ROMÂNIA

JUDEŢUL BRĂILA
CONSILIUL JUDEŢEAN
ANEXA
la dispozitia nr.______________.

CAIET DE OBIECTIVE
pentru proiectul de management pentru
Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”din Brăila

Perioada de management este de 5 ani, începând cu 2015 .

I. OBIECTIVELE ŞI MISIUNEA INSTITUŢIEI.

I.1. SUBORDONARE

Potrivit prevederilor O.U.G nr. 118/2006, privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea

activităţilor aşezămintelor culturale, aprobată prin Legea nr. 143/2007, Şcoala Populară de Arte
„Vespasian Lungu” din Brăila, funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Brăila, ca instituţie
de cultură – aşezământ cultural. Finanţarea Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila se
realizează din venituri proprii şi subvenţii/alocaţii acordate de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila.

I. 2. OBIECTIVELE INSTITUŢIEI
 Oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale
comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa
culturală;
 Educaţia permanentă şi formarea profesională continuă de interes comunitar în afara
sistemelor formale de educaţie

I. 3. MISIUNEA INSTITUŢIEI
Desfăşurarea de activităţi în domeniul cultural, de informare şi de educaţie permanentă,
reprezentând servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea coeziunii sociale şi a
accesului la informaţie.

II. EVOLUŢIILE ECONOMICE ŞI SOCIOCULTURALE ALE COMUNITĂŢII ÎN

CARE INSTITUŢIA ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA
Municipiul Brăila este un important centru cultural al României, aici concentrându-se un
număr apreciabil de instituţii de cultură de tradiţie, iniţiative culturale, persoane ocupate şi
preocupate de fenomenul cultural, în general întreaga ambianţă a oraşului fiind favorabilă actelor şi
evenimentelor culturale deosebite. Mediul economic şi socio-cultural brăilean este la ora de faţă
unul dintre cele mai dinamice, luând în calcul numărul şi nivelul acţiunilor culturale locale,
naţionale şi internaţionale organizate la Brăila, unde, conform rezultatului Recensământului 2011,
populaţia judeţului Brăila este de 304.900 persoane, municipiul înregistrând 168.300 persoane.
În acest context stimulator şi creativ, la nivelul Consiliului Judeţean Brăila s-a luat decizia
realizării unei agende culturale a judeţului Brăila, a unei strategii care să valorifice potenţialul
semnificativ al judeţului, în aşa fel încât cultura să devină un instrument pentru realizarea altor
obiective trans-sectoriale, sociale şi economice, precum ocuparea forţei de muncă, beneficii
economice şi educaţionale, coeziune socială, reducerea fenomenelor infracţionale, etc. Ideea de a
realiza o strategie culturală a fost gândită pornindu-se de la necesitatea alinierii la procedurile
europene privind definirea unei politici culturale coerente şi unitare, în aşa fel încât domeniul
cultural să nu fie privit doar ca un consumator de resurse, ci şi ca un factor de dezvoltare socială şi
economică prin încurajarea şi intensificarea schimburilor culturale europene. Rolul Consiliului
Judeţean Brăila, ca autoritate judeţeană, este foarte important, având în vedere discrepanţele care
există în acest moment între capitala judeţului şi zona rurală care îl înconjoară, cu slabe instituţii

1
culturale – cămine culturale de multe ori inactive şi cu un public aproape total needucat în ceea ce
priveşte consumul cultural.
În condiţiile date, Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” joacă un rol esenţial, prin
puterea şi capacitatea sa de a oferi şi de a realiza programe şi proiecte culturale integratoare, care să
potenţeze şi să dezvolte interesul cetăţenilor pentru cultură, atât din mediul urban, cât şi din cel
rural, prin melanjul fericit pe care îl realizează între cultură şi educaţie.
Ca o concluzie la cele prezentate, s-ar putea dezvolta ideea candidaturii municipiului Brăila
la titlul de „capitală culturală europeană” în anul 2021, acest lucru conducând la o efervescenţă şi
dinamism cultural binefăcătoare, productive şi cu un impact major în comportamentul cultural,
artistic şi educaţional al locuitorilor Brăilei, cât şi a celor care vor fi atraşi de viaţa culturală intensă
a acestuia.

III.DEZVOLTAREA SPECIFICĂ A INSTITUŢIEI

A) DATE DESPRE ACTIVITATEA, BUGETUL ŞI SPECIFICUL INSTITUŢIEI
III.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Consiliul Judeţean Brăila, prin activitatea Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” din
Brăila, asigură:
 adecvarea ofertei educaţionale la cerinţele populaţiei
 dezvoltarea, colaborării şi a parteneriatelor cu alţi operatori culturali din ţară şi
străinătate
 realizarea de evenimente culturale cu rol educativ şi de divertisment: festivaluri,
concursuri, târguri, seminarii, etc.
 realizarea şi susţinerea de expoziţii temporare sau permanente
 realizarea de cursuri de educaţie civică, educaţie permanentă şi formare profesională
continuă
 conservarea şi punerea în valoare a meşteşugurilor, obiceiurilor şi tradiţiilor

III.2. STRUCTURA EXISTENTĂ

III.2.1. Scurt istoric:
Şcoala Populară de Artă (aşa cum a fost denumită la înfiinţare), a fost fondată prin
Deciziunea nr. 20401/25.04.1951 a Sfatului Popular al Oraşului de Subordonare Regională Brăila,
instituţia începând să funcţioneze din acel an în Brăila, pe B-dul Al. I. Cuza nr. 95 (actualmente
Palatul Copiilor). Înfiinţarea acestui gen de instituţie în Brăila a fost ca o continuare a activităţilor
„conservatoare regale” din perioada interbelică sau chiar dinaintea primului război mondial sau
ulterior „conservatoare populare”. Rolul acestora a fost întotdeauna unul de propagare a culturii şi
de instruire în domeniul artelor a cetăţenilor, indiferent de vârstă.
În anul 1994 prin H.G. nr. 442/1994 „şcolile de arte judeţene” au fost declarate
„instituţii publice de cultură şi artă” având drept scop „educaţia permanentă” şi au fost trecute sub
autoritatea Consiliilor Judeţene. Prin legea nr. 292/2003 au fost declarate „aşezăminte culturale”, iar
prin O.U.G. nr. 118/2006 statutul şcolilor de arte a fost clar tranşat în favoarea unui model european
de organizare şi funcţionare „în vederea pregătirii domeniului cultural pentru a fi capabil să participe
la efortul general de integrare europeană”, dată fiind aderarea României la Uniunea Europeană la 1
ianuarie 2007.
În ceea ce priveşte sediul Şcolii Populare de Artă, aceasta a fost mutată fizic dintr-un
sediu în altul, de pe B-dul Al. I. Cuza în Palatul Culturii din piaţa Traian nr.1(Teatrul „Maria
Filotti”), apoi pe strada Danubiului, din nou în Piaţa Traian dar la nr. 2, în strada Rubinelor nr. 16,
din nou în Piaţa Traian nr. 2, pentru ca în 2006 prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.
27/28.03.2006, să-i fie atribuit spre administrare actualul sediu din strada Mărăşeşti nr. 1, unde, prin
eforturile reunite ale forurilor de conducere de la nivelul Consiliului Judeţean Brăila şi ale
administraţiei şcolii s-au realizat o serie de investiţii şi amenajări care asigură desfăşurarea activităţii
la standarde ridicate de calitate într-un sediu modern, dotat cu toate cele necesare pentru a răspunde
menirii sale educaţionale şi cultural artistice. Numărul ridicat de cursanţi arată importanţa şi rolul pe
care îl joacă şcoala în sistemul cultural al judeţului Brăila.

2
 III.2.2. Prezent:
Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila se află într-un continuu proces de
modernizare, atât din punct de vedere al ambientării noului sediu, cât şi din punct de vedere al
funcţionarii administrative şi cultural-educaţional.
De asemenea, s-a diversificat foarte mult oferta de cursuri, prin acoperirea celor şapte arte,
o dovadă a calităţii şi mulţumirii publicului fiind afluxul foarte mare de candidaţi . Numărul total de
cursanţi înscrişi în anul şcolar 2014-2015 este de 620, din care admişi în anul I fiind de 270 de elevi.
În ceea ce priveşte activităţile artistice, putem vorbi de o adevărată stagiune de spectacole
(chiar dacă Şcoala Populară de Arte nu este o instituţie de spectacole), cât şi de operator cultural
expoziţional (chiar dacă Şcoala Populară de Arte nu este muzeu), prin galeriile sale şi prin
expoziţiile itinerante organizate.

