4 ffiiLi

.,','iu&
'{'

"ffi

&{

*
€

i,

Acesta era rdguqit qi nu putea rosti "ham-ham" ca toti ceilal1i cdini. Bietul de el fusese
finut in
cas6, l6ngd qemineul cdlduros, dar fiindcd a fost datafard,,rdguqise.
- Soarele te va topi intr-o bund zi.L-amvdzutiarna trecutS. L-a pus pe fuga qi pe celdlalt Om
dezdpadd,. La fel qi acum doud ierni. Te du, te du, tofi se duc intr-o zi!
- Nu te inteleg, prietene! ii spuse Ornul de zdpada. nedumerit. Obiectul acela de sus md va
pune pe fug[? Dar nu demult el fugea din fala mea, chiar dacd acum s-a furigat pe partea cealaltd.
- Habar nu ai de nimic! i-a rdspuns dulaul. Nici nu md mir, fiindca de-abia ai prins viafd. Ce
vezituacolo este luna, iar cel pe care l-arvdzutinainte era soarele. Acesta va veni din nou mdine gi
cu siguranld te va pune pe fuga! Ai sd ajungi apd la marginea qanfurilor! Ascultd
ce i1i spun, vremea se schimbS, fiindcd tare md mai dor incheieturile.
$tiu sigur cd aqa va fi.
- Nu mai inleleg nimic ! se gAndea Omul de zdpada. Dar cred cd vorbeqte despre lucruri foarte
neplScute. Iar cel cdruia cAinele ii spune "soare" nu-mi este prieten. Simt asta!
- Te du! Te du! aldtratdulSul, apoi s-a risucit de trei ori gi s-a dus la culcare in cuqca sa.