Pregatirea si sustinerea unei prezentari orale

Caracteristici
- uzual expunerea orala face apel la mijloace vizuale de prezentare: planse, folii
- planul de prezentare este organizat asemanator cu planul unei lucrari scrise
- timpul limitat impune o restrictie de dimensiuni a textului
- este necesara concentrarea pe doua – trei idei fundamentale, fara a se incerca expunerea
cat mai multor informatii intr-o maniera accelerata

Organizarea
- introducerea: explica scopul lucrarii
- material si metoda: se impune limitarea la elementele esentiale
- rezultatele: partea cea mai importanta careia i se aloca durata cea mai mare din timpul
expuneri
- comentariile: sunt reprezentate de doua - trei puncte care subliniaza elementele de
originalitate aduse si / sau directiile de cercetare deschise

Modalitatea de prezentare
- vorbirea libera, privind auditoriul
- cateva note scrise, ca suport
- un ritm lent, cu o tonalitate coborata la inceputul fiecarei fraze
- o atitudine calma
- utilizarea indicatorului luminos cand este cazul
- repetitii pentru formarea unui stil si incadrarea in timp
- anticiparea posibilelor intrebari pentru a putea formula raspunsuri rapid, clar si precis

Realizarea materialului
- elaborarea textului / planselor
- conceperea prezentarii in intregime (comentarea fiecarei planse cu evidentierea
elementelor de legatura dintre ele)
- reevaluarea textului urmata de eventuale modificari
- stabilirea materialului adecvat pentru timpul expunerii (10 minute pentru maxim 12
planse)
- utilizarea de grafice si tabele asigura concizia expunerii si economisirea de timp

Recomandari
- rezultatele de tip similar trebuie prezentate in acelasi stil
- textul trebuie sa fie scurt si sistematizat, punctand etapele prezentarii, permitand o
expunere libera (nu o lectura)
- sa se scrie 8-10 linii de text, cu 7-8 cuvinte pe rand (format A4 landscape)
- fiecare plansa sa aiba titlu / subtitlu
- figurile si graficele sa aiba legende / titluri
- sa se evite sufocarea cu date organizate in tabele
- sa fie gata cu cateva zile inainte de expunere

1
Etape:

Stabilirea obiectivelor

Ce efect dorim sa producem asupra audientei? Vrem sa informam? Vrem sa convingem?

Sa modificam idei, atitudini, comportamente?

Evaluarea auditoriului

In functie de auditoriu stabilim cantitatea de informatie pe care o vom transmite sau

mijloacele de persuasiune pe care le vom utiliza.

Schitarea unui plan cu maxim patru-cinci idei

Ideile pot fi ordonate in mai multe moduri:

- in ordine cronologica

- de la cauza la efect

- de la problema la solutie

Colectarea de date pentru fiecare dintre idei

Formularea prezentarii

Se recomanda utilizarea propozitiilor scurte, simple si concise.

Structura introducere — cuprins — incheiere este un ghid util in organizarea unei

prezentari. Este indicat ca introducerea si incheierea sa reprezinte 10-15% din prezentare.

Nu trebuie omise legaturile dintre idei (recomandarea este valabila si pentru formularea
unui text scris si cu atat mai mult pentru o prezentare orala).

Trecerea de la o idee la alta nu trebuie sa-l puna in dificultate pe cel care urmareste textul.

2. Sfaturi pentru a castiga si mentine atentia auditoriului

Alegem un grad de redundanta mai ridicat decat daca am face aceeasi prezentare in scris.
In comunicarea orala, in general, receptorul nu se poate intoarce la o secventa anterioara
a mesajului pentru a o mai asculta o data. El trebuie sa inteleaga mesajul de la prima
ascultare - din aceasta cauza in exprimarea orala este necesar un grad mai mare de
redundanta decat in cea scrisa.

Repetitiile sunt necesare pentru ca auditoriul sa poata urmari prezentarea, sa inteleaga si

sa retina.

2
Este bine sa ne organizam prezentarea dupa urmatorul principiu: mai intai comunica-le la
ce urmeaza sa se refere prezentarea, apoi prezinta continutul, iar la sfarsit reaminteste-le
printr-un rezumat scurt ceea ce tocmai au auzit.

Regula lui trei:

Spune-le despre ce o sa le spui, apoi spune-le, iar la sfarsit spune-le despre ce le-ai spus.