III.3. PERSONALUL ŞI CONDUCEREA

(actuala configurare a personalului, respectiv a conducerii instituţiei)

III.3.1. Personalul:
Analiza statului de funcţii1

Posturi Anul Anul Anul

Conform statului de funcţii 2012 2013 2014
1 Total personal 37 36 36
1.1 Personal de conducere 2 2 3
1.2 Personal didactic ]i didactic auxiliar 28 28 28
1.3 Personal administrativ 7 6 5

III.3.1.1.Scurtă descriere a posturilor din instituţie pe anul 2014 :

Conform statului de personal aprobat, numărul total de posturi este de : 36 din care:
a) Personal /funcţii de conducere : 3 posturi din care:
- Director 1 post
- Contabil şef 1 post
- Şef birou 1 post

b) Personal / funcţii de execuţie:

b.1) Personal didactic şi didactic auxiliar : 28 posturi din care :

- secretar : 1 post
- profesori : 27 posturi

b.2) Personal administrativ 5 posturi din care:

- expert - 1 post
- economist specialist - 1 post
- referent specialitate - 1 post
- administrator - 1 post
- îngrijitor - 1 posturi
- casier - 1 post

1
Se poate face conform tabelelor de mai sus sau conform altor modele folosite de autoritate/instituţie.

3
 III.3.2. Conducerea instituţiei:
Conducerea Şcolii Populare de Arte “ Vespasian Lungu” Brăila este asigurată de un
manager, care are calitatea de ordonator terţiar de credite şi de un contabil şef. Angajarea
managerului se face prin concurs de proiecte de management şi încheierea unui contract de
management, în conformitate cu prevederile legii.
Contractul de management conţine programele şi proiectele minimale pe care managerul se
angajează să le realizeze, în condiţiile legii.
În activitatea sa, managerul este asistat de un consiliu administrativ.
Consiliul administrativ este organ colegial, cu rol consultativ numit prin decizie a directorului-
manager al instituţiei. Consiliul administrativ este format din 5 membri. Consiliul administrativ are
următoarele atribuţii:
- analizează şi avizează proiectul, respectiv execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli în
raport cu priorităţile de moment şi cele de perspectivă ale instituţiei;
- analizează şi avizează Regulamentul intern al instituţiei;
- analizează periodic activitatea compartimentelor;
- stabileşte conform legii, procedurile care se impun în legătură cu derularea activităţilor
legate de achiziţiile şi investiţiile aprobate de către Consiliul Judeţean Brăila;
- avizează statul de funcţii şi organigrama propuse de manager spre a fi înaintate spre
aprobare Consiliului Judeţean Brăila ;
- analizează şi dezbate orice alte probleme propuse de manager în ordinea de zi 

III.2.1.Evoluţia criteriilor de performanţă2 ale conducerii instituţiei:

Criterii de performanţă 2013 2014

cheltuieli pe beneficiar3, din care: 1,61 mii lei 1,70 mii lei
- din subvenţie: 1,22 mii lei 1,28 mii lei
1. Gradul de acoperire din surse atrase / venituri
24,39 % 24,78 %
proprii a cheltuielilor %
2. Ponderea cheltuielilor de personal din toate
51,50 % 53,18 %
cheltuielile %
3. Gradul de acoperire din subvenţii a salariilor
68,65 % 70,76 %
%
4. Gardul de creştere a surselor atrase / venituri
24,32 % 24,74 %
proprii, în total venituri
5. Nr. proiecte proprii realizate în cadrul
programelor (expoziţii, tabere, ateliere,
22 22
teoretice şi practice, festivaluri, concursuri,
concerte)
6. Număr de beneficiari ( elevi) 611 620
7. Organizări de festivaluri, gale, concursuri,
3 3
saloane, târguri
8. Proiecte realizate ca partener 8 14
9. Indice de ocupare a sălilor / spaţiilor destinate
85% 88%
publicului
10. Apariţii în presă 34 48
11. Realizarea unor studii vizând cunoaşterea
categoriilor de beneficiari 1 1

2
Se oferă date privind modul în care s-a efectuat conducerea instituţiei, evoluţia principalelor criterii de evaluare a actului de conducere .
3
Spectator, vizitator, cititor etc., în funcţie de specificulinstituţiei

4
III.4. BUGETUL
a) În perioada 2013-2014 au fost prevăzuţi şi realizaţi indicatorii economici din tabelul de mai jos:
b)

2013 2014
Nr.
Categorii
crt.
Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat
(mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
1 Venituri proprii ]i sponsoriz`ri
241,60 241,04 250,00 253,00
(totalitatea surselor atrase)
2 Subvenţii /alocaţii buget local
775,00 747,31 795,00 795,00
3 Cheltuieli de întreţinere, din care 496,60 475,00 494,60 478,00
– cheltuieli de capital: investiţii 18,30 18,30 44 44
4 Cheltuieli de personal, din care:
520,00 513,00 554,00 543,00
– cheltuieli cu colaboratorii
5 Cheltuieli pe beneficiar*, din care 1,66 1,61 1,71 1,70
– din subvenţie 1,26 1,22 1,29 1,28
– din venituri proprii/surse atrase 1,40 0,39 0,42 0,42
*611 beneficiari /2013 (elevi)
*620 beneficiari /2014 (elevi )
6 Gradul de acoperire din venituri
23,77 24,39 24,13 24,78
proprii a chelt. instituţiilor %
7 Ponderea cheltuielilor de personal
51,15 51,90 52,83 53,18
din totalul cheltuielilor %
8 Gradul de acoperire a salariilor
67,10 68,65 69,69 70,76
din subvenţie %
9 Gradul de creştere a surselor atrase
şi/sau veniturilor proprii în totalul 24,39 24,39 23,92 24,14
veniturilor (%):

b) gradul de acoperire din surse atrase şi/sau venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%):
2013: 24,39 %
2014: 24,78 %
c) veniturile proprii se realizează din activitatea de bază, specifică instituţiei noastre şi anume
din desfăşurarea programelor de învăţământ în domeniul educaţiei permanente, culturii tradiţionale
şi al creaţiei populare, respectiv din taxe şcolare, fiind realizate astfel :
2013 : 241,04 mii lei
2014 : 253,00 mii lei
d) gradul de creştere a surselor atrase şi/sau veniturilor proprii în totalul veniturilor:
2013: 24,39 %
2014: 24,14 %
d) ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:
2013: 51,90 %
2014: 53,18 %
e) ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total:
2013: 0,00 %
2014: 4,19%
f) gradul de acoperire a salariilor din subvenţie:
2013: 68,65 %
2014: 70,76 %
g) cheltuieli efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă
(drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile):

5
 20013: 11,00 mii lei
2014: 12,00 mii lei
h) cheltuieli pe beneficiar4: din care:
- din subvenţie:
2013: 1,22 mii lei
2014: 1,28 mii lei
- din venituri proprii:
2013: 0,39 mii lei
2014: 0,42 mii lei

III.5. PROGRAMELE
Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila are lansate în desfăşurare un număr de
7 programe culturale majore, concretizate în foarte multe proiecte cultural –educaţionale, care să
valorifice întregul potenţial al instituţiei, atât ca resursă umană, cât şi ca bază materială. Anual
proiectele au fost supuse spre aprobare Consiliului Judeţean Brăila pentru a fi incluse în strategia şi
agenda culturală a acestuia. Trebuie menţionat, în acest context, că, la cei 64 de ani de existenţă pe
care îi are şcoala, activitatea acesteia s-a dezvoltat în mod considerabil, instituţia făcând un salt uriaş
transformându-se într-un reper cultural şi educaţional în judeţul Brăila.
1. Programul de educaţie permanentă „Învăţăm la Şcoala Populară de Arte” constă în
organizarea şi desfăşurarea de cursuri pe specialităţi în municipiul Brăila şi judeţ şi se adresează
cursanţilor.
S-a realizat dezvoltarea ofertei de cursuri, în funcţie de cereri cât şi extinderea în judeţ,
înfiinţând nu numai clase şi secţii externe.
2. Programul de promovare a talentelor „Prin Şcoala Populară de Arte” – constă în
organizarea şi susţinerea debutului elevilor talentaţi ai şcolii de arte, conform OG nr. 2/2008 privind
îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale - se adresează cursanţilor
şi va urmări promovarea lor pentru participare la concursuri, festivaluri, expoziţii, activităţi culturale
de marcă.

Proiecte culturale derulate in colaborare si parteneriat cu alte institu\ii:

