Activitate 1.3.1.

Proiectarea demersului didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate desfășurată de profesor menită să

anticipeze etapele și modalitățile de organizare și de desfășurare concretă a procesului
instructiv-educativ.

Pentru realizarea unei proiectări didactice corecte, profesorul trebuie să răspundă la o

serie de întrebări: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi ști dacă am
realizat ceea ce mi-am propus?Răspunsul la aceste întrebări reprezintă de fapt, o
conturare a etapelor proiectării activității didactice.

Proiectarea demersului didactic pentru o disciplină presupune:

                     1. studiul programei scolare;

                     2. planificarea calendaristică;

3. proiectarea unităților de învățare;

                     4. proiectarea activității didactice (a lecției).

            Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactică presupune următorul algoritm:

1.      Stabilirea competențelor

Competențele  sunt elementele cele mai importante în realizarea proiectării

didactice.Acestea sunt precizate în programele școlare, programe ce sunt caracterizate ca
documente oficiale și obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie să aibă în vedere, în
primul rând, competențe care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a
programei scolare și care va constitui temeiul realizării evaluării naționale (capacitate și
bacalaureat).  De asemenea, competențele trunchiului comun vor contribui la conturarea
profilului de formare la sfârșitul învătământului obligatoriu. Pe de altă parte, în funcție de
deciziile care se vor lua la nivelul fiecărei clase, cadrele didactice trebuie să țină cont de
competențele care conturează curriculum extins, în cazurile claselor capabile de
performanță în anumite domenii, ale unei motivații superioare pentru aceste discipline.

2.      Selectarea și organizarea conținuturilor de învățare.

Aceastăetapă constă în selectarea și organizarea conținuturilor în concordanță cu

obiectivele educaționale urmărite. Activitatea instructiv-educativă trebuie să fie
centratăpe competențe și nu pe conținuturi, conținuturile reprezentând o punte de
legătură între obiective si elevi. Un rol important în selectarea și organizarea
conținuturilor îl constituie identificarea unităților de învățare. Plecând de la identificarea
unităților de învățare trebuie delimitat, stabilit și ordonat unitățile structurale (capitole,
subcapitole, lecții). De asemenea, trebuie să se țină seama de subiectele pentru fiecare
lecție, prelucrând si ordonând logic noțiunile în concordanță cu posibilitățile de asimilare
ale elevilor și cerințele demersului educațional.

3.      Alegerea strategiilor de predare-învățare.

Strategiile de predare-învățare privesc modul de organizare și conducere a actului

didactic prin concordanța si îmbinarea eficientă a conținutului învățarii cu metodelor de
învățare, cu mijloacele didactice, cu formele de organizare ale procesului instructiv-
educativ în vederea atingerii obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice
trebuie să se tină cont de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor,
precum și de tipul de lecție abordat.

4.      Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.

Această etapă  reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ.

           Proiectarea demersului evaluativ va avea în vedere momentul în care se realizează

evaluare (la începutul procesului de predare-învățare, pe parcursul derulării sale sau la
sfârșitul demersului), dar și metodele și tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de
realizare a evaluării va avea ca finalitate asigurarea unui feed-back de calitate atât pentru
elevi, cât și pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrării informațiilor obținute, își vor
regla modul de desfășurare a demersului didactic.

În privința instrumentelor de evaluare se pun câteva întrebări:

·        Care sunt competențele generale și cele specificeale programei școlare pe care 

trebuie să  le realizeze elevii ?

·        Care sunt performanțele minime, medii și superioare pe care le pot atinge

elevii,pentru a demonstra căau atins aceste competențe ?

·        Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea ?

·        Când si în ce scop evaluez ?

·        Pentru ce tipuri de evaluare optez ?

·        Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?

·        Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai
variate,astfel încât evaluarea sa fie cât mai obiectivă și relevantă ?
·        Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a
elimina eventualele blocaje constante în formarea elevilor și pentru a asigura progresul
scolar al fiecăruiadintre ei ?

Răspunsul la aceste întrebări trebuie să conducă la evidențierea progresului înregistrat de

elevi, atingându-se în aceste fel competențele propuse în programa școlară.