În activitatea fiecărui profesor, unitatea de învăţare constituie nucleul proiectării

didactice sintetizând conceptul de demers didactic personalizat. Temele stabilite sunt preluate din
lista de conţinuturi a programei, dar pot fi prezentate sub aspectul unor formulări originale, ceea
ce reflectă o înţelegere profundă de către profesor a scopurilor învăţării şi a unităţilor de conţinut.
Astfel, atenția profesorului față de această chestiune trebuie să fie crescută.
Avantajele acestui tip de proiectare sunt multiple, de vreme ce demersurile procesului
presupun, ca pe baza indicațiilor din planificare, să se realizeze detalierile pe orizontală,
ierarhizând activitățile în succesiunea derulării lor prin raportare la competențe specifice.
Totodată sunt specificate și resursele necesare bunei desfășurări a procesului instructiv-educativ.
Între punctele forte ale proiectării pe unității de învăţare putem aminti și:
- conținuturile sunt grupate tematic, astfel încât oferă o perspectivă clară;
-învățarea-activă (elevul-actor), astfel că elevul își fixează mai bine noțiunile;
-mobilizarea unui ansamblu de resurse integrate (elevul-implicat);
Așadar, în proiectarea eficientă a acestui demers trebuie să se țină cont de mai multe aspecte,
respectiv:
 centrarea pe competențe și nu pe conținuturi;
 implicarea în proiectarea didactică a următorilor factori: competențe (De ce?), activități
(Cum?), resurse ale activității (Cu ce?), resurse de evaluare (Cui?);
 identificarea resurselor educaționale necesare;
 identificarea tipurilor de activități optime;
 identificarea strategiilor și secvențelor de evaluare și repartizarea lor în timp;
Putem concluziona că importanța proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare
rezidă în faptul că îl centrează pe elev, cu accent pe formarea compețentelor specifice.