4
Spectator, vizitator, cititor etc., în funcţie de specificulinstituţiei

6
 Denumire Descrierea sumara a
Nivelul de
Nr program/ programului/proiect
Crt interes/grup Rezultatele asteptate
proiect ului/
tinta
cultural Parteneri
Manifestarea complexă.
Local. Spectacol muzical coregrafic în Cunoaşterea valorilor istorice. Dezvoltarea
“Unirea a facut-o
1. Elevii şi membrii din colaborarea cu Inspectoratul sensibilitatii gustului estetic in rândul
naţiunea”
comunitatea locală Şcolar Judeţean, Centrul de elevilor si al membriilor colectivitatii locale
Creaţie
Stimularea spiritului de competitie in
Local Manifestarea complexă. randul tinerilor.
Elevii şi membrii Spectacol muzical coregrafic în Cunoaşterea valorilor nţionale.
2. Festivalul Florilor
din comunitatea colaborarea cu Primaria si Dezvoltarea sensibilitatii gustului estetic
locală Consiliul Judetean Braila ion randul elevilor si al membriilor
colectivitatii locale
Creşterea prestigiului şcolii.
Local.
Spectacol muzical-coregrafic Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
9 Mai Elevii şcolii şi
3. Primăria Brăila, Consiliul în rândurile elevilor şi a membrilor
« Ziua Europei » membrii din
Judeţean Brăila colectivitãţii locale.
comunitatea locală
Educa\ie privind protec\ia mediului.
Manifestare complexã  sub
Local Creşterea prestigiului şcolii.
auspiciile Comisiei
Elevii şcolii şi Dezvoltarea sensibilit`\ii ]i gustului estetic
4 « Ziua Dunării  » Internaţionale pentru Fluviul
membrii din în rândurile elevilor ]i a membrilor
Dunărea. Expoziţie de picturã,
comunitatea localã colectivit`\ii locale.
moment coregrafic, spectacol.
Judeţean
Spectacol muzical coregrafic Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
Elevii şcolii şi
Participă elevii claselor de în rândurile elevilor şi a membrilor
5 “Vara pe uliţă “ oraşele, satele şi
canto şi coregrafie C. J. Brăila, colectivitãţii locale şi judeţeane.
comunele din
Centrul de creaţie Promovarea valorilor autentice locale.
municipiul Brăila
Local Manifestare prilejuită de “Zilele Cunoaşterea valorilor locale.
“Brăila în
Elevii şcolii şi Brăilei”. Dezvoltarea sensibilităţii şi gustului pentru
6 imagini”
membrii din Participă elevii clasei de artă valorile autentice în rândurile elevilor şi a
comunitatea localã fotografică. membrilor colectivităţii locale şi judeţene.
Creşterea prestigiului şcolii.
Dezvoltarea simţului de competiţie.
Local. Manifestare complexă. Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului pentru
Elevii şcolii şi Spectacol muzical coregrafic. valorile populare autentice în rândurile
7 « Zilele Brăilei »
membrii din Participă elevii secţiilor de elevilor şi a membrilor colectivitãţii locale
comunitatea localã muzică şi coregrafie. şi judeţene.
Promovarea şi conservarea valorilor
tradiţionale.
Local. Spectacol muzical – coregrafic Creşterea prestigiului şcolii.
Elevii şcolii şi cu specific naţional susţinut de Dezvoltarea sensibili-tãţii şi gustului estetic
membrii din elevii sectiilor de muzică în rândurile elevilor şi a membrilor
« Ziua Natională
8 comunitatea locală populară şi coregrafie. colectivitãţii locale.
a României »
Primaruia Brăila, C.J, Stimularea progresului şcolar prin
Inspectoratul Şcolar Judeţean valorificarea efectului stimulator al
contactului cu receptorii de frumos.
3. Programul de prezentare a instituţiei „Despre Şcoala Populară de Arte” – se adresează
comunităţii, potenţialilor cursanţi, cadrelor didactice din şcoli – constă în acţiuni de promovare a
imaginii şi ofertei şcolii de arte prin :
o parteneriate cu şcolile
o site actualizat permanent
o biblioteca şcolii
o prezentarea ofertei educaţionale la începutul anului şcolar
o articole de presă
o revista „Casa Artelor”
o afişe
o spectacole în judeţ.
Acest program asigură o bună vizibilitate a instituţiei în comunitate.
4. Programul de activităţi cultural - artistice „La Şcoala Populară de Arte”- stagiunea artistică
a şcolii- se adresează publicului din oraş şi judeţ prin sus\inerea de:
o spectacole
o concerte
o expoziţii
o festivaluri
o tabere de creaţie de vară

7
 Programul a realizat atingerea de către elevi a nivelului cerut şi pregătirea lor în vederea
apariţiei în spectacole prezentate cu diverse prilejuri sau în cadrul unor manifestări cu public.
În cadrul acestui program am integrat şi activităţile sub genericul „ Zilele Şcolii de Arte”,
manifestare complexă care pune în valoare toate resursele şcolii şi este realizat cu contribuţia
tuturor secţiilor şi a catedrelor.
Proiecte culturale derulate pe plan local:
Denumirea
Nr. programului
Crt
/proiectului
cultural
1 « Dor de Eminescu »
« Unirea –n cuget si-n
2 simtiri”
3 « Săptămâna audiţiilor»
« Serata-Bach »
4 lucrari pentru pian dedicate copiilor si
5 « Daruri si traditii »
«Ghiocei de Ziua Ta»
6 Elevii claselor de
7 “Dor de Flori”
8 « Joc de Primăvară»
« A sosit Vacanţa Mare »
9 Elevii şi membrii din
10 „Carava Muzicală la sate”
11 „ Zilele Şcolii de Arte”
Nivelul de
Descrierea sumara a
interes/grupu Rezultatele asteptate
programului/proiectului
ri tinta
Creşterea prestigiului şcolii.
Stimularea progresului şcolar prin
Local.
Manifestare complexã : expoziţie de picturã, valorificarea efectului stimulator al
Elevii şcolii şi
audiţie muzicalã, moment coregrafic. contactului cu receptorii de frumos.
membrii din
Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic în
comunitatea localã
rândurile elevilor şi a membrilor colectivitãţii
locale.
Creşterea prestigiului şcolii.
Local. Valorificarea produselor activitãţilor didactice
Elevii şcolii şi Spectacol literar- muzical evocator aniversarii Sensibilizarea elevilor şi a colectivitãţii
membrii din Unirii Principatelor Romane. judeţene privind sãrbãtorile cu caracter
comunitatea local` naţional.
Evaluarea activităţii.
Stimularea progresului şcolar prin
valorificarea efectului stimulator al
Local.
Manifestare complexã : expoziţie de picturã, contactului cu receptorii de frumos.
Elevii şcolii şi
audiţie muzicalã, moment coregrafic. Valorificarea produselor activitãţilor didactice
membrii din
Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic în
comunitatea localã
rândurile elevilor şi a membrilor colectivitãţii
locale
Local
Manifestare complexã  unde s-au interpretat
Elevii scolii şi Modalitate de [ncurajare ]i stimulare a
membrii din copiilor ]i tinerilor ce studiaz` pianul
adolescentilor
comunitatea localã
Judeţean. Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic în
Elevii şcolii(clasa Expoziţie de meşteşuguri populare rândurile elevilor şi a membrilor colectivitãţii
externă Ianca şi locale.
Făurei)
Creşterea prestigiului şcolii.
Stimularea progresului şcolar prin
Local. valorificarea efectului stimulator al
Manifestare complexã : Expoziţie şi spectacol
contactului cu receptorii de frumos.
dedicat zilei de 1 Martie.
pian şi canto Dezvoltarea sensibilităţii şi gustului estetic în
rândurile elevilor şi a membrilor colectivităţii
locale şi judeţene.
Creşterea prestigiului şcolii.
Local.
Expoziţie de fotografie şi moment Valorificarea produselor activităţilor didactice
Elevii şcolii şi
muzical. Participã elevi ai clasei de artă Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic în
membrii din
fotografică şi canto. rândurile elevilor şi a membrilor colectivităţii
comunitatea localã.
locale/judeţene.
Local. Creşterea prestigiului şcolii.
Elevii şcolii. şi Ziua Mondială a Poeziei. Spectacol de Teatru. Dezvoltarea sensibili-tãţii şi gustului estetic în
membrii din Participã elevii clasei de actorie rândurile elevilor şi a membrilor colectivităţii
comunitatea localã locale.
Creşterea prestigiului şcolii.
Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic în
Local. Manifestare complexă cu prilejul sfârşitului de rândurile elevilor şi a membrilor colectivităţii
an şcolar. Participă elevii secţiilor de muzică şi locale.
comunitatea locală. coregrafie. Stimularea progresului şcolar prin
valorificarea efectului stimulator al
contactului cu receptorii de frumos.
Local. Elevii şi
membrii din Dezvoltarea sensibilitatii gustului estetic in
Spectcole muzicale-coregrafice
comunitatea locală. randul membriilor comunităţilor rurale.
Local Elevii şi
membrii din Manifestare complexă care pune în valoare
Spectcol muzical-coregrafic, expoziţie de artă
comunitatea locală, toate resursele şcolii. Promovarea imaginii
plastică şi fotografică.
invitaţi. şcolii, prilej de bilanţ al activităţii şcolare.
8
 Evaluarea activităţii.
Local.
Recitaluri susţinute de elevii claselor de muzică Stimularea progresului şcolar prin
Elevii şcolii şi
12 « Rapsodiile toamnei » în cadrul “Săptămânii Audiţiilor”. valorificarea efectului stimulator al
membrii din
contactului cu receptorii de frumos.
comunitatea localã
Valorificarea produselor activităţilor didactice
Creşterea prestigiului şcolii.
Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic în
Local.
rândurile elevilor şi a membrilor
Elevii şcolii şi
13 “Vis de iarnă” Expoziţie de pictură a artiştilor plastici colectivitãţilor locale.
membrii din
Stimularea progresului şcolar prin
comunitatea locală
valorificarea efectului stimulator al
contactului cu receptorii de frumos.
Local. Dezvoltarea sensibilităţii şi gustului estetic în
Manifestare complexă. Spectacol muzical –
Elevii şcolii şi rândurile elevilor şi a membrilor colectivităţii
14 « E vremea colindelor  » coregrafic susţinut de elevii secţiilor de muzică
membrii din locale.
şi coregrafie cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă
comunitatea locală

5. Programul de schimburi de experienţă „ Între Şcolile Populare de Arte” – se adresează

publicului din ţară şi cursanţilor altor şcoli de arte . S-a reuşit promovarea de activităţi comune cu
alte şcoli de arte, activităţi care să se adreseze atât elevilor – spectacole - cât şi profesorilor (discuţii,
seminarii, colocvii, simpozioane). De asemenea, programul a reuşit şi strângerea relaţiilor cu
instituţii culturale similare din regiunile înfrăţite cu judeţul Brăila.

