Evaluarea finală aplicată la sfârșitul unui semestru

Aceasta are caracter sumativ, de constatare a nivelului achizițiilor elevilor la finalul

acelei unități, dar și caracter formativ, deoarece informațiile primite duc la aplicarea unor
măsuri ameliorative imediate. Etape de realizare:
 identificarea conținuturilor reprezentative;
 elaborarea matricei de specificații corespunzătoare unității de învățare alese
 construirea itemilor de evaluare;
 construirea testului de evaluare;
 redactarea baremului de corectare;
 aplicarea probei de evaluare;
 înregistrarea si prelucrarea datelor realizata cu ajutorul matricei de evaluare;
 stabilirea activităților ameliorative.

A. Citiţi, cu atenţie, următoarele trei surse istorice: 40 puncte

I. ,, Alexandru cel Mare a murit… la vârsta de 32 de ani şi opt luni. A domnit între 334-324 î. Hr.
Era un bărbat cu o statură foarte frumoasă, foarte viguros, foarte ager şi îndrăzneţ ca nimeni altul;
căuta cu patimă orice prilej de slavă şi se avânta nebuneşte în mijlocul primejdiei. Singurul lucru care
îi făcea imensă plăcere era lauda… Se pricepea de minune să înduiască oastea, să o înzestreze cu arme
şi cu echipament. Şi mai avea darul de a şti cum să-şi îmbarbăteze oamenii, umplându-le cugetele de
nădejde şi spulberând frica din ei, în momente grele, prin exemplul propriei îndrăzneli.”
(Arianus, Expediţia lui Alexandru Macedon în Asia)

II. ,,Alexandru a cucerit Imperiul Persan. El voia să elibereze cetăţile greceşti din Asia Mică
dar mai ales să realizeze fapte eroice, comparabile cu cele ale lui Ahile şi să pună stăpânire pe
bogăţiile regelui persan. Antrenând pe greci şi macedoneni în expediţii războinice lungi şi
grele în Asia şi Africa, voia să reînvie vremurile legendare, homerice, de mult apuse. După
cucerire, arhitectura, arta şi gândirea greacă au pătruns în cele mai îndepărtate provincii ale
Orientului.”
(coord. M. Rangu, Caiet de aplicaţii practice la istorie, clasa a V-a, Suceava, 2008)

III. „ Pe timpul scurtei sale domnii, Alexandru Macedon a construit minunate oraşe, cel mai vestit
fiind Alexandria din Egipt, a înfiinţat biblioteci, muzee, a fost primul care a construit o grădină
zoologică, la îndemnul profesorului său, Aristotel. Cel mai important a fost răspândirea culturii şi
civilizaţiei greceşti printre popoarele persane”
( V. Bălăţoiu, C. Vlad, Ghidul profesorului de istorie pentru clasa a V-a, Ed. ALL
EDUCAŢIONAL, 1999)

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:

1. Cel mai vestit oraş construit de Alexandru Macedon era Alexandria din:
a. Egipt b. Africa c. Grecia 4 puncte
2. Evenimentele prezentate în sursele II şi III prezintă răspândirea culturii greceşti în:
a. Occident b. Orient c. Mesopotamia 4 puncte
3. Câţi ani a domnit Alexandru cel Mare:
a. 32 b. 20 c. 10 4 puncte
4. Cel mai celebru profesor a lui Alexandru Macedon a fost:
a. Ahile b. Aristotel c. Filip al II-lea 4 puncte
5. Portretul fizic şi moral a lui Alexandru cel Mare este ilustrat în sursa:
a. I b. II c. III 4 puncte

B. Stabiliţi corespondenţa între cele două coloane care prezintă vechile popoare ale
Orientului Antic şi zonele lor de apariţie: 40 puncte

1. Asirieni a. Fluviul Galben

2. Chinezi b. Valea Nilului
3. Egipteni c. Valea Indusului
4. Indieni d. Valea Tigrului şi Eufrat
5. Evrei e. Pod. Iranului
6. Perşi f. Valea Iordanului
7. Hitiţi g. Pod. Anatoliei
8. Fenicieni h. Estul M. Mediterane
1......; 2.....; 3......; 4......; 5.....; 6....; 7......; 8......

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se acordă 20 puncte din oficiu.

A. Câte 8 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1 – a; 2 – b; 3 – c; 4 – b; 5-a.

(8p.x5= 40 puncte)
B. Câte 2,5 puncte pentru stabilirea următoarelor corespondenţe: 1-d; 2-a; 3-b; 4-c; 5-f; 6-e;
7-h; 8-g.
(5px8= 40 de puncte)

MATRICEA DE SPECIFICAŢIE

1.1 Utilizarea 3.3 Localizarea 3.5 Stabilirea 3.6 Utilizarea 4.2 Utilizarea
COMPETENŢE termenilor în timp şi în unor informaţiilor surselor
specifici spaţiu a faptelor asemănări şi a istorice istorice în
cronologiei, istorice din unor deosebiri selectate dintr- vederea
Preistoriei şi Antichitate, pe între o sursă ilustrării
epocii antice, baza surselor civilizaţiile istorică, într-o unui fapt
în diferite istorice. Antichităţii, pe expunere istoric.
situaţii de baza surselor scrisă, sau
comunicare istorice date. orală.
Conţinuturi scrisă sau
orala.
Popoarele X X X
Orientului
Antic
Lumea greacă X X X
în secolul al V-
lea
Alexandru cel X X
Mare
Ce am vizat? – verificarea însușirii competențelor specifice precizate la începutul
semestrului.

Ce rezultate am obținut?

Nota obţ. Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Nr. elevi:30 0 1 2 4 9 8 6

Cei mai mulți dintre elevi au reușit să obțină un punctaj foarte bun, astfel încât putem
concluziona că au fost atinse competențele specifice precizate.

Ce decid pe mai departe, pe baza a ceea ce am aflat la evaluare?

Cum evaluarea finală (sumativă) se realizează la finalul unei perioade de învățare

(semestru, an,) sau la sfârșitul unei unități de învățare, acest tip de evaluare furnizează
informații despre nivelul de pregătire al elevilor la sfârşitul etapei respective. Prin urmare,
profesorul reușește să verifice nivelul de competențe dobândite de elevi într-o perioadă mai
lungă de instruire. După analiza răspunsurilor furnizate de elevi şi identificarea eventualelor
vulnerabilităţi, profesorul îşi poate regla demersul didactic pentru perioada următoare, atât
prin introducerea unor activităţi de învăţare atractive, cât și prin strategii didactice, metode,
mijloace care să asigure îmbunătățirea procesului didactic și fomarea competențelor
specifice.