Facem o introducere care sa aiba impact asupra auditoriului: o afirmatie surprinzatoare,

cu o gluma sau o intrebare retorica. Folosim un limbaj non-verbal convingator. Pastram
contactul vizual cu audienta. Evitam sa ne fixam privirea doar asupra celor care ne
urmaresc cu interes. Cei mai putin atenti pot fi castigati daca reusim sa-i convingem ca
vorbim pentru ei.

Prezentarea

Scopul prezentarii este sa ofere auditorului mai multe informatii decat are la acel moment
asupra unei teme. Pentru a oferi informatiile in asa fel incat auditoriul sa le retina,
vorbitorul trebuie sa isi construiasca prezentarea tinand seama de urmatoarele:

Oamenii inteleg si memoreaza mai usor lucruri care au legatura cu viata lor. Este indicat
ca vorbitorul sa evidentieze relevanta pentru ascultatori a informatiilor pe care el le
prezinta. Sunt retinute mai usor informatiile transmise simultan pe mai multe canale. De
exemplu, intr-o prezentare cu suport vizual datele sunt transmise in acelasi timp pe
canalele vizual si auditiv.

Un grad de noutate stimuleaza atentia auditoriului Noutatea este salutara prin efectul
surpriza. Totusi, vorbitorul nu trebuie sa uite ca intelegerea informatiilor noi se bazeaza
pe cunostintele pe care ascultatorii le au deja in domeniu.

Atat cu o prezentare supraincarcata informational cat si cu o prezentare saraca in

informatie vorbitorul va pierde atentia auditoriului.

In primul caz ascultatorii se vor simti depasiti de fluxul informatiilor, iar in al doilea caz
se vor plictisi.

Consecinta si intr-un caz si in celalalt, va fi ca vor renunta sa urmareasca prezentarea.

Densitatea optima a informatiei depinde de auditoriu si de tema. Este important ca

vorbitorul sa pastreze contactul cu auditoriul, sa-i urmareasca reactiile si sa le utilizeze ca
feedback pentru adaptarea “din mers” a prezentarii.

Trebuie evitate enumerarile monotone de date. Lipsa de variatie induce dificultati de

concentrare a atentiei, oboseala, plictiseala. Un bun vorbitor inlocuieste enumerarile
grupand datele in unitati cu sens.

3
 Pregatirea unei lucrari in format Poster

Avantaje
- posibilitatea de contact direct cu persoanele interesate de continutul posterului
- posibilitatea de discutare a rezultatelor
- mijloc de comunicare vizuala ce pune in valoare figurile, ilustratiile si tabelele
- materialul afisat poate fi consultat fara limita de timp, chiar in lipsa autorului

Dezavantaje
- participarea publicului nu este implicita, ca intr-o sala de conferinte
- spatiul de prezentare este limitat
- timpul de pregatire si pretul sunt mai mari, comparativ cu plansele PPT

Reguli de realizare si prezentare

- cunoasterea instructiunilor pentru autori, specifice manifestarii stiintifice respective:
marimea si formatul posterului, locul (indicat prin numar) si ora de instalare, perioada in
care autorii trebuie sa fie prezenti langa poster
- initial de realizeaza o macheta ce permite stabilirea echilibrului intre text si ilustratii,
pornind de la informatiile pe care intentionam sa le prezentam
- textul trebuie sa fie lizibil de la o distanta de cel putin 1m – litere de un centimetru, bold
cu majuscule pentru titlul sectiunilor
- utilizarea culorilor adecvate pentru cresterea atractivitatii
- indicatii pentru ordinea de citire a panourilor (numerotare, sageti)
- titlul – litere suficient de mari, informativ si concis (pentru a nu descuraja vizitatorii),
provocator, eventual interogativ (pentru a atrage vizitatorii)
- autorii, afilierile – sub titlu cu litere ceva mai mici
- continutul organizat pe multiple sectiuni, corespunzatoare diferitelor parti: introducere,
material si metoda, rezultate, concluzii, eventual multumiri.
- introducerea si concluziile: se prefer fraze scurte, clare, sub forma de afirmatii
succesive, individualizate.
- elemente grafice: au un rol major si asigura atractivitatea posterului: utilizate pentru
descrierea materialului si metodei si mai ales pentru prezentarea sintetica a rezultatelor.