Proiecte culturale derulate in plan national (participari/proiecte proprii)   :

Denumirea
Nivelul de Descrierea sumara a
NrCr progamului/
t interes/grupu programului/proiect Rezultatele asteptate
proiectului
ri tinta ului
cultural
Creşterea prestigiului şcolii.
Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
în rândurile elevilor şi a membrilor
“Ion Irimescu” - Concurs Naţional de Artă
Naţional. colectivitãţilor locale.
1. Suceava Plastică
Stimularea progresului şcolar prin
Participã elevii clasei Picturã
valorificarea efectului stimulator al
contactului cu receptorii de frumos.
Dezvoltarea simţului de competiţie.
Festivalul de muzică populară Stimularea in randul artistilor amatori
“Omatuţa” Participa elevii clasei de canto interesul pentru recepatarea pastrarea si
2. Naţional
Tecuci muzică popualară punerea in valoare a creatiilor muzicale
populare
Afirmarea si promovarea valorilor
“Vespasian Lungu” Concurs Naţional de Pictură şi
3. Naţional autentice, creatii plastice ale elevilor
Brăila Grafică
şcolilor populare de artă din ţară.
Dezvoltarea capacităţilor interpretative;
Dezvoltarea capacităţii de receptare a
muzicii şi formarea unei culturi muzicale;
“Virtuozii”
4. Naţional Concurs Naţional de Pian Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de
Brăila
limbaj muzical;
Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a
creativităţii muzicale
Descoperirea, lansarea, promovarea şi
stimularea tinerelor talente interpretative,
în domeniul muzicii uşoare româneşti;
«Armoniile Dunării » Concurs Naţional de Muzică Readucerea în atenţia publicului şi a
5. Naţional
Brăila uşoară pentru copii şi tineret. concurenţilor a celor mai valoroase creaţii
ale compozitorilor români de muzică
uşoară;

Festivalul Naţional de Creaţie şi Creşterea prestigiului şcolii.

Interpretare Vocală - Mamaia Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
“Mamaia Copiilor”
6. Naţional Copiilor. în rândurile elevilor şi a membrilor
Constanţa
Participa elevii clasei de canto colectivitãţilor locale.
muzică uşoară. Dezvoltarea simţului de competiţie
“ Marţişor Dorohoian” Concurs naţional de muzică Afirmarea tinerelor voci
7. Naţional
Botoşani uşoara românească. Dezvolatrea simtului de competitie
Proiect concurs- participa elevii Promovarea poeziei romanesti si viitorilor
“Poezia inimilor tinere”
8. Naţional clasei de actorie artisti
Argeş

9
 Concurs Naţional de Dezvoltarea simţului de competiţie
Interpretare Pian. Creşterea prestigiului şcolii.
“Irina Şaţchi”
9. Naţional Participă elevii clasei de pian. Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
Râmnicu Vâlcea
în rândurile elevilor şi a membrilor
colectivitãţilor locale.
Concurs de Muzică uşoară Dezvoltarea simţului de competiţie
“Floare de April”
Participă elevii claselor de Creşterea prestigiului şcolii.
Tecuci
10. Naţional canto muzică uşoară Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
în rândurile elevilor şi a membrilor
colectivitãţilor locale
Dezvoltarea simţului de competiţie
“World Batles” Preselecţia concursului hip –hop Creşterea prestigiului şcolii. pe plan
11. Naţional
Oradea Participă elevii clasei de dans national
modern
Concurs Naţional de Arte Dezvoltarea simţului de competiţie
Vizuale Creşterea prestigiului şcolii.
“Nicolae Mantu” Naţional
12. Participă elevi ai clasei de Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
Galaţi
pictură în rândurile elevilor şi a membrilor
colectivitãţilor locale
“Chira Chiralina” Festivalul Naţional de Muzică Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului pentru
13. Naţional
Brăila Folk muzica folk

6. Programul expoziţional „ Arte”- Galeria „Simeza”(la sediu), Galeriile Bibliotecii Judeţene

„Panait Istrati” şi Galeriile de Artă Br`ila. Prin acest program s-au realizat expoziţii temporare şi
permanente, atât cu cursanţii şcolii noastre, cât şi cu cursanţi ai altor şcoli de arte din ţară,
participanţi la Concursul Naţional de Pictură şi Grafică „Vespasian Lungu” aflat anul acesta la a
XX-a ediţie.

7. Programul de colaborări cu alţi operatori culturali.„Şcoala Populară de Arte pe harta

lumii” – s-a adresat publicului din oraş, judeţ, ţară, alte ţări . Am realizat colaborări cu instituţii de
cultură, administraţii locale, organizaţii neguvernamentale pentru realizarea unor activităţi şi
proiecte.

Participări la proiecte culturale derulate în plan internaţ ional :

Denumirea
Nr progamului/ Nivelul de Descrierea sumara a
Crt Rezultatele asteptate
proiectului interes/grupuri ţintă programului/proiectului
cultural
Competiţie Internaţională de Dans Dezvoltarea simţului de competiţie
“European Dance
modern Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului pentru
1. Union” Internaţional
Participă elevii secţiei de stilul de dansul clasic
Croaţia
coregrafie
Festivalul de Muzică Uşoară Dezvoltarea simţului de competiţie
« George Grigoriu »
2. Internaţional Participă elevi de la clasa canto Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului pentru
România
muzică uşoară muzica uşoară
Creşterea prestigiului şcolii.
Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
Festival International al Şcolilor în rândurile elevilor şi a membrilor
« Zilele Şcolilor de
Populare de arte. colectivitãţilor locale.
3. Arte » Internaţional
Participă secţiile de muzică, Stimularea progresului şcolar prin
România
coregrafie şi arte plastice valorificarea efectului stimulator al
contactului cu receptorii de frumos.
Dezvoltarea simţului de competiţie
Campionatul International de Dans
« 10 dansuri pentru Dezvoltarea simţului de competiţie
Sportiv
4. România » Internaţional Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului pentru
Participoa elevii clasei de dans
România stilul de dans sportiv si de societate.
sportiv
Tabara Internationala de Arta Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului estetic
plastic`. în rândurile elevilor şi a membrilor
“Lumina Nordului”
5. Internaţional Participa elevii clasei de pictur` colectivitãţii.
România
Promovarea şi conservarea valorilor
tradiţionale.
Festival Internaţional de Muzică Dezvoltarea simţului de competiţie
“Ceata lui Piţigoi”
6. Internaţional Uşoară Dezvoltarea sensibilitãţii şi gustului pentru
România
muzica uşoară

III.6. SITUAŢIA PROGRAMELOR se prezintă conform tabelului de mai jos:

Nr. Denumirea costuri costuri costuri costuri Raportarea

10
 Crt. prevazute realizate prevazute realizate costurilor la limitele
pe pe pe pe valorice
proiect proiect proiect proiect proiectelor ale
pe 2013 pe 2013 pe 2014 pe 2014 investitiilor
(mii lei) mici medii mari
1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Programul de
educaţie permanentă 543 532 484 438,56 x
„Învăţăm la Populară
Şcoala de Arte”
2 Programul de
promovare a
talentelor „Prin 40 30 40 30 x
Şcoala Populară de
Arte”
3 Programul de
prezentare a instituţiei 30 20 30 20 x
„Despre Şcoala
Populară de Arte”
4 Programul de
activităţi cultural - 80 80 50 40 x
artistice „La Şcoala
Populară de Arte”
5 Programul de
schimburi de
experienţă „ Între 30 20 30 20 x
ŞcolilePopulare de
Arte”
6 Programul
expoziţional 30 20 30 20 x
„ Arte”-Galeria
„Simeza”
7 Programul de
colaborări cu alţi
operatori culturali din
oraş, judeţ, ţară, 50 40 50 40 x
internaţional „Şcoala
Populară de Arte pe
harta lumii”

III.7. INFORMAŢII DESPRE SECŢII/FILIALE ETC., DUPĂ CAZ –

Un obiectiv important al Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, stabilit datorită
apartenenţei la autoritatea administrativă judeţeană – Consiliul Judeţean Brăila – este de a deschide
secţii pe teritoriul judeţului. S-a reuşit acoperirea mediului urban (Brăila, Făurei,), extinzându-se
oferta educaţională şi în mediul rural în următoarele comune: Gemenele, Roşiori, Chiscani, Scorţaru
Nou, Gropeni, Tufeşti. Oferta de cursuri este adecvată cerinţelor publicului, cât şi specificul zonei
(urban sau rural), astfel în municipii s-au abordat cursuri de cultură cultă (cu precădere canto-muzică
clasică, populară, uşoară şi instrumente), iar în mediul rural cursuri de factură tradiţională (joc
popular, instrumente populare, meşteşuguri populare). Acest lucru este cu atât mai merituos, cu cât
multe şcoli de arte din ţară desfăşoară activităţi cultural – educaţionale doar în reşedinţa de judeţ.

B) REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL INSTITUTIEI

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu”
Brăila, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 175 din 23.12.2014, este anexat la
prezentul caiet de obiective (anexa nr. 1).

IV. SARCINI ŞI OBIECTIVE PENTRU MANAGEMENT

11
 IV.1. SARCINI
Pentru perioada de 5 ani a proiectului de management (2015-2019) , managementul va avea
următoarele sarcini:
 îndeplinirea tuturor obligaţiilor care derivă din aprobarea proiectului de management de către
comisia de concurs, în conformitate cu dispoziţiile / hotărârile ordonatorului principal de
credite respectiv cele prevăzute în legislaţia în vigoare şi în reglementările care privesc
funcţionarea instituţiei;
 transmiterea către Consiliul Judeţean Brăila, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 189 din 25.11.2008 privind managementul instituţiilor de cultură, cu
modificările şi completările aduse de Legea nr. 269 din 7.07.2009 a rapoartelor de activitate /
raportului final şi ale tuturor comunicărilor solicitate;
 organizarea de activităţi cultural-educative în parteneriat cu instituţii de învăţământ şi cu alte
instituţii şi asociaţii culturale din ţară şi de peste hotare;
 atragerea de finanţări, respectiv cofinanţări naţionale şi internaţionale, sponsorizări, în
vederea completării efortului financiar bugetar;
 îmbunătăţirea planificării manageriale, a organizării, coordonării, controlului şi raportării în
vederea realizării obiectivelor strategiei generale de dezvoltare;
 organizarea şi asigurarea condiţiilor şi climatului de muncă necesar realizării sarcinilor din
proiectul de management;
 revizuirea continuă a performanţelor instituţiei în raport cu mediul intern şi extern;
 elaborarea planurilor anuale ale instituţiei în vederea îndeplinirii obiectivelor pe baza
proiectului de management.

IV.2. OBIECTIVE
Pentru perioada 2015-2019 managementul va avea ca obiective principale:
 Cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor utilizatorilor reali şi potenţiali ai instituţiei;
 Asigurarea progresului în procesul de modernizare a serviciilor oferite prin dezvoltarea
competenţelor profesionale ale personalului;
 Extinderea serviciilor oferite la nivelul judeţului Brăila;

V. PERIOADA PENTRU CARE SE INTOCMEŞTE PROIECTUL DE MANAGEMENT

Proiectul întocmit de candidat (autor responsabil), în baza legii române, cu respectarea
prevederilor din actele normative indicate în bibliografie, este limitat la un număr 5 de aprox. 30-40 de
pagini + anexe şi trebuie să conţină punctul de vedere al candidatului asupra dezvoltării şi evoluţiei
Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila în perioada 2015-2019.
În întocmirea proiectului se cere utilizarea termenilor în înţelesul definiţiilor art. 2 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008, modificat` ]i completat` prin O.U.G. nr. 68/2013,
aprobat` prin Legea nr. 185 din 29 .12.2014.
În evaluarea proiectului de management se va urmări modul în care oferta candidatului
răspunde la obiectivele şi sarcinile formulate de în baza prevederilor art. 12 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009,
având în vedere următoarele prevederi, care reprezintă totodată şi criteriile generale de analiză şi
notare a proiectelor de management:
a) analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri
privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent;
b) analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia;
c) analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau reorganizare, după caz;
d) analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei;
e) strategia, programele si planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei,
conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV;
f) previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor
financiare necesare spre a fi alocate de către autoritate.

5
La întocmirea caietului de sarcini, autoritatea poate să impună o anumită limitare pentru candidaţi în privinţa elaborării răspunsurilor în cadrul fiecărui
criteriu/subcriteriu.

12
 Proiectul, structurat obligatoriu pe modelul de mai jos, trebuie să conţină soluţii manageriale
concrete, în vederea funcţionării şi dezvoltării instituţiei, pe baza sarcinilor şi obiectivelor.

VI. STRUCTURA PROIECTULUI DE MANAGEMENT

A. analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi
propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent
a.1.colaborări cu instituţii/organizaţii6 care se adresează aceleiaşi comunităţi;
a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale7;
a.3. cunoaşterea8 activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiar al acestora;
a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi PR/strategii media;
a.5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate9;
a.6. profilul/portretul beneficiarului actual:
- analiza datelor obţinute;
- estimări pentru atingerea altor categorii de beneficiari10;
a.7. beneficiarul ţintă al activităţilor instituţiei:
- pe termen scurt;
- pe termen lung;
a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul
informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare);
a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei 11;
a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după
caz.
B. analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea
acesteia:
b.1. analiza programelor/proiectelor instituţiei;
b.2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel
naţional/internaţional, în U.E, după caz alte state);
b.3. analiza misiunii actuale a instituţiei: - ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută,
factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc;
b.4. concluzii: - reformularea mesajului, după caz;
- descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii.
C. analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau reorganizare, după
caz:
c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente;
c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative
incidente;
c.3. funcţionarea instituţiilor, delegării responsabilităţilor: analiza activităţii consiliilor de
conducere12, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor de
competenţe în cadrul conducerii instituţiei;
c.4. analiză a nivelului de perfecţionare a personalului angajat – propuneri privind cursuri de
perfecţionare13 pentru conducere şi restul personalului.
D. analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei:
d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii
solicitate/obţinute de la instituţie:
- bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii);
- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza
legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru
reparaţii capitale);

6
prezentare succintă
7
lista programelor/proiectelor, şi o scurtă descriere a lor
8
lista acestor acţiuni
9
nu se vor ataşa comunicate de presă, ştiri sau anunţuri, ci doar articole ( cronici, recenzii, reportaje, anchete etc.)
10
comparativ cu ultimul raport
11
cele destinate publicului: de primire, de prezentare, de producţie, administrative, alte spaţii folosite de instituţie
12
Numărul întrunirilor, data acestora.
13
Lista cuprinzând propuneri pe funcţii de execuţie şi/sau de conducere, cu menţionarea duratei şi tipului cursului de perfecţionare/formare profesională

13
 d.2. analiza comparativă14 a cheltuielilor (estimate şi, după caz realizate) în
perioada/perioadele indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii
solicitate/obţinute de la instituţie:
Nr. Programul Tip proiect Denumire Deviz Deviz Observaţii, comentarii,
15
crt. proiect Estimat realizat concluzii
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
Proiecte mici
Proiecte medii
Proiecte mari
total: total: total: total:
d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei: -
analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de
bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu
menţionarea celorlalte facilităţi practicate;
- analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;
- analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul
parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale;
d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor;
d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;
d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;
d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie.
- ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele
de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile);
d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care:
- din subvenţie;
- din venituri proprii.
E. strategia, programele si planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei,
conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV:
e.1.prezentarea strategiei culturale (artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de
management;
e.2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management cu denumirea şi, după
caz, descrierea16 fiecărui program, a scopului şi ţintei acestora, exemplificări;
e.3. proiecte propuse17 în cadrul programelor;

14
Tabelul trebuie să ofere o imagine a investiţiilor făcute în proiecte (mici/medii/mari). În cazul mai multor proiecte de acelaşi tip, se recomandă şi
menţionarea separată, în coloana (5) şi (6), a investiţiei planificate şi realizate pe fiecare proiect în parte.
15
În funcţie de specificul fiecărei instituţii, această coloană (4), denumirea proiectelor, va conţine, după caz titlul producţiei artistice (spectacolelor,
concertelor, altor reprezentaţii), expoziţiilor, prezentărilor publice, cercetărilor, activităţilor specifice din biblioteci (restaurare, lectură publică, împrumut) etc.
16
Pentru o mai bună înţelegere autoritatea poate recomanda prin intermediul caietului de obiective ca fiecare Program să poarte elemente de
identificare distinctă (denumire), să aibă o descriere clară, inteligibilă, scop şi public ţintă definit/identificabil.
17
În funcţie de specificul fiecărei instituţii, la acest punct (e.2.), la formularea solicitării privind prezentarea proiectelor, autoritatea va avea în vedere
următoarele:
- în cazul instituţiilor de spectacole sau concerte etc. se vor solicita detalii concrete (autor, titlu, creatori etc.) privind proiectele/producţiile
artistice (spectacolele, concertele) pentru cel mult un an;
- în cazul aşezămintelor culturale, în cadrul programelor legate de producerea şi exploatarea, găzduirea unor producţii artistice, se vor
solicita detalii concrete pentru cel mult un an, pentru proiecte în cadrul programelor de formare/educative, expoziţionale etc, pentru cel mult .....ani;
- în cazul muzeelor/colecţiilor publice, detalii concrete privind proiectele expoziţionale, de prezentări publice, de cercetare etc. se vor
solicita pentru cel mult … ani;
- în cazul bibliotecilor, detalii concrete privind proiectele/activităţile specifice din biblioteci (restaurare, lectură publică, împrumut etc.) se
vor solicita pentru cel mult … ani;
- în cazul altor tipuri de instituţii publice de cultură, detalii concrete, în funcţie de specificul şi specificitatea instituţiei în cauză se vor solicita
pentru o perioadă de cel mult ......... ani.

