopul pentru care se invata.

PAȘII PE CARE ÎI URMĂRESC ÎN PROIECTAREA UNUI DEMERS DIDACTIC SUNT

URMĂTORII:

1. Studierea atentă a programei școlare;

2. Elaborarea planificării calendaristice;
3. Proiectarea unității de învățare;
4. Pentru fiecare temă din unitatea de învățare se stabilesc competențele
specifice;
5. Se stabilesc competențele specifice pentru tema respectivă;
6. Scopul demersului didactic;
7. Alegerea metodelor și mijloacelor de învățământ;
8. Stabilirea modalităților de evaluare;
9. Alocarea timpului necesar parcurgerii unității de învătare

    Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa

anticipeze etapele si modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului
instructiv-educativ.

    Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o

serie de întrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce
trebuia facut a fost facut ?

    Raspunsul la aceste întrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii

activitatii didactice.

    Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre

profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Noile programe scolare sunt centrate
pe competente specifice si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa
într-o anumita perioada de timp. În acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de
ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele
disciplinelor înrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze
demersul didactic, tinând seama de specificul elevilor carora li se adreseaza.
    Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza
elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe
parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi:

             a. anuale - se întocmesc pe un an de studiu;

             b. semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.

    Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:

             1. identificarea unitatilor de învatare;

             2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare;

             3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice -

continuturi

             4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de învatare.

    O unitate de învatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta

urmatoarele caracteristici:

              - determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea

unor obiective competente specifice;

              - este unitara din punct de vedere tematic;

              - se desfasoara în mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

              - se finalizeaza prin evaluare.