14
 e.4.alte evenimente, activităţi18, specifice instituţiei, planificate pentru perioada de
management;
F. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor
financiare necesare spre a fi alocate de către autoritate:
f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 5 ani (perioada
proiectului de management), corelată cu resursele financiare necesare spre a fi alocate din
subvenţia/alocaţia acordată instituţiei de către Consiliul judeţean Brăila.
 previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei;
 previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu menţionarea
surselor vizate

VII. ALTE PRECIZĂRI:

Relaţii suplimentare, privind întocmirea proiectului de management, se pot obţine şi de la

Serviciul Resurse Umane din cadrul Consiliului Judeţean Brăila telefon/fax: 0239 619700, int. 230

VIII. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul caiet de obiective.

REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare al
Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila

18
Programe, după caz, proiecte, acţiuni, evenimente etc. ocazionale, care prin natura lor nu fac parte din activitatea curentă a instituţiei dar prin
care managerul apreciază că va putea facilita realizarea sarcinilor şi obiectivelor manageriale.

15
 CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1 - Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila a fost înfiinţată
prin Decizia Sfatului Popular al oraşului de subordonare regională Brăila nr. 20401 / 25
aprilie 1951, fiind continuatoarea obiectului de activitate al Conservatorului Popular înfiinţat
în anul 1881.
Art. 2 - Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila, este instituţie
publică de cultură, cu personalitate juridică, cu profil de învăţămant artistic şi de însuşire a
meşteşugurilor tradiţionale, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Brăila.
Art. 3 - Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila funcţionează,
în continuare în baza prevederilor legislaţiei române în vigoare:
* HG 442/1994 privind finanţarea instituţiilor publice de cultură şi artă de importanţă
judeţeană, ale municipiului Bucureşti şi locale;
* OG 102/27.08.1998 privind formarea profesională continuă prin sistemul
educaţional;
* Legea 215/2001 privind organizarea administraţiei publice locale;
* OUG 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură;
* OUG118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor
culturale;
* OMCC 2193/2004 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi
funcţionare a aşezămintelor cultural;
* OG 109/2000 privind formnarea profesională a adulţilor;
* Legea 53/2003 privind Codul Muncii;
* OMCC 1043 şi 1044/1994 privind normarea personalului didactic în şcolile populare
de arte;
* Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale;
* Legea – cadru nr. 248/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice;
* Legea 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului
didactic şi didactic auxiliar din învâţământ cu modificările şi actualizările recente;
* OUG nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul
2014 precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice;

Art. 4 - (1) Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila are sediul
în imobilul situat în municipiul Brăila, str Mărăşeşti nr. 1, judeţul Brăila, atribuit spre
administrare prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila nr. 27/ 28.03.2006.

16
 (2) Schimbarea destinaţiei spaţiilor administrate se face numai cu
aprobarea Consiliului Judeţean Brăila.
(3) Toate actele, facturile, anunţurile publicaţiile etc., vor conţine denumirea
completă a instituţiei şi indicarea sediului.
Art. 5 - Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila are în
patrimoniu şi administrează, bunuri mobile şi imobile înregistrate în evidenţele financiar
contabile proprii. Patrimoniul şcolii este indivizibil, netransmisibil şi garantat de lege.

CAPITOLUL II
Scopul şi obiectul de activitate

Art. 6 - Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila, are ca obiect
principal de activitate iniţierea şi desfăşurarea de programe de învăţămant în domeniul
educaţiei permanente, culturii tradiţionale şi al creaţiei populare, urmărind cu consecvenţă:
a) păstrarea, prin programele de şcolarizare, a specificului zonal şi a cerinţelor
populaţiei pe care o deserveşte.
b) conservarea, valorificarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale
comunităţii locale, precum şI ale patrimoniului cultural naţional şi universal;
c) stimularea creativităţii şi talentului;
d) învăţarea şi promovarea meşteşugurilor şi îndeletnicirilor tradiţionale;
e) cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei populare contemporane şi artei
interpretative neprofesioniste în toate genurile – muzică, coregrafie, teatru, cine -
foto etc;
f) dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional;
Art. 7 - Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Şcoala Populară de Arte şi Meserii
“Vespasian Lungu” Brăila are următoarele atribuţii principale:
a) organizează şi desfăşoară activităţi de învăţămant artistic, în toate domeniile
(muzical, artă plastică, coregrafie, teatru, arte cine – foto etc) şi de însuşire a
meşteşugurilor tradiţionale:
b) organizează şi desfăşoară activităţi cultural – artistice (spectacole, expoziţii,
tabere de creaţie, schimburi culturale etc);
c) promovează obiceiurile şi tradiţiile populare specifice zonei, precum şi creaţia
populară contemporană;
d) promovează tinere talente din rândul proprilor cursanţi în vederea pregătirii, prin
programul propriu de şcolarizare a diferitelor categorii de populaţie, indiferent de
sex, vârsta, religie etc.

17
 e) poate avea propriile formaţii artistice, iniţiază, organizează, participă la concursuri
şI festivaluri judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale.
f) asigură participarea la proiecte şi schimburi culturale interjudeţene, naţionale,
internaţionale.
g) organizează şi realizează şi alte activităţi în conformitate cu obiectivele instituţiei
şI cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
h) organizează şi desfăşoară activităţi educativ – recreative şi de divertisment în
cluburi, săli de spectacole şi în alte spaţii publice neconvenţionale.
Art. 8 - În vederea realizării obiectului principal de activitate, Şcoala Populară de
Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila acţionează în spiritul parteneriatului social cu
instituţii şi organisme care desfăşoară activităţi similare.
Art. 9 - Proiectul acţiunilor culturale este înaintat anual spre aprobare către Consiliul
Judeţean Brăila.
Art.10 - Pentru exercitarea atribuţiilor care îI revin şi realizarea activităţiilor specifice,
Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila colaborează cu instituţii de
specialitate, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice de drept public sau privat,
precum şi cu persoane fizice, instituţii profesioniste de spectacole şi concerte, în vederea
realizarii şi prezentării de programe artistice direct publicului, de către elevi, absolvenţi,
artişti, interpreţi şi/sau executanţi sub forma de: spectacole dramatice, coregrafice, de
operă, operetă, folclorice, de teatru, respectiv concerte de muzică simfonică, camerală,
corală, folclorică, electronică)
CAPITOLUL III
Patrimoniul

Art. 11 - (1) Patrimoniul Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila
este alcătuit din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri aflate în proprietatea publică sau
privată a statului şi/sau a unităţii administrativ – teritoriale, pe care le administrează în
condiţiile legii, precum şi în proprietatea privată a instituţiei.
(2) Patrimoniul poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii, precum
şi prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri din
partea unor instituţii publice ale administraţiei publice centrale sau locale, a unor persoane
juridice de drept public şi/sau privat, a unor persoane fizice din ţară sau din străinătate.
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrare se gestionează potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare, conducerea instituţiei fiind obligată să aplice măsurile de
protecţie prevăzute de lege în vederea protejării acestora.

CAPITOLUL IV
Organizarea internă

18
 Art.12 - Activitatea de bază a Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu”
Brăila este structurată pe următoarele activităţi:
(1) Activitate didactică:
a) cursuri de specialitate, teoretice şi practice ;
b) studiul individual al cursanţilor ;
c) pregătirea şi susţinerea de examene (evaluări) semestriale şi la fiecare
sfârşit de an şcolar în faţa comisiei de examinare, stabilită prin decizia
managerului instituţiei; audiţii, producţii artistice, spectacole, recitaluri,
expoziţii (semestrial, la sfârşit de an şi ori de câte ori este cazul).
(2) Alte activităţi:
a) afirmarea identităţii culturale naţionale şi a identităţiilor culturale ale
minorităţilor naţionale prin artele spectacolului;
b) promovarea pe plan naţional şi internaţional a valorilor artistice autohtone
şi universale din domeniul artelor spectacolului;
c) creşterea accesului publicului la concerte si spectacole;
d) organizarea şi participarea la diverse concursuri sau festivaluri organizate
pe plan local, naţional şi internaţional.

(3) În scopul realizarii obiectivelor prevăzute la alin. (2), Şcoala Populară de Arte şi
Meserii “Vespasian Lungu”, poate organiza şi desfăşura activităţi de tipul:
a) evenimente culturale cu rol educativ şi/sau de divertisment: festivaluri,
concursuri, târguri, seminarii, seminarii şi alte asemenea;
b) susţinerii de expoziţii temporare sau permanente, elaborarii de monografii,
susţinerii si editarii de cărţi si publicaţii de interes local cu caracter cultural
sau tehnico-ştinţific;
c) promovării turismului cultural de interes local.

Art.13 - Durata cursurilor de specialitate este diferenţiată în funcţie de tipul de

disciplină între de 1-5 ani, cursanţii fiind astfel în diferite stadii de cunoaştere (începători,
mediu, avansaţi).
Art.14 - Cursurile de specialitate, ca formă educaţională de bază, sunt structurate
în :
a) cursuri individuale, cu o frecvenţă de 1-2 ore pe săptămână pentru fiecare
cursant, în funcţie de disciplină şi anul de studiu;
b) cursuri colective, cu o frecvenţă de 1-6 ore săptămânal pentru fiecare
grupă, în funcţie de disciplină şi numărul de grupe, conform Ordinului
Ministerului Culturii nr.1043 si 1044/05.07.1994, privind stabilirea planului
de învăţământ pentru disciplinele care se predau în şcolile de arte.

19
 Art.15 - Structura anului şcolar este aceeaşi ca în învăţământul preuniversitar, pe
două semestre, cu perioade de evaluare (examene) a cunoştinţelor dobândite, perioade
urmate de producţii artistice ale cursanţilor (audiţii, concerte, serbări, expoziţii etc).
Art.16 - Începând cu data de 15 august, au loc înscrieri pe bază de dosar personal,
concomitent cu examene de verificare a aptitudinilor artistice, de către comisia de
specialitate numită prin decizia managerului şcolii.
Art.17 - Cursurile permanente se pot organiza şi în afara sediului şcolii, în alte
localităţi din judeţ în funcţie de solicitări, constituindu-se ca secţii externe ale şcolii.

CAPITOLUL V
Personalul şi conducerea

Art. 18 - În cadrul şcolii funcţionează personal de conducere, personal didactic de

specialitate şi personal didactic auxiliar din învăţămantul preuniversitar şi universitar,
experţi din ţară şi din strainătate, după caz, precum şi personal administrativ.
Art. 19 - (1) Conducerea şcolii populare este asigurată de un manager numit în
urma concursului de proiecte organizat de Consiliul Judeţean Brăila;
(2) Managerul şcolii are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea activităţii curente a instituţiei.
b) elaborează programele de activitate.
c) este ordonatorul terţiar de credite.
d) angajează personal de specialitate şi auxiliar, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
e) stabileşte măsurile disciplinare sau de recompensare, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
f) reprezintă instituţia în raporturile cu persoanele juridice şI fizice din
ţară şI din străinătate precum şi în faţa organelor jurisdicţionale.
g) prezintă anual un raport de activitate Consiliului Judeţean Brăila.
h) să îndeplinească obligaţiile asumate, aferente proiectului de
management.
i) să îndeplineasca programele şi proiectele asumate în cadrul
programului minimal propriu.
j) să elaboreze şi să aplice strategii specifice, în măsură să asigure
desfăşurarea în condiţii performante a activităţii curente şi de
perspectivă a instituţiei.
Art. 20 - (1) În exercitarea atribuţiilor sale managerul este secondat de un contabil /
contabil - şef, numit cu acordul autorităţii tutelare, conform legii.

20
 (2) Contabilul-şef se subordonează managerului şi îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
a) coordonează activitatea financiar – contabilă şi de salarizare.
b) exercită controlul financiar propriu, prin viza de control financiar
preventiv propriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) organizează şi răspunde de efectuarea înregistrărilor financiar –
contabile.
d) organizează şi răspunde de efectuarea inventarierilor periodice ale
patrimoniului instituţiei.
e) propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii financiar – contabile a
instituţiei.
f) participă în mod nemijlocit la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al
instituţiei.
g) îndeplineşte orice alte atribuţii specifice funcţiei pe care o ocupă, potrivit
legii.
(3) În absenţa contabilului / contabilului - şef, toate atribuţiile sale se
exercită de persoana desemnată de acesta, cu avizul managerului.
Art. 21 - Activitatea managerului este sprijinită de următoarele organisme colegiale:
(1) - Consiliul Administrativ se constituie prin dispozitia preşedintelui Consiliului
Judeţean Braila si are urmatorii membrii :
a) preşedinte: managerul şcolii populare de arte;
b) membri: contabil / contabilul - şef; un reprezentant al Consiliului Judeţean Brăila
desemnat de preşedintele C.J. Brăila; un reprezentant al Consiliului Artistic.
c) secretar: un angajat al instituţiei numit de managerul şcolii.
(2) - Atribuţiile Consiliului Administrativ sunt:
- stabileşte la începutul fiecărui an, taxele de examinare şi frecvenţă,
consemnând într-un proces verbal nivelul acestora;
- se întruneşte la sediul şcolii, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la
convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi;
- analizează necesarul de investiţii şi repartizarea spaţiului de desfaşurare a
procesului educaţional al instituţiei.
- aprobă Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei.
- este legal întrunit în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor săi şi
ia hotărâri cu majoritate simplă din numărul total al membrilor prezenţi;
- Consiliul administrativ este prezidat de preşedinte;
- dezbaterile consiliului administrativ au loc potrivit ordinii de zi, comunicată
membrilor săi cu cel puţin 3 zile înainte , prin grija secretarului.

21
 - dezbaterile se consemnează în procesul verbal de şedinţă, inserat în registrul
de şedinţe, semnat de toţi cei prezenţi la şedinţă.
Art. 22 - Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila are un
consiliu artistic format din 3-5 membri, numit prin dispozitie de managerul şcolii şi se
întruneşte la iniţiativa managerului semestrial sau ori de către ori este nevoie având
următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra programei şcolare anuale, se vor prezenta şi discuta
probleme legate de procesul de educaţie;
b) se vor prezenta propuneri privind cuantumul şi modalitatea de achitare a taxelor
şcolare;
c) are rolul de comisie de disciplină pentru cadrele didactice.
d) consiliul artistic se stabileşte la începutul fiecărui an şcolar, şi poate avea în
componenţa sa şi personalităţi culturale din cadrul instituţiei şi din cadrul
comunităţii locale.
Art. 23 - Programele de studiu în şcoală sunt susţinute de un personalul didactic de
specialitatate calificat şi salarizat conform Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011 şi a Legii
63/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul didactic auxiliar.
Art. 24 - Încadrarea pe posturi a personalului se face prin concurs, la sediul
instituţiei, când este cazul. Din comisia de examinare va face parte un membru al
consiliului administrativ şi doi specialişti de aceeaşi specialitate cu cel examinat, sau
specialitate înrudită, de cel mai înalt grad profesional.
Art. 25 - Pe posturile rămase neocupate poate fi angajat personal prin contract de
muncă pe perioadă determinată sau personal colaborator/asociat încadrat cu CIM retribuit
în Regim Plata cu Ora conform Legii 1/2011 şi a legislaţiei în vigoare.

Art. 26 - Norma didactică de predare este alcătuită intre 18 - 24 ore/săptămână de

predare a disciplinelor, diferenţa de până la 40 de ore/săptămână fiind dedicată pentru
pregătirea individuală, participarea la şedinţe metodice, organizarea de producţii artistice,
participarea la acţiuni culturale ce se desfăşoară în municipiu şi judeţ, precum şi pregătirea
altor activităţi atribuite prin decizie/notă internă de către manager.
CAPITOLUL VI
Beneficiari

Art. 27 - La cursuri se pot înscrie cetăţeni indiferent de naţionalitate, opţiuni politice

sau apartenenţă religioasă, sex, vârstă, profesie.
Art. 28 - Frecventarea cursurilor se face în urma promovării examenului care atestă
aptitudinile artistice, examen ce se susţine în urma depunerii dosarului de înscriere la

22
secretariatul şcolii şi este obligatorie pe toată durata cursului, excepţie făcând doar cazurile
care au o motivaţie întemeiată.
Art. 29 - Comisiile de examinare (admitere, promovare, diplomă) sunt numite prin
decizia managerului şcolii şi sunt compuse din 3-5 membri, examinatori de specialitate sau
de specialităţi înrudite, preşedinte fiind profesorul cu gradul profesional cel mai ridicat.
Art. 30 - Examenul de diplomă constă dintr-o probă practică la specialitatea
respectivă, susţinută cu examen în faţa comisiei de specialitate numită de conducătorul
instituţiei.
Art. 31 - Cursanţii care, pentru motive bine întemeiate au întrerupt cursurile şcolii
(mutare din localitate, stagiu militar, maternitate, boală etc.) cel mult cinci ani, pot fi
reînscrişi pentru continuarea studiilor, în baza verificării cunoştinţelor teoretice şi practice.
Art. 32 - Cursanţii, care îşi schimbă domiciliul în altă localitate, se pot transfera în
baza situaţiei şcolare încheiate, la şcoala populară de arte şi meserii din noua localitate.
Art. 33 - Şcoala Populara de Arte si Meserii “Vespasian Lungu” poate constitui
grupuri artistice (formaţii, ansambluri, trupe, grupuri, cenacluri etc) formate din cursanţi,
absolvenţi, artişti amatori cu performanţe artistice deosebite.
Art. 34 - (1) Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu”, poate elibera
diplome de absolvire cu evidenţierea rezultatelor obţinute pe parcursul şcolarizării.
(2) Diploma de absolvire se eliberează de către şcoală prin secretariatul
acesteia.

23
 CAPITOLUL VII
Taxa de frecvenţă

Art. 35 - Taxa de frecvenţă se achită conform termenelor stabilite prin contractul

anual încheiat la începutul fiecărui an şcolar între şcoală şi cursant (părinte, tutore), nivelul
taxei anuale precum şi reducerile acordate, se stabilesc de către Consiliul administrativ al
şcolii, înaintea începerii anului şcolar. De reducerea taxei anuale beneficiază:
a) - cursanţii care urmează două sau mai multe cursuri sau pentru pregătirea mai
multor membrii ai aceleiaşi familii;
b) - persoanele cu o situaţie materială redusă (demonstrată cu acte doveditoare);
c) - sunt scutiţi de plata taxelor şcolare copiii instituţionalizaţi, personalul şcolii şi
rudele de gradul I ale acestora.
d) - cursanţii care provin din familiile personalului Consiliului Judeţean Brăila (aleşi,
angajaţi) şi/sau institutiilor subordonate, beneficiază de o reducere cu 50% a taxei anuale;
Art. 36 - În cadrul Consiliului Administrativ anual pot fi supuse aprobării şi alte situaţii
deosebite (cu acte doveditoare) privind reduceri/facilităti acordate la plata taxelor anuale de
şcolarizare.

CAPITOLUL VIII
Bugetul de venituri şI cheltuieli

Art. 37 - (1) Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” Brăila, este finanţată din
venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local, precum şi alte venituri extrabugetare (donaţii,
sponsorizări etc.)
(2) Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu”, are plan propriu
de venituri şi cheltuieli, care se elaborează anual şi se aprobă de către Consiliul Judeţean
Brăila.
Art. 38 - Veniturile proprii sunt realizate din activităţi organizate de şcoală precum:
a) taxele de şcolarizare pentru frecventarea cursurilor şcolii populare de arte şi
meserii.
b) spectacole prezentate de formaţiile proprii ;
c) vânzări de bilete la producţiile artistice ;
d) valorificarea unor lucrări realizate de elevii şcolii;
e) difuzarea unor publicaţii, din domeniul culturii populare, educaţiei permanente,
ştiinţei şi literaturii cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
f) realizarea, editarea şi comercializarea pe suport magnetic (negative/pozitive) a
pieselor muzicale la cererea solicitanţilor;
g) închirierea de săli şi bunuri;

24
 h) prestarea altor servicii ori activităţi, în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile
instituţiei şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
i) taxe şi tarife încasate din activităţi culturale, educativ – recrative şi de
divertisment în cluburi, incinte, săli de spectacole şi în alte spaţii publice
neconvenţionale;

CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale

Art. 39 - (1) Titulatura şcolii este: ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII

“VESPASIAN LUNGU” Brăila, titulatură ce apare şi pe ştampila proprie, fără stema
României.
(2) Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu”, are arhivă
proprie în care se păstrează documentele (acte normative, documente financiar –
contabile, corespondenţa, alte documente conform prevederilor legale):
Art. 40 - Nerespectarea prezentului Regulament de către salariaţii sau colaboratorii
Şcolii Populare de Arte şi Meserii « Vespasian Lungu », va atrage după sine sancţiuni
disciplinare, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 41 - (1) Prezentul regulament se completează de drept cu actele normative în
vigoare.
(2) Managerul Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu”, în
baza prezentului regulament şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, elaborează
Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
(3) Orice modificare şi completare a prezentului regulament va fi propusă
de manager, în vederea aprobării de către Consiliul Judeţean Brăila.
Art. 42 - Prezentul Regulament de Organizare şi Funcţionare al Şcolii Populare de
Arte si Meserii “Vespasian Lungu” Brăila a fost întocmit în baza Regulamentului cadru de
Organizare şi Funcţionare al Şcolilor Populare de Arte şi Meserii elaborat prin Ordinului
Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2193/2004.

25
 ANEXA nr. 2 la Caietul de obiective

TABEL VALORI DE REFERINŢĂ19:

Categorii de Limite valorice Limite valorice ale

investiţii în proiecte20 ale investiţiei în proiecte
investiţiei în proiecte propuse 22 pentru perioada de management
din perioada precedentă21 (de la …. la ….)
(de la …. la ….)

(1) (2) (3)

Mici (de la ….. lei până la …..... lei) (de la …. până la …..... lei)
Medii (de la ….. lei până la …..... lei) (de la …. până la …..... lei)
Mari (de la ….. lei până la …..... lei) (de la …. până la …..... lei)

19
Valorile de referinţă pentru proiectele realizabile pe durata managementului urmează să fie propuse de către candidat în urma analizei datelor din subcapitolul III.5. şi III. 6. din
caietul de obiective (după caz, completate cu informaţii solicitate de la instituţie). Limitele valorice astfel rezultate urmează a constitui: 1. elementul de calcul pentru proiecţia financiară
şi 2. limite superioare de cheluieli pentru management, a căror depăşire atrage răspunderea managerului.
20
Împărţirea pe trei categorii de referinţă (mici, medii, mari) permite previzionarea pentru întreaga perioadă de management a costurilor legate de proiecte.
21
În lipsa altor informaţii, pot fi utilizate datele din subcapitolul III.5. şi III.6. din caietul de obiective (după caz, completate cu informaţii solicitate de la instituţie).
22
Stabilirea limitelor valorice maxime ale investiţiei în proiect reprezintă dimensionarea financiară a proiectului ca unitate de referinţă pentru un interval de timp prestabilit (perioada de
management).

26
 ANEXA nr. 3 la Caietul de obiective

TABELUL INVESTIŢIILOR ÎN PROGRAME23

25 TOTAL 27
Investiţie în
Categorii de Nr. De proiecte Nr. de Investiţie în Investiţia în
(1) Proiecte
Investiţii 24 în primul an proiecte Proiecte program
primul an
în proiecte (anul….) în anul x 26 anul x Prim Anul x
(anul …)
ul an
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
(Mici) …. lei
(2) Programul a)….28 (Medii) …. lei
(Mari) …. lei
TOTAL29 , Total investiţie în Total investiţie în
Total nr. proiecte
(3) proiecte în primul an Total nr. proiecte în anul x
- în primul an -
(Lei), proiecte în anul x (Lei), -
din care: din care: din care:
(4) Surse atrase30 - - - - -
(5) Bugetul
- - - - -
autorităţii31

23
Tabelul devine cel mai important document al managementului, reprezentând baza de negociere a contractului de management în privinţa cheltuielilor materiale aferente Programelor
propuse, pentru întreaga perioadă a managementului.
24
Investiţiile în proiecte urmează a se încadra în limitele (mici, medii, mari) propuse de candidat în tabelul valorilor de referinţă (anexa n. 2.).
25
Candidatul trebuie să precizeze valoarea cumulată a investiţiei, în raport cu numărul de proiecte, din respectiva subcategorie.
26
Anul „x” reprezintă al doilea, al treilea, după caz al patrulea şi/sau al cincilea an de management, în funcţie de perioada de management stabilită de autoritate Coloanele (5) şi (6) se vor
multiplica în funcţie de numărul de ani pentru care se întocmeşte proiectul de management. Candidatul, în coloana (5) trebuie să precizeze câte proiecte din care categorie doreşte să realizeze în fiecare
an al managementului, iar la coloana (6) valoarea estimată a investiţiei în realizarea proiectului.
27
Se calculează valoarea totală, pe programe, pentru întreaga perioadă de management. Coloanele (7) şi (8) se vor multiplica în funcţie de numărul de ani pentru care este întocmit proiectul de
management.
28
Rândul (2) se va multiplica în funcţie de numărul programelor. Este necesară menţionarea denumirii programului, conform descrierii făcute la pct. e.3.al proiectului de management.
29
Se calculează Totalul pe coloanele (3), (4), .
30
Rândul (4) reprezintă asumarea managerului în privinţa atragerii de fonduri/producerii de venituri proprii. Se completează cu estimările candidatului ca scop realizabil auto-propus, privind
atragerea de fonduri din alte surse decât bugetul solicitat din partea autorităţii şi urmează a dobândi importanţă sporită cu ocazia evaluărilor anuale ale activităţii manageriale.
31
Finanţarea care se solicită a fi asigurată din subvenţia, după caz, alocaţia bugetară acordată instituţiei de către autoritate.
27
 ANEXA nr. 4 la Caietul de obiective

TABELUL VENITURILOR PROPRII REALIZATE DIN ACTIVITATEA DE BAZĂ, SPECIFICĂ INSTITUŢIEI PE

CATEGORII DE BILETE/TARIFE PRACTICATE…

Venituri
nr. de nr. de nr. de Propuse
proiecte32 proprii beneficiari33 bilete34 (mii lei)

(1) (2) (3) (4) (5)

Anul de
referinţă35
Primul an
Anul x
Total36

32
Numărul de Proiecte proprii propuse (în funcţie de specificul instituţiei), fără a fi cuprinse proiecte găzduite, evenimente ocazionale etc.
33
Beneficiarul specific instituţiei: vizitatori, cititori, spectatori etc., după caz. Coloana (3) va conţine estimarea privind numărul beneficiarilor, inclusiv cei care accesează gratuit sau cu
bilete onorifice/invitaţii.
34
Coloana (4) va conţine estimările privind Biletele de intrare, evidenţiate în contabilitate, pentru care se înregistrează contravaloarea în bani, indiferent de valoarea sau de tipul lor
(bilet cu preţ întreg/redus, profesional, cu excepţia biletului onorific cu valoare zero lei).
35
Rândul „anul de referinţă” va cuprinde informaţiile aferente, oferite de autoritate în caietul de obiective, completate, după caz cu informaţii solicitate de la instituţie.
36
Cifrele reprezintă scopul realizabil în privinţa veniturilor proprii realizate din activitatea de bază.

28